1,540 matches
-
-l în fântâna care-o sapă Ion Barzu, ca să scăpăm odată de el să nu-l mai văd! Ochii lui Marița, plini de ură și îndemnul hotărât al mamei lor îi făcură pe cei doi feciori să acționze imediat. Lăsară sapele la pământ, înșfăcară cele două vițe groase ale buturugii, ce le tăiaseră în drumul spre ogor și o luară la fugă călcând în smârcurile mlăștinoase din vale, care îi împroșcau cu apă murdară. Ajunseră lângă Costache și începură să-l
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
cum să le îmbuneze prin această manevră și se apucă în casă de frunzărit revistele. Soarele asfințise de-a binelea; Maricica mulgea vacile, mama pregătea masa de seară și în curând se întoarseră cei de la câmp. După ce-și rezemară sapele de gard s-au așezat pe prispă iar Gheorghiță se gândi că ar putea să cânte puțin cu vioara. Intră în casă, dă cu ochii de Săndel care „studia” de zor revistele, scoase vioara din cutie, dă cu sacâz pe
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
ca să-l jupesc de viu, de ici de la gât pân la glezne. Ce fac ei, acei de la Cameră? Stau pe jâlț, colo, și nu fac nimic, mai scriu, ia mânjesc niște hârtie, și iau parale... asta fac. Da nici de sapă nu știu, nici de plugari. Te duci la dânsul, îți iai pălăria din cap: Ce vrai, moșule? Iaca, am și eu o rugăminte. Apoi vină mai pe urmă. Vii iar, iar îți iai căciula. Ce vrai, moșule? Apoi iaca, am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
câmpuri bogate de secară și grâu, pline de cupele roșii ale macilor sălbatici. Orizontul închis de zimțuri de plantații. Sate: grămădiri de acoperișuri roșii de țiglă. Salcâmi înfloriți pe marginea drumului de fier. Țărani la prășit plecați din șale pe sapa cu coadă scurtă. Bratislava. Impresia de curățenie și rânduială. Grădini și vii. Căsuțe mici de scândură, ca pentru copii, în mijlocul viilor. Dealuri și văi împădurite. Drumuri albe, pietruite, spălate de ploi. Berării și popicării la umbră și verdeață. Maluri nalte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ultima dată la spital - remarcă nașa Floarea - „n-a lăsat o lingură nespălată”. La rîndul său, nici tata n-a fost, cum am scris în fișele respective, un „agricultor”. Din cîte am dedus, nu-i prea plăcea „să tragă la sapă”, să stea toată ziua pe cîmp, cu capul în soare. Mai bucuros și cu mai mult spor făcea altceva. Orașul, în care își cheltuise o parte din tinerețe, îl învățase cu o anumită „boierie”: peticit l-am văzut, desculț însă
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
limbajul falsifică realitățile. Noi n-avem șomeri - se spune -, cum au capitaliștii, ci „persoane disponibilizate”. Numai în județul Bacău sînt peste 20.000. Facem, apoi, „o nouă revoluție agrară”, dar „n-avem, tovarăși, motorină ca să discuim, așa că spargeți bolovanii cu sapele”! *Prea des convorbiri exclusiv alimentare și meteorologice. Monotonie! Încerc unul dintre lucrurile cele mai dificile azi: să rămîn rezonabil. *Ce persistentă e amintirea anumitor vise! Deși au trecut destule zile de la visul cu călugărașul care mi-a spus „Ai să
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
declară între altele, și aceste cuvinte caracteristice concepției lor asupara împărțirii administrative a Transilvaniei :«Aici în sat nu poate omul nici cu vitele, nici cu palmele câștiga, nici-un ban, fără de a se duce în Ardeal ori cu îmblăcii, ori cu sapa, ori cu secera, ori cu coasa, acela tot mai poate face câte un potor...așa dar numai acela care n-are nimica se poate duce în Ardeal la lucru». Ei, cei din Drăguș, va să zică nu făceau parte din Ardeal. Chiar
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
de preoteasa Silvia Budac, iar după dispariția acesteia, sarcina aceasta a fost preluată de gospodina Felicia, iar societatea se poate mândri că funcționează de șase decenii fără vreo sincopă. CAPITOLUL XII Negoț și meșteșuguri Motto: Ca să schimbăm acum, întâia oară Sapa-n condei și brazda-n călimară, Bătrânii-au adunat, printre plăvani, Sudoarea muncii sutelor de ani. Din graiul lor cu-ndemnuri pentru vite, Eu am ivit cuvinte potrivite Și leagăne urmașilor stăpâni. Și frământate mii de săptămâni Le-am prefăcut
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
