1,391 matches
-
un istoric?"145. Totuși, procedeul inovator al tematizării naratorului joacă un rol apropiat celui de captatio benevolentiae, respectând riguroasele cerințe ale retorismului latin, de care parodia, cum am văzut, nu era străină. Iar atunci când simte nevoia introducerii unei doze de sarcasm în opera lui, Seneca găsește de cuviință să parodieze "poezia epică prețioasă și intenționat alambicată care se practica în cercurile clasicizante ale vremii și mai ales în școlile de retorică"146. În acest scop, introduce un poem ai cărui "protagoniști
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
La Soljenițîn, ironia ca "act de rescriere"263 se leagă de atitudinea "scriitoricească", semnalată de Emil Iordache 264 și vizibilă în faptul că, plasându-se în interior, autorul "traduce" pentru cititor realitatea concentraționară și ideologică. Ironia aprigă, ostilă, apropiată de sarcasm a scriitorului se îndreaptă spre ideologia comunistă și spre conducători. Prin ironie, Soljenițîn, exponent al victimelor, se ridică deasupra călăilor. În Arhipelagul GULAG abundă exemple de "ironie locală", precum: Doar conștiința revoluționară îi călăuzea (și întotdeauna fără greș!) pe sechestranți
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
din tonicul său preferat. În propria imaginație, Stalin a urcat treptat spre culmea amețitoare a stăpânirii absolute, ca "Împărat al Pământului", ca să se prăbușească apoi în abisul deznădejdii. Tabloul deznădejdii sale este corelat cu cel al decăderii mentale, conturat cu sarcasm de Soljenițîn. Fiorul de a asista la deznădejdea unui om este anulat prin sugestia alterării minții acestui personaj. Sub aspect intelectual, Stalin lasă impresia de structură dezarticulată, fiind lipsit de judecată și de echilibru. De mai multe ori, el încearcă
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
a erorilor în rezolvare. Condiții în înțelegerea creativă Procedee, tehnici, instrumente • De respectare a condițiilor necesare climatului creativ: încurajarea independenței, limitarea constrângerilor, încurajarea comunicării, stimularea intereselor variate, acceptarea unor riscuri. • De eliminare a atitudinilor de blocaj: descurajare a ideilor, hipercriticism, sarcasm, rigiditate, lipsă de entuziasm, prețuire a memoriei, interese înguste, competență redusă, neacordare a sprijinului, conformism, autoritate, accent pe competiție, complacere în soluții mediocre, prioritate a rațiunii, desconsiderare a imaginației, critică prematură, frică de critică, neîncurajare a discuțiilor, ironie, netolerare a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
acționa o forță irațională, care transforma vălul islamic într-o obsesie și exagera pericolul. Criteriul "rezonabil" îndepărtează soluțiile despre care se poate spune că sunt împotriva bunului-simț. Este un instrument de control al cunoașterii. Umorul (care, spre deosebire de ironie și de sarcasm, nu este răutăcios) poate să îndeplinească în anumite circumstanțe aceeași funcție. Este acesta științific? Nu vom merge atât de departe încât să afirmăm așa ceva (nu vom califica drept revistă științifică Le Canard enchaîné și nu vom rezerva loc la Institutul
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
mai eficace decât o voce ridicată. O voce joasă Încurajează copiii mici să asculte cu atenție. Ascultarea cu atenție Încurajează concentrarea. 12) Să vorbească cu grație și respect—grația vocii și a atitudinii este la fel de importantă ca și tonul vocii; sarcasmul și impolitețea nu-și au locul În clasele Montessori. O atitudine grațioasa și politicoasa din partea educatorului demonstrează un comportament pozitiv În fața copiilor. 13) Să arate atractiv—copiii mici au o dragoste naturală pentru frumos și lucrează mult mai productiv Într-
Idei pentru învăţământul simultan by Creţu Mariana () [Corola-publishinghouse/Science/1212_a_1922]
-
