1,112 matches
-
Începe să fie mai ondulată. Suntem acum În fața unui aspect dobrogean, atât cât privește topografia cât și climatul. Cred că grație alimentației ușoare evit insolația. La un moment dat un cetățean e coborât din mașină și stropit cu apă. La Salina, intrăm Întru-un bufet cu aer condiționat. E plăcut, dar la ieșire diferența de temperatură e copleșitoare. Pe la 3 după masă oprim la Russell, Într-o mică plantație de salcâmi. Constatăm Însă că locul forfotește de lăcuste. Pe drum numărul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
dreapta, stânga dreapta. A așezat cartoful pe marginea plitei și l-a secționat cu trei incizii transversale, din care au rezultat patru felii de cartof de dimensiuni inegale: două extremități și două rondele din centru. Mi-a cerut sticla cu salină din care a lăsat să cadă câțiva stropi deasupra fiecărui decupaj, apoi le-a împins spre centrul plitei spre a se coace mai repede. Din când în când, mișca feliile de la locul lor cu vârful cuțitului, pentru a nu se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
grijă mânca! Cu câtă pietate și dificultate îndrepta spre gura știrbă năfurica de cartof generatoare de viață. Parcă asistam la un ritual sacru, la o comuniune în care bunicul se împărtășea din chiar trupul și sângele Mântuitorului. Mai punea puțină salină pe feliuțe, le rupea în două cu mâna-i tremurândă, apoi le introducea cu grijă în gură. Molfăia încet, strivind cu gingiile bucățelele de cartof: închidea ochii înghițind, apoi îi deschidea din nou și rămânea așa, cu privirile pierdute în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
ultimul fir: urzici, lobodă, știr, pătlagină, măcriș, bob sălbatic, ceapa ciorii, absolut totul fusese adunat de peste tot. Se fierbeau plantele, apoi, dacă se mai găsea un fir de mălai, se amesteca cu fiertura respectivă și se mânca. Dacă nu, puneau salină peste terciul ăla verde și-l mâncau așa cum era. Asta era hrana. Iarba se făcuse maronie, izlazul era uscat, pârjolit. Frunzele copacilor îngălbeneau și picau una câte una pe pământul încins ca un cuptor. Era jelanie mare. Tot mai des
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
romanesc: lipsa de cadre didactice și lipsa de material documentar didactic. Este important să semnalăm prezența în programul universitar al lui Gh. Asachi a Facultății Politehnice cu discipline tehnice moderne pentru acele timpuri (1858 1859): • Practica exploatării minelor; • Practica exploatării salinelor; • Practica exploatării forestiere; • Matematici aplicate; • Proiectarea tehnică; Inginerie hotarnică; • Construcții de Poduri Șosele și Drumuri de Fier. Creșterea ponderii disciplinelor aplicative în învățământul superior îl situează pe Gh. Asachi printre fondatorii învățământului românesc de mai târziu, care, datorită obtuzității guvernanților
PE SUIŞUL UNUI VEAC by Mihai Creţu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1042]
-
încorporat. Anii serviciului militar, în garnizoana de la Târgu Ocna, îi inspiră paginile care vor alcătui volumul Amintirile căprarului Gheorghiță (1906), unde sunt înfățișate brutalitățile și umilințele îndurate de soldații țărani din partea gradaților, iar experiența contactului cu ocnașii care lucrau în saline și erau păziți de ostași hrănește povestirile Petrea străinul și Două firi. În 1904 i se propune să intre în redacția revistei „Sămănătorul”, unde N. Iorga remarcase numele prozatorului. S. acceptă și revine la București, fiind copist la Casa Școalelor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