Odată rezolvată problema lemnului pentru construcția locuinței, acesta a fost folosit pentru alte trebuințe. Din lemn și-a realizat carul, ca să nu mai ducă producția agricolă din câmp, acasă cu spinarea, din lemn și-a construit plugul, grapa, cozile la sapă, la coasă, la îmblăciu și la toate celelalte unelte agricole de care nu se putea dispensa. Mai târziu sau poate în paralel cu aceasta a început a-și confecționa cele mai simple piese de mobilier, măsuța cu trei picioare pe
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
departe de sat, «La Ghețari», în «Lunca Oveselor», la «Stejari» sau pe «Secșoară», unde au început să producă și să valorifice în sat obiecte din lemn foarte necesare localnicilor, ca linguri, fuse, suveici, corfe, țecheri, cheltee, roabe, mături, cozi de sape, de coase sau de hârșee, furci, greble, juguri, lăzi de zestre, coșuri pentru cereale sau blidare. Păstrând legături cu rubedeniile lor rămase dincolo de munți, au mai adus și alte familii, după cum datorită recunoscutei prolificități cu care i-a înzestrat natura
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
a doua oară, apoi pe la sfârșitul lui septembrie se apucau de semănat cu secară, se gunoia cu gunoi de grajd. Uneltele agricole să zic, până prin 1910 erau foarte proaste, era plug de lemn, avea un fer înainte de tăia și o sapă la corman jos de fer, dar cormanul era de lemn. Cam din 1905 au apărut plugurile Riger cu corman de tuci sau tablă, cu un fer. Erau tare mândri care-și cumpărau pluguri de fer. Grapele la fel erau de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lemn, dar colții erau puși de feraru din sat. La cultivatul prășitoarelor era o muncă nespus de grea și asta era lucrată mai mult de femei, căci bărbații se ocupau cu păduritu. Săpau bietele femei cinci, șase săptămâni nu lăsau sapa din mână decât noaptea. Cum se semănau porumbul și cartofii. Dacă se gunoia locul cu gunoi de grajd ori se gunoia cu oile, să ara locul, să semăna porumb așa cum se seamănă secară ori ovăz dar mai rar, apoi se
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și cartofii. Dacă se gunoia locul cu gunoi de grajd ori se gunoia cu oile, să ara locul, să semăna porumb așa cum se seamănă secară ori ovăz dar mai rar, apoi se grăpa cu grapa și-i da pace până la sapă când porumbu avea șase foi. Să apuca de sapă, aicia era nenorocire că nu-l vedeai din iarbă, o adevărată pedeapsă pe săpători și mai erau hrăniți cu mult mai rău ca astăzi, posteau toate miercurile și vinerile afară cele
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
grajd ori se gunoia cu oile, să ara locul, să semăna porumb așa cum se seamănă secară ori ovăz dar mai rar, apoi se grăpa cu grapa și-i da pace până la sapă când porumbu avea șase foi. Să apuca de sapă, aicia era nenorocire că nu-l vedeai din iarbă, o adevărată pedeapsă pe săpători și mai erau hrăniți cu mult mai rău ca astăzi, posteau toate miercurile și vinerile afară cele patru posturi mari ale anului. Unde nu aveau gunoi
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
săpători și mai erau hrăniți cu mult mai rău ca astăzi, posteau toate miercurile și vinerile afară cele patru posturi mari ale anului. Unde nu aveau gunoi să-l gunoiască locul, puneau porumbul în cuibu adică făcea urme (gropi) cu sapa cam la 60 - 70 de centi. distanță ș-apoi puneau în urmă gunoi și boane, apoi le acopereau cu sapa, dar tot încrucișate, nu pe rând, altă muncă în plus și grea. Cam prin 1907 - 8 o adus popa Monea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
mari ale anului. Unde nu aveau gunoi să-l gunoiască locul, puneau porumbul în cuibu adică făcea urme (gropi) cu sapa cam la 60 - 70 de centi. distanță ș-apoi puneau în urmă gunoi și boane, apoi le acopereau cu sapa, dar tot încrucișate, nu pe rând, altă muncă în plus și grea. Cam prin 1907 - 8 o adus popa Monea mașina de săpat și o pus porumbul pe rând cam 70 - 80 centi. distanță între rânduri și cănd a fost
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
tot încrucișate, nu pe rând, altă muncă în plus și grea. Cam prin 1907 - 8 o adus popa Monea mașina de săpat și o pus porumbul pe rând cam 70 - 80 centi. distanță între rânduri și cănd a fost de sapă a băgat mașina cu trei sape trasă de boi și locu liber dintre rânduri s-a săpat bine, a mai rămas o mică porțiune să se sape cu mâna. Iar după primul război mondial au văzut oamenii în alte părți
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