ale comunicării este parțial compensată de unele elemente ale discursului: cuvinte de întărire, așezarea în pagină, semne de punctuație, elemente iconografice, simboluri. Totuși, uneori subiecții trebuie să explice sensul celor afirmate în mesaje anterioare tocmai pentru că nuanțe ca ironia, jovialitatea, sarcasmul sunt greu accesibile fără latura non-verbală a comunicării. În acest context, participanții interpretează unele mesaje ca fiind ostile, și este nevoie de precizări, reeditări, explicații etc. Diversitatea mesajelor din materialul analizat se manifestă nu numai în ceea ce privește tehnoredactarea, ci și în
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
vedea anunțuri gen "Tovarăși, pentru săptămâna viitoare aveți de citit la învățământul politic din Eneadele lui Plotin capitolele cutare și cutare, din Toma D'Aquino capitolele cutare și cutare. Vă pregătiți pentru seminarul de învățământ politic în acest fel"". În ciuda sarcasmului evident caricatural de acolo, Mihai Zamfir atingea de fapt un anumit adevăr. S. A.: Fără îndoială. Acum, așa cum spuneam mai înainte, începe o dinamică socială foarte accelerată a mișcării persoanelor între România și Occident. Cei care circulă în mediile universitare au
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
dintre stereotipuri. Atâtea poezioare cu "frunză verde" mi-a fost dat să citesc, încât veleitarii începuseră să treacă din cotidian în coșmarurile mele. Nu toți însă. Existau și veleitari frumoși"57. Monica Lovinescu reține pe câteva pagini, cu umor și sarcasm, însușirile unei categorii care încearcă să ocupe spații nemeritate în lumea literaturii. Și caută să le ocupe prin intermediul imposturii. I.3. Considerente asupra receptării literaturii aservite Discursul public al Monicăi Lovinescu demistifică propaganda regimului cu privire la condiția scriitorului și arhivează evenimentele
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
în Jurnal 312, unde e considerat o descoperire estetică ce deconspiră conformismul social, banalitatea limbajului și mijloacele de constrângere psihică. Cronicile din anii '80 conțin referiri la textualismul și nonconformismul generației optzeciste căreia îi recunoaște izbânda în fața cenzurii cu ajutorul ermetismului, sarcasmului, caricaturii, ambiguității limbajului. În emisiunea din 14 septembrie 1984 o situează pe Gabriela Adameșteanu printre cei mai buni romancieri contemporani, poziție ocupată datorită romanului Dimineață pierdută. Plăcerea lecturii romanului se simte datorită implicării afective: În fața unei astfel de revelații încerc
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
Eftimiu, Martha Bibescu, Ovidiu Codruș, Ion Vinea sunt numai câteva dintre personalitățile evocate pe calea undelor. Informațiile sunt preponderent biografice, cu referiri apreciative asupra valorilor culturale și sociale. Discursul însă este de o altă factură, comparativ cu celelalte cronici: lipsesc sarcasmul, polemica, judecata aspră, limbajul concret, clar. Ele sunt înlocuite de metafore, comparații, descrieri emoționale. Autoarea nu mai interpretează texte, ci urmărește evoluția și moartea personalității evocate. Judecățile nu-și mai găsesc rostul. Rămâne amintirea oamenilor care au fost. După cum se
Monica Lovinescu, O Voce A Exilului Românesc by MIHAELA NICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
situație, de intrigă (situația intrigă este hilară), de caracter, de limbaj, comicul numelor proprii. Variante ale comediei sunt: vodevilul, feeria, farsa, comedia absurdă, farsa tragică etc. Forme asociate comicului sunt umorul și satira (în vodevil sau farsă, de exemplu), ironia, sarcasmul, grotescul (mai ales în teatrul absurdului): „frecvent, comedia apare învestită cu atributele satirei și ale criticii morale, sistematizate întrun adevărat topos estetic“ (Adrian Marino). - În literatura română, comedia sa afirmat în epoca pașoptistă, prin creațiile lui Vasile Alecsandri, care a
