1,327 matches
-
Se furișaseră În dormitorul doamnei Fioravanti, care era incredibil de ordonat - și În comparație cu camera mamei părea un magazin de Îmbrăcăminte, cu toate acele haine rânduite În debara, o pădure de umerașe și de rafturi. Camilla Își pusese o pereche de sandale cu vârful ascuțit și tocuri cui și o rochie de mătase lucioasă spunând: eu eram prințesa Althea, iar tu erai prințul Nikor. Kevin nu știa cine erau aceștia - poate personaje dintr-un desen animat pe care el nu-l văzuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
dar intrase În joc. Ziceam că era nunta noastră, și era aici Întreaga curte, spuse Camilla. OK, spuse Kevin-Nikor, ziceam că eu m-am Întors de la război și aveam ochiul rănit. Astfel aranjată, Împiedicându-se În faldurile lungi și În sandalele prea mari, Camilla-Althea Îl luase de braț și se plimbaseră pe coridoare, prin fața Întregii curți care aplauda. Și la un moment dat, printr-o răsucire neașteptată, Camilla Îi lipise un sărut umed pe obraz, motiv pentru care Kevin se refugiase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
într-o nuanță subtilă de roz care se potrivea perfect cu rochița albă pe care o purta. La gât îi atârna un lănțișor finuț de argint cu un pandantiv în formă de inimioară, exact ca cerceii. Purta o pereche de sandale roz care completau ținuta. Hmm, după câte îmi dau seama se pare că așteaptă pe cineva... Dar, n-a mai apucat să-și mai ridice privirea de la ceasul argintiu, deoarece, cu o viteză supraomeneas că, am alergat spre ea. Speriată
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
de mama lui. Înainte ca cineva să o certe pentru că se purta ca un băiețel sălbatic, a început să povestească fără oprire despre străinul care se oprise la fântână. Cuvintele ei curgeau ca un izvor în deșert. Un sălbatic fără sandale în picioare. Cu părul încâlcit. Murdar pe față. A sărutat-o pe gură, el, verișorul, fiul mătușii lor, apoi i-a scos apă din fântână să dea la oi și la capre și i-a gonit pe răii care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
istețe și viclene. S-a hotărât data plecării, cam în trei luni. Ceea ce la început părea o veșnicie, s-a scurs destul de repede. Mamele mele s-au pus pe strâns, pe împachetat, pe sortat, pe vândut, pe spălat. Au făcut sandale pentru drum și pâine din aluatul cel mai tare. Și-au ascuns bijuteriile cele mai valoroase în coșurile cu grâu, pentru situațiile în care s-ar fi întâlnit cu hoții pe drum. Au bătut dealurile din împrejurimi și au cules
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
perioadă a vieții mele. A fost ca un vis. Cel mai des cântam seara, chiar înainte de culcare sau dimineața devreme, când încă mai eram plini de viață. După-amiaza, toată lumea era epuizată din cauza mersului și înfometată. Femeile se obișnuiau greu cu sandalele, pentru că acasă stăteam de obicei desculțe, atât în corturi, cât și în afara lor. Inna ne oblojea bătăturile și bășicile dureroase cu ulei de mirt. Nu duceam lipsă de poftă de mâncare. Zilele lungi și mișcarea ne făceau o foame nebună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
lăsat fluviul în pace, să-și facă liniștit călătoria lui în noapte. Dimineața, tata și frații mei au intrat în apă fără să stea pe gânduri, doar ridicându-și tunicile să nu se ude. Mamele mele și-au dat jos sandalele și le-au ținut sus și au chicotit între ele pentru că era prima dată când picioarele li se vedeau atât de mult. Zilpa a murmurat un cântec dedicat fluviului în timp ce-l traversam. Cei doi gemeni s-au repezit înainte, stropindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
bucuria și m-am mulțumit doar să aud sunetele pieții și să rumeg amintiri despre prietena mea pierdută. După ce ne-am întors din acea excursie, ne-am trezit cu o mesageră din oraș. Purta un veșmânt de in și niște sandale foarte frumoase și voia să vorbească doar cu Rahela: - Una dintre femeile de la curtea regelui e aproape de naștere, i-a spus ea mătușii mele. Regina lui Hamor le cheamă pe moașele din casa lui Iacob s-o ajute . Lea n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