bogăția extraordinară de ape minerale naturale, cu varietatea constituenților fizico-chimici, menționăm și apa Mării Negre, apele sărate din lagune, în care se formează nămoluri. Trebuie subliniată posibilitatea practicării talasoterapiei, posibilitatea folosirii emanației naturale de gaze (mofete, CO2 sau H2S), tratamentul în saline (grote subterane de sare). La Iași s-au efectuat numeroase studii de balneologie. Au comunicat și publicat în reviste de balneologie sau chimie, în principal, prof. C. Caraman (chimie), dr. V.Bejan (balneologie), prof. Gh. Ghimicescu (chimie), acad. N. Macarovici
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
specialist în peisagistică, ne-a inspirat și ne-a convins de rolul spațiilor verzi. Pentru stațiunile balneoclimaterice, plantațiile peisagistice constituie, după opinia noastră, o parte a fondului medical care cuprinde clima și bioclima terapeutică, apele minerale, nămolurile, gazele naturale și salinele terapeutice. Se poate afirma că utilizarea factorilor naturali de cură, în afara unei ambianțe cu plantații arboricole și floristice, contravine condiției minime pentru definirea unei stațiuni balneare. Dacă factorii naturali caracteristici constituie fondul medical, spațiile verzi estetico 75 vitalizante conferă personalitate
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
localităților de interes balneoclimatic. Pentru valorificarea izvoarelor minerale, proiectul balneotehnic va trebui să cuprindă și tema spațiilor verzi. Plantațiile peisagere constituie, după opinia noastră, parte a fondului medical care cuprinde clima și bioclima terapeutică, apele minerale, nămolurile, gazele naturale și salinele terapeutice. Se poate afirma că utilizarea factorilor naturali de cură, în afara unei ambianțe cu plantații arboricole și floristice, contravine condiției minime pentru definirea unei stațiuni balneare. Dacă factorii naturali caracteristici constituie fondul medical, spațiile verzi estetico-vitalizante conferă personalitate unei localități
PENTRU SĂNĂTATEA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR by VLAD BEJAN, VICTOR BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91837_a_93173]
-
și cultură în deșert legată de apariția locală a apei OBCINĂ culme netedă, de munte sau de deal, pe care se mergea, cândva, cu carul; exemplu: Obcinele Bucovinei din Carpații Orientali. OCNĂ mină din care se extrage sare gemă; sinonim: salină. OLEODUCT conductă folosită pentru transportul produselor petroliere. ORAȘ concentrare umană de dimensiuni mai mari decât așezările rurale, în care activitatea predominantă a locuitorilor este neagricolă (servicii și industrii); are anumite dotări specifice și exercită o influență asupra teritoriului înconjurător, mai
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
peisaje; forme de relief și structuri geologice atractive, ape de suprafață; ape minerale (tipuri fizico-chimice, valoare terapeutică, rezerve hidrogeologice, valorificare); nămoluri terapeutice (sapropelice, de turbă descompusă chimic, minerale, sedimente) și valoarea terapeutică; gaze terapeutice (dioxid de carbon- mofetă); bioclimat de salină; bioclimat, în general; fond piscicol; fond cinegetic; vegetație (păduri-esențe, pășuni); arii protejate valorificabile în turism. Create de om: etnografie și folclor (arhitectură populară, instalații tehnice populare, gospodării mrale, biserici de lemn, port popular, folclor muzical, coregrafic și literar, manifestări tradiționale
SPA?IUL RURAL ?I POTEN?IALUL AGROTURISTIC. MODALIT??I DE CERCETARE ?I VALORIFICARE TURISTIC? by Vasile GL?VAN () [Corola-publishinghouse/Science/83100_a_84425]
-
Petru și Pavel. Sinaia-București. Foarte apăsător. Ora 8½ dejunat à trois în pavilionul de vânătoare. În grădină cu Bibescu. Ora 12 plecarea din Sinaia cu trenul special, toți împreună, invitat de asemenea pe Busch cu soția, Nacu, Stătescu etc. La salinele din Slănic, prin Buda. Dejunat în vagon. Ora 2¼ sosirea la saline, mare întâmpinare, enorm de cald. Vizitarea salinei și a galeriilor, care sunt iluminate electric, foarte rece, +9°R. Apoi închisoarea, biserica și cazarma. Horă. Ora 5 și 50
