4,209 matches
-
ori fugeau de pe cele pe care se aflau așezați pe acestea din urmă. În acest sens este semnificativ un raport din aprilie 1834 al Suptocârmuirii plășii din județul Mehedinți, în care se arăta că din mai multe sate (Obârșia, Izimșa, Salcia etc.), fugiseră numeroase familii de clăcași pe moșia Ascunsa din aceiași zonă, moșie care deși nu era siliște avea vii, apă și câmp roditor din belșug 668. În aceiași perioadă clăcașii din satul Gârla de Sus se plângeau că fuseseră
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
natură 679. Veniturile mari obținute de proprietari și arendași de pe urma viilor și livezilor cu pruni, îndemnau la sporirea continuă a pretențiilor. Unii proprietari insistau ca clăcașii să plătească otaștină și pentru viile sau livezile sădite pe alte moșii (cazul satului Salcia)680 și mai ales pretindeau mai mult decât se luase până atunci. Din această cauză țăranii adresează numeroase plângeri autorităților cerând să se revină la sistemul de dinainte de regulament. Între acestea sunt de menționat cele ale locuitorilor satului Corcova care
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
povești, când deschidea brațele să cuprindă în ele marile zăpezi ale Bărăganului. Sau când străbătea ,,Întâmplări aiurea și călătorii oranj”. Și tot din cupa Raiului, în care dansau ,,Frumoșii nebuni ai marilor orașe” revărsa pe hârtie colb de stele, ape, sălcii plângătoare, picături de ploaie, fulgi de zăpadă, raze de soare și curcubee unice. Turna ,,în pragul vecinului o căldare cu lună plină fără să ceară nimic în schimb”. Fura nopții ,, două degete de somn, două de întuneric ca să le dăruiască
ÎNGERUL A STRIGAT... CU GLAS DE VEŞNICIE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 426 din 01 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365185_a_366514]
-
holbîndu-mă așa aiurea am cîștigat un căprior dar nu mă vrea pădurea că n-o mai văd din cauza copacilor că amanetez luna vîrcolacilor nici nu mă crede că sunt de sorginte umană castanul îmi trage fix între ochi o castană salcia nu-mi mai plînge aspirina pe rană cucuveaua nu-mi prevestește, blazată, nimic am cîștigat marele premiu la lozul în plic la ușa mea e coadă și mai mare bugetarii îmi cer de mîncare cățeii găuri de covrigi mămăligarii - mămăligi
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
pământ? - Nu; o vom construi ... - Unde? - Într-un copac. - Într-un copac? - Știu eu unul ca lumea. Are două ramuri groase, crescute una aproape de alta. - Unde? - Lângă livada lui Moș Toma, în partea în care crește vița de vie sălbatică... - Salcia aia bătrână? - Exact. - Dar o știm cu toții! - Atunci, ne vom juca cu toții și nu mai are cine să o strice. - Este o idee trăznet! - O am de ceva vreme... * - Ei, ce ziceți, a ieșit ca lumea? - Babană! - Mișto, ce mai
III. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2015 din 07 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365159_a_366488]
-
și cântau păsărele mii, era primăvară și eu pe Valea Bucovului, cu ea de mână, adică cu nevastă-mea. Era crudă, avea doar paișpe ani, un mijloc subțire ca firul de trestie, și curgea apa Bucovului la vale, prin niște sălcii pletoase, și eu cu ea stăteam pe iarbă, o mângâiam pe părul ei mătăsos, din când în când îi dădeam câte un sărut și ea se făcea melc la sânul meu, și mă întreba: Tobit, ai să mă iei de
TOBIT ÎN RETRAGERE- FRAGMENT DE ROMAN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365205_a_366534]
-
am trăit prea mult, o temere față de propriile-mi erori, eroic îmi mai scriu ori mai ascult cum croncăne flămânde ciori. Pace, pace, să piei, drace, te numesc unii Taiping, între oameni, dobitoace, unii trag, alții împing. Tu cobori din sălcii line, din priviri, privighetori, pacea numai pentru tine nu vine de două ori. Spui Salem, shalom, la paix, fie îngrădită sfada, din Mallorca în Taipe, vom impune Shantipada. Lupu-și schimbă numai blana, el n-a cunoscut Nirvana. Pălăria, ah
NON-POETRY de BORIS MEHR în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365274_a_366603]
-
Poeme > Dorinte > MIGDALI ÎNFLORIȚI Autor: Floarea Cărbune Publicat în: Ediția nr. 758 din 27 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului În livada cu migdali înfloriți, Pulberea aurie a polenului Pe aripa vântului plutea, Peste coline și câmpii, Pe sub poale de argintie salcie, Patul nupțial ni-l așternea. Parfumul fin și dulce, Șoaptele tainice ale florilor, Cântecele de dragoste și dorințele, Frumusețea absolută și misterele, Pictorul, în aer le vedea. Apoi, pe pânză, cu măiestrie La viață le- aducea. Poeta, și ea, din
MIGDALI ÎNFLORIŢI de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364864_a_366193]
-