muncă în plus și grea. Cam prin 1907 - 8 o adus popa Monea mașina de săpat și o pus porumbul pe rând cam 70 - 80 centi. distanță între rânduri și cănd a fost de sapă a băgat mașina cu trei sape trasă de boi și locu liber dintre rânduri s-a săpat bine, a mai rămas o mică porțiune să se sape cu mâna. Iar după primul război mondial au văzut oamenii în alte părți ale lumii că lucră oamenii cu
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
lucră oamenii cu mult mai ușor și mai bine și s-au introdus și la noi de-l punea sub brazdă porumbu, munceau numai cu gunoiu de-l punea sub brazdă cu mâna, numai făceau urme și să acopere cu sapa. La fel se lucra și la cartofi și-nainte și și după ce s-au descoperit îmbunătățiri, așa că după primul război agricultura noastră s-a îmbunătățit foarte mult ajungând ba chiar să i întrecem pe cei de pe Lunca Oltului, bun înțeles
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
în fiecare sat câteva familii de oameni harnici, gospodari, cei ce constituiau fruntea și mândria satului, familii mai înstărite, mai chibzuite, chiaburii, care erau supuse de activiștii comuniști unui regim de exterminare economică, ca să fie aduse în scurt timp «la sapă de lemn», inconștienți, sau poate prea conștienți că în felul acesta va sărăci țara, făcându-i pe toți egali în ale sărăciei, transformându-i astfel într-o amorfă masă mult mai ușor de manipulat. Pentru că comunismul făcea alergie vis-à-vis de
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
pentru a fi trimise În convoi până la Bârlad, de acolo urmând să plece cu trenul spre front. a.j. Fuga de armată cu trăsura! Ar fi o minciună gogonată să afirmăm că toți bărbații acelor vremuri au lăsat la repezeală sapele, greblele, furcile, coarnele plugului, nevestele, ibovnicele, copiii și au plecat cu cântec Înainte la război. În primul rând, documentele descoperite acum de subsemnatul, autor al acestor rânduri, contrazic uneori flagrant scenariile de film cu tineri sau mai puțin tineri care
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Să se fi dat bravii noștri compatrioți evrei la brazdă de-a binelea? Una din ideile Înființării comitetelor democratice evreiești a fost aceea a Împământenirii acestora pentru a lucra cot la cot cu autohtonii, inclusiv la coarnele plugului sau la sapă și hârleț. Că, până la urmă, totul s-a dovedit a fi un maiestuos fâs, este un fapt știut dar, că celebra „restratificare” prevedea și absolvirea de către tinerii Învățăcei evrei a unor școli agricole pentru a munci cu spor și râvnă
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
o mare bilă neagră pentru tov. redactor. w. Cine au fost dacii, romanii și românii? Terminând cu stupizeniile remarcate În ziarul „Rulmentul” pe care le-a Înlocuit cu altele de calibru mai mare ca primele, Radu Costache a intrat cu sapa rotativă și pe ogorul stației de radioficare din Bârlad modificând cu bazaconiile proprii bazaconiile altora: „În planul emisiei centrului de radioficare din 15 martie 1964, la rubrica <<Răspundem ascultătorilor>> profesorul Ion Negru dînd răspuns la Întrebarea: <<De ce strămoșii noștri se
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
lui, realitatea nu trebuia oficializată iar sentimentul național trebuia reprimat cu sălbăticie. Neținând cont de lipsa totală de patriotism a trepădușilor roșii ce-și ziceau „proletari internaționaliști” dar care, În realitate, nu mânuiseră nicio șaibă, cheie de paișpe-șaișpe sau vreo sapă, profesorul Ioan Caproșu intenționa să publice În numărul 505/4 octombrie 1969 al numitei publicații județene vasluiene, articolul „BÎrlad - file de istorie”. Dar, cum de la intenție la faptă era un drum lung și plin de capcane doctrinare, eminentul profesor al
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
alungarea regelui Mihai I din țară, a fost aceea a desființării profitabilei meserii a preacurviei pe bani, inimosul partid trimițând În producția Pe fetițele astea inocente s-o fi supărat tov. cenzor?! bunurilor de larg consum sau la coada cinstitei sape pe târfele noii republici populare. Tot atunci, au fost rășluite și pensiile invalizilor de război (mai ales ale celor care au luptat Împotriva noilor amici, rușii), acestora sugerându-li-se munca În cooperative specializate. Chiar dacă În putredul și decadentul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]