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Caragiale. Strălucit precursor al teatrului modern, autorul Scrisorii pierdute ilustrează cu virtuozitate toate trăsăturile definitorii ale comediei: conflicte derizorii care au întotdeauna un deznodământ fericit, orientarea observației psihologice spre generalitate și tipologie, asocierea comicului cu umorul și satira, cu ironia, sarcasmul sau grotescul, utilizarea unor tehnici dramatice specifice (travestiul, quiproquoul, imbroglioul etc.). CUPRINS: Item 1: ilustrarea a două caracteristici ale speciei literare comedie existente în textul dramatic studiat Principala categorie estetică pe care o dezvoltă această specie dramatică este comicul, care
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
Domnul Murgescu, redactor-șef la "Viața economică", principalul ziar economic al României, a publicat un articol intitulat Concepții contrare principiilor de bază ale relațiilor economice dintre statele socialiste. Tratatul de 12.000 de cuvinte era o polemică "suprasaturată de un sarcasm violent și jignitor" la adresa economiștilor sovietici și în special a geografului E.B. Valev. În februarie, Valev publicase în ziarul "Vestnik" al Universității din Moscova un articol intitulat Probleme ale dezvoltării economice cu regiunile de deltă din România, Bulgaria și URSS1120
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
bag prin fundături, să mă sui pe locuri cocoțate." Elementele portretului sunt completate cu maniera de exprimare a pretinsului poet, prilej cu care Heliade ironizează snobismul lingvistic de a rosti cuvinte românești după sonorități franceze. De asemenea, pline de verva sarcasmului sunt observațiile privitoare la exacerbarea artificială a suferințelor datorate iubirii, neapărat neîmplinite: "Pieptul dumnealui zice că este ocnă de dureri" cauzate de vreun "fel de Dulcinee, un fel de leliță." Rândurile prin care este înfierată maniera de a transpune poetic
[Corola-publishinghouse/Science/1558_a_2856]
-
major pe care François Mauriac i l-a făcut a fost acela de a-l fi combătut și de a fi năruit speranțele de reînnoire a politicii pe care el o reprezenta. Atacurile sale amare din Bloc-Notes s-au alăturat sarcasmului lui Emmanuel Mounier și Jean Marie Domenach care contestau însăși ideea unui partid creștin-democrat. Fără să fie un partid al Bisericii, el a beneficiat de sprijinul discret al ierarhiei și chiar, în iunie 1951, de cel al L'Osservatore Romano
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
der Antipoesie -, Ștefan Augustin Doinaș reținea în special ideea de "destrucție" a ordinii anterioare în vederea unei alte "sinteze"; poetul Aventurilor lirice, zice Doinaș, aspira la o reașezare a lucrurilor în consonanță cu timpul: "Antipoezia din poemele lui Geo Dumitrescu (prozaismul, sarcasmul, aglomerația verbală redundantă, banalitatea crasă, lipsa de formă, retorica sentimentală sau tezismul moral etc.) se află, în înțelesul dat de Rey acestui termen, în elementele rezultate din pulverizarea unei tradiții poetice care acum sunt chemate să sugereze o altă construcție
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
Sub o platoșă amăgitoare, la Nichita Stănescu, personaj profund scrutător, coabitează râsu' plânsu'; nu însă la un regim de egalitate: "Ah, Râsu' plânsu' / ah, râsu' plânsu' / în ochiul lucrurilor reci". Râsul său, niciodată enorm, e mai degrabă ironie subțire, grimasă, sarcasm, defulare; momente de Melancolie atavică (titlu de confesiune) acoperă fardul. În fapt, melancolia sistematizată din Elegii e de găsit în mai toate poemele, inclusiv în cele erotice, poetul nefiind un amoroso în sens plat, ci un fel de "analist", un
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