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
pavilionul de vânătoare. În grădină cu Bibescu. Ora 12 plecarea din Sinaia cu trenul special, toți împreună, invitat de asemenea pe Busch cu soția, Nacu, Stătescu etc. La salinele din Slănic, prin Buda. Dejunat în vagon. Ora 2¼ sosirea la saline, mare întâmpinare, enorm de cald. Vizitarea salinei și a galeriilor, care sunt iluminate electric, foarte rece, +9°R. Apoi închisoarea, biserica și cazarma. Horă. Ora 5 și 50 de minute plecarea. La Buda ne despărțim, Elisabeta la Sinaia, eu cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Ora 12 plecarea din Sinaia cu trenul special, toți împreună, invitat de asemenea pe Busch cu soția, Nacu, Stătescu etc. La salinele din Slănic, prin Buda. Dejunat în vagon. Ora 2¼ sosirea la saline, mare întâmpinare, enorm de cald. Vizitarea salinei și a galeriilor, care sunt iluminate electric, foarte rece, +9°R. Apoi închisoarea, biserica și cazarma. Horă. Ora 5 și 50 de minute plecarea. La Buda ne despărțim, Elisabeta la Sinaia, eu cu Fritz, cu miniștrii și cu Bibescu la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
românilor din Austro-Ungaria. (Vasile Netea, Lupta românilor din Transilvania pentru libertatea națională (1848-1881), Editura Științifică, București, 1974.) Matei Drăghicescu (1844-1939), geolog și hidrolog originar din Târgoviște. A studiat la Școala de Mine din Paris, apoi a devenit inginer în Serviciul Salinelor Statului din România. Mai târziu va deveni director al Minelor Statului și profesor de hidrologie la Universitatea din București. Constantin Bosianu (1815-1882), jurist și om politic originar din București, cu doctorat în drept obținut la Paris. A deținut diferite slujbe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
V. (1974)România. Natură, om, economie, Ed. Ș tiințifică, București. 121.Tufescu, V., Giurcăneanu, C. (1995) Geografia României, E.D.P., București. 122.Ungureanu, Al. (1993)Geografia podișurilor si câmpiilor României. Ed. Univ. "Al.I.Cuza", Iași. 123.Vitcu, D. (1987)Istoria salinelor Moldovei în epoca modernă, Inst. ist. "A.D.Xenopol", Iași.
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Ocnei, Comănești, Dofteana și Târgu Ocna. Structura geologică din Valea Trotușului justifică varietatea și valoarea cantitativ estimată a unor bogății naturale, precum țiței (zona Dărmănești - Comănești), gaze naturale, cărbune și, mai ales, sare (Moinești, Zemeș, Sărata, Târgu Ocna - cu celebra salină, care a fost pentru un timp o temută închisoare) și, îndeosebi, izvoare de ape minerale, cele mai importante aflându-se la SlănicMoldova, Târgu Ocna și Poiana Sărată. Relieful, clima și bogățiile naturale au implicat și prezența omului în acest areal
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
alți ani. De multe ori, numele localității este asociat cu ocna “mină de sare” și cu Mănăstirea Precista și Mănăstirea Răducanu. În 1774, localitatea număra 3530 de locuitori, în 1912, 12.588, iar recensământul din 2002 a înregistrat 13.598. Salina a fost înființată în 1862 (mai târziu funcționând și ca închisoare de siguranță), școala primară de băieți, în 1845. Biserica “Precista” a mănăstirii cu același nume a fost ctitorită în 1662, iar cea a Mănăstirii Răducanu (“Buna Vestire”), în 1694
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