stările emoționale prin care trec toate personajele. Teama, jena, inconstiența, furia, bucuria, altruismul, ... XXVI. REÎNTOARCEREA HANEI, de Silvia Katz, publicat în Ediția nr. 230 din 18 august 2011. REÎNTOARCEREA HANEI DE SILVIA KATZ De ceva timp mă simt ca o salcie plângătoare. Mă lamentez tot timpul și sunt nemulțumită. Simt că mă risipesc în timpul care trece prin mine și mă doare tăcerea celor din jur. Aș dori să pot râde de tot și de toate și poate așa îmi voi găsi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
undeva departe, într-o pădure sau într-un deșert și să-mi aștept în liniște sfârșitul. Nu cred că în urma mea voi lăsa prea multe goluri în inimile ... Citește mai mult REÎNTOARCEREA HANEIDESILVIA KATZDe ceva timp mă simt ca o salcie plângătoare. Mă lamentez tot timpul și sunt nemulțumită. Simt că mă risipesc în timpul care trece prin mine și mă doare tăcerea celor din jur. Aș dori să pot râde de tot și de toate și poate așa îmi voi găsi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
copilul meu! Nu pleca, spune-mi! Vreau copilul meu! De ce te uiți așa la mine? Unde este, unde?!... XXX. REÎNTOARCEREA HANEI, de Silvia Katz, publicat în Ediția nr. 71 din 12 martie 2011. De ceva timp mă simt ca o salcie plângătoare. Mă lamentez tot timpul și sunt nemulțumită. Simt că mă risipesc în timpul care trece prin mine și mă doare tăcerea celor din jur. Aș dori să pot râde de tot și de toate și poate așa îmi voi găsi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
multe goluri în inimile celor care spun că mă iubesc și pe care încerc să-i cred deși, eu nu simt în ființa mea iubirea lor. Iubire! Ce cuvânt Dumnezeiesc, ... Citește mai mult De ceva timp mă simt ca o salcie plângătoare. Mă lamentez tot timpul și sunt nemulțumită. Simt că mă risipesc în timpul care trece prin mine și mă doare tăcerea celor din jur. Aș dori să pot râde de tot și de toate și poate așa îmi voi găsi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/364790_a_366119]
-
ele, zglobii, ca o ploaie caldă, jucăușă, îmi sărută sânii... Mă văd ca o fantomă plutind pe luciul unui lac; asemeni Ofeliei, am fața tristă și palidă ca luna; nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat, umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc, și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc... De departe se-aude-un corn care anunță dimineața și-o briză îngână un cântec de iubire și de dor norul ia chipul unui înger, îmi mângâie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
ele, zglobii,ca o ploaie caldă, jucăușă, îmi sărută sânii...Mă văd ca o fantomă plutind pe luciul unui lac;asemeni Ofeliei, am fața tristă și palidă ca luna;nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat,umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc,și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc...De departe se-aude-un corn care anunță dimineațași-o briză îngână un cântec de iubire și de dornorul ia chipul unui înger,îmi mângâie cu-o aripă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/366199_a_367528]
-
Doisprezece Furtuna Am descoperit că dacă iubești viața și viața te va iubi pe tine. (Arthur Rubinstein) Î n dimineața următoare, la ora stabilită pentru plecarea pe mare, am parcat mașina sub salcia de pe faleză, din fața bufetului Semiramis, ca de obicei, pentru a o feri de canicula zilei și mi-am cărat grăbit bagajul la barcă. O parte dintre colegii de pescuit își trăseseră bărcile la apă până la sosirea mea și așteptau să
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366461_a_367790]
-
-ntre coarne un parfum de camelii Prinse-n sticla de gheață într-un val rostogol. Umblă melcii lumină să-mi dărâme tristețea, În hățișul de ierburi fire lungi se-nroșesc Se urzește în cercuri steaua mea și franchețea Pe o salcie urcă în vârtej diavolesc. Duhuri strâmbe mi-arată cât de lungă-i cărarea, Sacrificii mărunte se topesc lângă-un zid, Melci nebuni mă colindă, îmi declin consolarea Și mă-ndrept către ochiul doar de mine avid.” ANNA RAIN Impresionante lucrări
DUMITRU BRODETSKY de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 949 din 06 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/366621_a_367950]
-
îți învingi lacrima, pentru că noi toți am trecut prin asemenea întâmplări și poate tocmai de aceea, glasul amintirilor ne cheamă cu voce ascuțită. Câțiva puști iau drumul scăldatului la Gilort, meleag mirific cu un zăvoi, cu o pădurice de plute, sălcii și răchite. Acolo copiii pescuiesc, se scaldă ori fac plajă, revenind acasă doar cu vreo câțiva chitici pe care-i înfulecă bucuros, cățelul. “Ecranul fermecat” este o istorisire contemporană despre binefacerile și atracțiile internetului. Intrând prin intermediul sticului, la propriu și