și Arghezi un Arghezi mâhnit în înlăcrimatu-i De-a v-ați ascuns. Un sonet al "satanicului" Baudelaire, Mortul vesel ("un mort libre et joyeux"), pare să-i fu sugerat lui Camus ideea unui eseu, La Mort joyeuse, pătruns de sarcasm și absurd. Din aceeași perspectivă, la Cezar Ivănescu s-au ivit câteva doine, spovedanii de o acută tristețe: Moartea peste tot, Dor de moarte, Bucuroasa moarte. Neliniștile lui Cezar Ivănescu, un damnat sui generis, sunt finalmente ale condiției umane: niște
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
ei munca este cel mai bun lucru asupra căruia să-ți reverși pasiunile. Cu timpul, au ajuns să nu-și mai controleze reacțiile. Chiar și în cele mai bune momente, comunicarea lor cu subordonații este impregnată de o notă de sarcasm. În momentele cele mai proaste, mustră oamenii pe față, iar pe la spate le sapă reputația. Mulți dintre acești agresori ar dori să își schimbe comportamentul - or, li s-a pus în vedere, de către șefi sau de către avocatul firmei, că trebuie
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
demnități umane. Sunt sătui să se trezească în fiecare dimineață pentru a se confrunta cu atacuri verbale, tirade și abuzurile de-a lungul întregii zile de lucru. Nu le place să ocolească lumea la serviciu de teama unor explozii de sarcasm sau mânie ori să meargă în vârful degetelor în timpul ședințelor sau discuțiilor de la birou de teamă că vor declanșa nervozitatea unui coleg sau șef. Prietenii care află despre aceste atacuri verbale la locul de muncă nu se încurcă în a
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
atât de tare din sărite, încât vă e teamă de ce veți ajunge să spuneți dacă veți continua să vorbiți. Așa că mai bine tăceți. Când sângele pulsează în tâmple, este momentul să vă calmați și să ascultați. V. Să nu folosești sarcasmul pentru a răni sentimentele celorlalți. Comentariu: sarcasmul (o parodie batjocoritoare cu privire la ce spune cealaltă persoană), în același timp umilind și tratând de sus, trezește mânia persoanei atacate. Parafrazându-l pe Shakespeare, vorbiți cu sinceritate și lăsați să se decidă cine
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
e teamă de ce veți ajunge să spuneți dacă veți continua să vorbiți. Așa că mai bine tăceți. Când sângele pulsează în tâmple, este momentul să vă calmați și să ascultați. V. Să nu folosești sarcasmul pentru a răni sentimentele celorlalți. Comentariu: sarcasmul (o parodie batjocoritoare cu privire la ce spune cealaltă persoană), în același timp umilind și tratând de sus, trezește mânia persoanei atacate. Parafrazându-l pe Shakespeare, vorbiți cu sinceritate și lăsați să se decidă cine e mai deștept. VI. Să spui că
Gestionarea conflictelor în organizații. Tehnici de neutralizare a agresivității verbale by Arthur H. Bell () [Corola-publishinghouse/Science/1992_a_3317]
-
Altundeva, amintindu-și de voința de scandal din tinerețe, invocă o „isterie irepresibilă”: „În tinerețe, oriunde mă duceam, îmi plăcea să semăn dezordine. La dineuri, întâlniri, adunări literare, în medii intelectuale sau burgheze, peste tot produceam haos și agitație prin sarcasme sau provocări. Toate astea nu țineau la drept vorbind de o voință premeditată de scandal, ci de o isterie irepresibilă, de o sete de autodistrugere îndreptată spre exterior” (II, 76). Da, probabil că aceasta este explicația cea mai profund-autentică a
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
se va întâmpla: „În ciuda rânjetelor mele, știu bine că într-o zi mă voi putea topi în Dumnezeu, iar această posibilitate pe care mi-o acord mie însumi nu rămâne fără urmări: mă face să fiu ceva mai indulgent cu sarcasmele mele” (I, 259). A se topi în Dumnezeu sau a fi locuit de el! Cioran probabil că se simte uneori locuit de Dumnezeu. Cum se întâmplă și în cazul evreilor, binecuvântarea nu exclude blestemul. Iată: „Să fii locuit de Dumnezeu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]