fost ctitorită în 1662, iar cea a Mănăstirii Răducanu (“Buna Vestire”), în 1694. În localitate există Monumentul Eroilor, parcul Măgura, bustul și mormântul lui Costache Negri și izvoare minerale. Et.: ap. târg d.srb. trŭgŭ + ap.ocnă « mină de sare, salină » d. slv. okno « fereastră » (mai târziu a căpătat și sensul de « pușcărie » și « pedeapsă »). TROTUȘ, râu, afluent al Siretului, sat, comună și fost târg, situate în zona Comănești - Adjud, la 6 km. de Târgu Ocna și la 7 km. de
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Am pregatit si un mic moment folcloric. Vasile (adresă de Internet). - pelerinaj BUCOVINA de ziua Sf. ioan cel nou de la Suceava. De Pogorarea Sf. Duh vom fi la PUTNA. 290 lei. Vasile (adresă de Internet). - Traseu si peisaje. Excursie la Salina de la Slanic prahova si mrile ghighiu si tiganesti. Sambata 7 aprilie. 50 lei - autocar, 60 lei - microbuz. Vasile. Detalii pe (adresă Internet). - Excursie la salina de la slanic prahova si intr-o localitate plina de istorie și verdeata, comuna Brebu, Sambata
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
vom fi la PUTNA. 290 lei. Vasile (adresă de Internet). - Traseu si peisaje. Excursie la Salina de la Slanic prahova si mrile ghighiu si tiganesti. Sambata 7 aprilie. 50 lei - autocar, 60 lei - microbuz. Vasile. Detalii pe (adresă Internet). - Excursie la salina de la slanic prahova si intr-o localitate plina de istorie și verdeata, comuna Brebu, Sambata 19 mai. 70 lei. Vasile (adresă de Internet). Se remarcă alegerea unor locuri cunoscute de pelerinaj, preferința pentru duhovnici foarte cunoscuți, atracția pentru locurile „terapeutice
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
turiști. Am urcat și în turn, apoi la întoarcere, după pedalatul prin soare și vânt, prin praf și păduri, ne-am răcorit în apa rece a pârâului, neam ras și probabil, am mâncat. Spre Solca, unde știam că era o salină vizitabilă, a trebuit să ne întoarcem. În dreptul unei borne kilometrice, am avut un incident cu un șofer de autobuz, care prin vocabular și-a reprezentat cu cinste tagma (oare?). Ne-am reproșat că nu studiasem bine harta la plecare, fiindcă
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
liniștit și câinele, cred, plictisit de mine. De altfel, în timpul drumurilor cu bicicleta, câinii erau mereu un real pericol. Cacica ne primi cu un soare teribil, însă din fericire, efectele lui erau atenuate de mersul pe bicicletă. Gândul răcorii din salină ne înviora. Așteptând formarea unui grup mai mare, am admirat - pe bună dreptate - catedrală catolică din 1904, cărămizie, în stil gotic. În salină, trecând peste emoțiile coborâșului prin culoare de acces săpate în sare, am ajuns la un altar folosit
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
un soare teribil, însă din fericire, efectele lui erau atenuate de mersul pe bicicletă. Gândul răcorii din salină ne înviora. Așteptând formarea unui grup mai mare, am admirat - pe bună dreptate - catedrală catolică din 1904, cărămizie, în stil gotic. În salină, trecând peste emoțiile coborâșului prin culoare de acces săpate în sare, am ajuns la un altar folosit de mineri pe vremuri. Un lac și niște încăperi dăltuite tot în sare, cu obiecte sculptate cu detalii reproduse până la cele mai mici
Periplu pe bicicletă by Mihai Ştirbu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1781_a_92271]
-
el îl sfătuiră să tacă, deoarece marinarii aveau de gând să-l părăsească pe vreo insulă. Dar Îi plăcu Domnului nostru ca ei să ajungă repede în Cipru, unde coborând de pe corabie, merseră pe jos spre un alt port numit Salinele 2, la o depărtare de zece leghe. Urcară pe corabia pelerinilor, și nici acum nu-și luă alte merinde decât nădejdea în Dumnezeu, așa cum făcuse și mai înainte. În tot acest timp, Domnul nostru îi apăru deseori, ceea ce îi dădu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]