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
de ce sunt nefericită. Nu știu exact ce regret. Simt că-mi doresc ce nu pot avea niciodată. Mi-e dor de cineva fără nume. Fiecare zi e pentru mine o tristețe imensă... Apoi se ridică pornind încet spre șirul de sălcii. Subțire, în costumașul verde, mulat pe corp, se confunda cu un lujer de iarbă pe care vântul îl mișcă pas cu pas până la trunchiul unei sălcii bătrâne ale cărei ramuri spanzurau deasupra râului. Se agăță sprintenă de o ramură în timp ce
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
pe cerul gurii. Un ghimpe mi-a intrat în deget și m-am oprit să-l privesc de parcă atunci îl vedeam pentru prima oară. Uitasem că, de fapt, sufeream. Atunci Alexandru a rupt ghimpele și l-a înfipt aici, în salcia asta. Când l-a înfipt eu mi-am spus așa: “Ghimpele ăsta înseamnă clipe fericite, prietenia mea cu Alexandru, visele noastre. Am să-L caut mereu și când voi da de el înseamnă că voi regăsi toate acestea.” Beran se
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
durere, jertfe, neamului aduse, vreți s-apună în tăcere..?! Glia plină de-a lor sânge, vieți, ca viață să răsară, naște spice tremurânde, neamului să nu mai piară. Și astăzi m-apasă gânduri, iar se revarsă în dureri, plâng ca salcia în scânduri, ce se mai zbate din puteri... Autor, Mihail Janto Referință Bibliografică: Vreți să apună în tăcere?!.. Mihail Janto : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1719, Anul V, 15 septembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mihail Janto : Toate
VREŢI SĂ APUNĂ ÎN TĂCERE?!.. de MIHAIL JANTO în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365618_a_366947]
-
prima data in volumul IUBIRILE UNUI PESCAR, editura Digital Data Cluj Napoca, editia 2010) Am descoperit că dacă iubești viața și viața te va iubi pe tine. (Arthur Rubinstein) Dimineața, la ora stabilită pentru plecarea pe mare, am parcat mașina sub salcia de pe faleză, din fața bufetului Semiramis, ca de obicei, pentru a o feri de canicula zilei și mi-am cărat grăbit bagajul la barcă. O parte dintre colegii de pescuit își trăseseră bărcile la apă până la sosirea mea și așteptau să
FURTUNA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365592_a_366921]
-
Nica Țene Regrete Atât de multă vreme a trecut, de când mergeam prin lunca după flori cu alți copii de vârsta mea porneam de dimineață-n zori. Și era soare și frumos iar cucul ne aștepta cântând și nu departe printre salcii un râu din unde clipocind... Desculți noi alergăm prin roua, priveam la cer și prindeam fluturi și totu-n jur era divin că nu puteai să nu te bucuri... Vreau să mai simt acele vremuri când alergăm printr-un zăvoi
REGRETE, POEZIE DE TITINA NICA ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365717_a_367046]
-
nouă și nesperată ipostază a inimii, temător și îndumnezeit ateu...” De dincolo de cuvântul scris se aud voci profetice pe care artistul le încorporează în esența omenească: „Pentru tine plâng, Poezie, mireasă a neavutului dor, cu genunchii inimii răsuciți ca o salcie bătrână, fără de seamăn, cu patima ochiului străfulgerată, atât de dulce, atât de tainic! Așadar, acest cântec de iarbă și lacrimă de codobatură azi, ți-l închin, desfătare, în pântecul minții mele ascuns, măr neaflat.” Fiecare vocabulă vibrează de o armonie
PRIN LABIRINTUL POEZIEI de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/365553_a_366882]
-
ele, zglobii, ca o ploaie caldă, jucăușă, îmi sărută sânii... Mă văd ca o fantomă plutind pe luciul unui lac; asemeni Ofeliei, am fața tristă și palidă ca luna; nuferi albi și roșii lăcrimează... și, la un moment dat, umerii sălciilor se-apleacă, mă cuprind de mijloc, și, îmbrăcată în mireasă, m-așează pe un catafalc... De departe se-aude-un corn care anunță dimineața și-o briză îngână un cântec de iubire și de dor norul ia chipul unui înger, îmi mângâie
VIS DE VARĂ de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1656 din 14 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366111_a_367440]
-
RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Copii > POVESTIRI PENTRU COPII Autor: Gheorghe Vicol Publicat în: Ediția nr. 1914 din 28 martie 2016 Toate Articolele Autorului ÎNGERII Primăvara coborî pe neașteptate. Întâi, au prins verdele în ramuri sălciile de pe malurile pârâului ce tăiau satul în două părți egale, apoi s-au năpustit spre căldură urzicile, în smocuri, și iarba, ca niște periuțe, care s-au tot lățit. Abia după toate astea, mugurii ce ascundeau florile începură să plesnească
POVESTIRI PENTRU COPII de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366100_a_367429]