fericire, Shalem s-a ridicat din baie, s-a îmbrăcat și mi-a spus că se duce să vorbească cu tatăl său. - E timpul ca Hamor să facă aranjamentele pentru prețul miresei. Era așa de frumos în tunică și în sandale că ochii mi s-au umplut iar de lacrimi. - Gata cu lacrimile, nici măcar de fericire, a zis și m-a ridicat. Eram încă udă de la apă, m-a pupat pe nas și pe gură și m-a pus pe pat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
în grădină, într-o dimineață. Mi-a vorbit delicat și cu compasiune, pentru că știa cât mă îndurera gândul de a-l vedea pe Re-mose plecând. Re-nefer a bătut piețele în căutarea celor mai bune coșuri pentru hainele lui, a unor sandale care să reziste și a unei cutii perfecte în care să-și țină instrumentele. A tocmit un sculptor care să-i facă o plăcuță pentru amestecat cernelurile. Nakht-re a plănuit un banchet fastuos în cinstea plecării lui Re-mose și i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și am început să mâncăm în timp ce ne plimbam, mână în mână, de la o prăvălie la alta. Mă minunam de mulțimea bijuteriilor care erau de vânzare și mă întrebam cine erau cei care își permiteau atâtea fleacuri. Am văzut meșteri de sandale care făceau încălțăminte ieftină la comandă. Mai mulți bărbați așteptau la rând la un anumit bărbier, despre care se zicea că știe cele mai bune bârfe. Mi-am luat repede ochii de la un grup de lânari din Canaan, pentru că lâna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
erau așezați ca ai tatălui său. N-am văzut nimic din mine în acest prinț al Egiptului care stătea în fața mea, îmbrăcat în in de cea mai bună calitate, cu o vestă de aur strălucindu-i pe piept și cu sandale noi în picioarele cu unghii făcute. Nu știam ce vedea când se uita la mine. Mi se părea că citesc dispreț în ochii lui, dar poate că era doar propria mea frică. Mă întrebam dacă vede că sunt mai înaltă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
mici greșeli, trimitea oamenii la închisoare. Dacă nu-i plăcea compoziția pâinii la masă, se putea întâmpla să-l trimită pe brutar la închisoare pentru o săptămână sau mai mult. Cei care turnau berea, cei care aduceau vinul, meșteșugarii de sandale, chiar și căpitanii din gardă au fost trimiși să tânjească în închisoare și acolo dădeau peste Stick. Toată lumea era impresionată de purtarea lui princiară și de abilitatea lui de a vedea viitorul și de a tălmăci visele. I-a spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
și a sfârșit prin a mă dădăci la cap și a alege ea totul... și nu știu cum, m-am trezit că nu am nici măcar un articol de îmbrăcăminte negru. Îmi pun cu grijă o rochie roz mulată și o pereche de sandale și mă uit în oglindă. E prima oară când port roz în viața mea. Dar, spre uimirea mea, nu îmi stă rău deloc ! Singurul lucru care mă deranjează e șuvița decolorată. Va trebui să fac ceva în legătură cu ea. Pornesc pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
grădină, de vietățile sălbatice și de roua dimineții. E o idee foarte bună. Doar că problema cu roua dimineții e că te cam udă la picioare. Îmi croiesc stresată drum prin iarba umedă, dorindu-mi să nu-mi fi luat sandalele deschise în față. Sau să-mi fi amânat plimbarea pentru mai târziu. Grădina e mult mai mare decât mi se păruse. Pornesc pe peluză spre un gard viu ornamental unde pare că se sfârșește totul, și-mi dau seama că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
mă trezesc spunând. — Da, o găină. O văd pe Iris cum mă privește amuzat-ironic. N-ai mai văzut niciodată o găină ? Ba da, la raionul de alimente congelate de la Waitrose. Găina vine cu ciocul întins drept spre picioarele mele în sandale deschise în față și mi le ascund repede sub scaun, încercând să par că oricum asta intenționam să fac. — Așa. Iris ridică aluatul, îl modelează în formă rotundă pe o tavă, deschide ușa grea de la cuptor și bagă tava înăuntru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
cu pași absenți, cu un pahar de cocktail în mână, ochi injectați și obraji îmbujorați. Deci ! spune binevoitoare. Ieși în oraș cu Nathaniel. — Da. Arunc o privire de control în oglindă. Am optat pentru o ținută casual. Jeanși, top simplu, sandale. Păr proaspăt aranjat. Fâl. — E un tânăr foarte arătos. Mă scrutează curioasă pe deasupra paharului de cocktail. Foarte musculos. — Ăă... da. Cred că da. — Așa te duci ? Mă măsoară din priviri. Nu e prea epatant, nu crezi ? Hai să-ți împrumut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
sînt deja cît se poate de compatibili. — Ei, eu Îmi iau mîinile de pe tine, spune Jemima, care Încă mai clatină din cap. Și cu ce te Îmbraci ? Mijește ochii. Unde ți-s hainele ? — Cu rochia neagră, spun nevinovată. Și cu sandalele cu barete. Arăt spre ușă, de care rochia mea neagră stă agățată, pe umeraș. Jemima mijește și mai tare ochii. Ar fi fost o SS-istă pe cinste, mă gîndesc adesea. Să știi că nu Îți Împrumut nimic de la mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ea sînt foarte delicate. Înțelegi ? Nu, Îmi vine să-i spun. Nu, nu Înțeleg. Eu ți-am spus absolut totul despre mine. Cred că da, spun, ridicînd vag din umeri. Ploaia răpăie din ce În ce mai tare pe acoperiș și-mi intră În sandalele argintii ale Jemimei. Dumnezeule, sper să nu i se păteze. — Îmi pare rău că seara asta te-a dezamăgit atît de tare, spune Jack, ridicînd glasul pentru a acoperi zgomotul. — Nu m-a dezamăgit, spun, simțindu-mă brusc destul de prost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
noastre, că atunci când proceda după capul ei, punea, de fapt, interesele mele mai presus de interesele ei. Soții Durkin ne recomandaseră un mic apartament pe plajă. Ne‑am făcut bagajele - toate bulendrele de vară, costume de baie, umbrele de soare, sandale, loțiuni contra gâzelor. San Juan părea mai strălucitor, cel puțin În porțiunea de la malul mării. Aveam destul timp de omorât Între zboruri, așa că am tândălit prin barul marelui hotel. Acolo ne‑am nimerit lângă un american care trăgea zdravăn la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
ori de cărțoaile alea. Și proprietăreasa noastră a pus un servitor să ni le care În micul nostru apartament. Seara, când briza a răcorit plaja, ne‑am dus la „Le Forgeron”. Rosamund căra Într‑o sacoșă pantofii. Ne‑am scos sandalele și i‑am Încălțat Înainte de a intra pe poarta restaurantului. În grădină, susurau plăcut jocuri de apă - erau și boschete, flori, viță de vie. Madame Bédier, care gătea În bucătărie, nici nu s‑a uitat la noi. Monsieur Bédier a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
mistice; pe chip i se citea dorința de a afla ce semnifică un iepure rozându-ți piciorul. Zâmbea în mod budist. Înțelegea, da, da, înțelegea legătura tuturor lucrurilor, consumul, renașterea. Mi s-a făcut scârbă și am aruncat ceaiul asupra sandalei. Era fierbinte. Sacul de călătorie îl aveam pregătit alături, așa că n-am mai stat să se dezmeticească John din durere și să-mi arate pe pielea mea cum a învățat el Su Qi. Nu-mi plăcea ce făcusem, dar făcusem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Quince atât de bine încât îi făcuse pe toți să se tăvălească pe jos de râs la lectura piesei. O luă țanțoș către ea, duhnind a șosete murdare cale de-o poștă, parfum care putea fi apreciat mai bine datorită sandalelor pe care acesta le purta. Fluierând ștrengărește, îi șopti foarte familiar la ureche: — Ce fetiță rea - fumatul nu-ți face bine. Gâdilată de barba lui, însoțită de duhoarea de bere de rigoare, Tabitha se trase deoparte, tocmai când MM intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
de sentimentalism exagerat care amenința să mă năpădească. — Te simți bine? mă întrebă Hugo, înțelegător. Te întreb pentru că ești gata să te apuce o criză. — Sunt bine, zisei eu, revenindu-mi. Mă gândeam doar la ce pantofi să-mi pun. Sandalele alea argintii pe care le-ai luat de la magazinul de mâna a doua pe de Upper Street, săptămâna trecută, zise Hugo simplu. Alea model anii cincizeci. Și prinde-ți părul în așa fel încât să nu-ți cadă tot până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
luncă... (Dar cu ochii spre coteț...) K Kilogramele de mere Cu obrajii de vopsele, Vesele și răsfățate, În sacoșă, s-au găsit, Cu cartoful bosumflat, Supărat, În haina lui De culoarea drumului. -Ce ai, mărule, matale? Ori îți plouă în sandale? Dar un morcov furios, Cu mustățile zbârlite, Zice-ncet, cu glasul gros: -Domnișoare ionatane Nu cunoașteți, of, of, of, Un cartof? L Lebăda, din zori de zi, Stă la sfat cu nuferii, Mândră-n pene de ninsoare, Argintii și lucitoare
Dragul meu abecedar. In: ANTOLOGIE DE POEZIE PENTRU COPII by Lucia - Gabriela Munteanu, Carla - Daniela Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/282_a_520]