130,724 matches
-
propriile lor sate de baștină: M. Ghimpu - sub 9%, întrecut de M. Sandu cu peste 60% și Dodon (22.8%) ; A. Guțu - cu doar 5 voturi, fiind întrecută și de scandaloasa Maia Laguta, pe care cine-o cunoaște în acest sat (probabil sunt voturi furate de la Maia Sandu!); V. Ghilețchi - cu doar 26%, fiind întrecut de Dodon (40%). De menționat că chiar în satul de baștină al lui Dodon M. Sandu a luat 37%. Și eu sunt prounionist până în măduva oaselor
MEDITAŢII POSTELECTORALE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380638_a_381967]
-
doar 5 voturi, fiind întrecută și de scandaloasa Maia Laguta, pe care cine-o cunoaște în acest sat (probabil sunt voturi furate de la Maia Sandu!); V. Ghilețchi - cu doar 26%, fiind întrecut de Dodon (40%). De menționat că chiar în satul de baștină al lui Dodon M. Sandu a luat 37%. Și eu sunt prounionist până în măduva oaselor dar nu am votat cu M. Ghimpu. Așa au procedat majoritatea prounioniștilor, procentul cărora este în continuă creștere (conform unor sondaje ajunge la
MEDITAŢII POSTELECTORALE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380638_a_381967]
-
-i care sunt pe ducă în lumea celor drepți. Stimate persoane cu putere de decizie. Creați-le tinerilor condiții propice pentru ași exercita votul. De ce oricine aflându-se oriunde în lume poate vota în baza pașaportului, iar studenții, originari din satele Republicii nu pot să voteze în baza buletinului, certificatului de student la locul de trai? Chiar daca suntem în situația broaștei din chiocul barzei mai avem șanse de a ne salva. Va fi greu însă, în special intelectualitatea, tineretul studios, cei
MEDITAŢII POSTELECTORALE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380638_a_381967]
-
cu respect deunăzi la un eveniment pe cele cinci primărițe din sudul Basarabiei, în localitățile cărora în pofida situației economice actuale precare din Republică lucrurile merg mult mai bine decât în alte localități. De câtă înțelepciune au dat dovadă alegătorii acestor sate. De ce să nu dăm dovadă de înțelepciune la nivel statal. Să ne lumineze domnul să nu votăm nici într-un caz necuratul (pe socialiștii comuniști Dodon și Lupu, care sunt urmași ai lui Ilici în pofida recolorării în alte culori). Să
PERICOLUL CARE NE PÂNDEŞTE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380637_a_381966]
-
Dodon, nemaivorbind de țările avansate europene unde sunt de zeci de ori mai mari). Cât despre sodomism și alte isme scribul ar face bine, înainte de a scrie astfel de nerozii, să se documenteze mai bine, vizitând zecile de mii de sate din Rusia, unde se promovează adevăratul sodomism, homosexualism, alcoolism ș.a. isme, lucru recunoscut chiar de rușii treji la minte. „Unionismul „românesc” a devenit atât de primitiv încât nu mai corespunde vreunei științe (dar cine pretinde acest lucru?), ci nici nu
ISTERIA ANTIUNIONISTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2179 din 18 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380640_a_381969]
-
puterilor lupului asupra omului. Ființele din preajma lupului intră în transă. Bărbații, mai ales, devin, în această optică animistă, războinici neînfricați. Lupul face parte și din mitologia personală a lui Eugen Dorcescu, care a copilărit la poalele „Muntelui Lupilor” , într-un sat înconjurat de păduri, din care se iveau, zilnic, lupi, mai cu seamă solitari, dar, iarna, și în haită („La marginea acelei Poiene e râul, cu lunca lui, la stânga, privind în aval, e pădurea, în spate sunt Munții Vâlcanului - ai lupilor
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
poetică a avatarurilor, rezumată în Reminiscență: Oștenii tulburi, strânși în grea armură. Oștenii tulburi, care stau deoparte, Privindu-ne, din tulburea lor moarte, Din viața lor hieratică și dură. O rasă sunt, o stirpe. Cine-i știe Pierduți prin târguri, sate și orașe, Clătindu-și nevăzutele panașe, Strângând în pumn o spadă sângerie? Dar ei se recunosc: După privire! După privirea-n care visul încă Păstrează ctitoria lui adâncă De poezie și de-mpotrivire, Păstrează prea-himerica-i cetate, În care el, viteazul
MIRELA-IOANA BORCHIN, EUGEN DORCESCU ŞI POETICA AVATARURILOR. LUPUL de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380598_a_381927]
-
simte încă amețeala azuruluiprin aripi cu amintiri frământateatâta de puțin a mai rămas din zare... XVI. CRESC AMINTIRILE PE-O LIMBĂ DE GÂNDURI, de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2226 din 03 februarie 2017. Ai amurgit de mult bătrâne sat în doruri, Sub giulgiu vinețiu ascunzi uitate poduri. Eu am rămas acolo, eu am rămas aici... Să port povara grea a timpului de atunci. Copilăria, aur îmi curge-n amintiri, Sufletul palan ridică trecute iubiri Când împleteam vorbele scormonind în
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
Sub poalele nopții ascundeam roșeața Primelor întâlniri ce ne bujorau față. Al vieții trubadur a adormit în pietre, Cu visul încrustat pe strunele albastre, își șuiera vântul cuvântul în viers de dor, ... Citește mai mult Ai amurgit de mult bătrâne sat în doruri,Sub giulgiu vinețiu ascunzi uitate poduri.Eu am rămas acolo, eu am rămas aici...Să port povara grea a timpului de atunci.Copilăria, aur îmi curge-n amintiri,Sufletul palan ridică trecute iubiriCând împleteam vorbele scormonind în jar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
a adunat câteva sute de credincioși din cele trei județe limitrofe : Maramureș, Satu Mare și Sălaj. Serviciul religios, oficiat de un sobor de peste 30 de preoți, a fost condus de I.P.S Andrei Andreicuț, Mitropolitul Clujului, Maramureșului și Sălajului, fiu al satului Oarța de Sus, împreună cu P.S. Macarie Drăgoi, Episcopul Ortodox al Europei de Nord. Prezența celor doi înalți ierarhi a conferit un caracter special liturghiei, iar cuvintele de învățătură au fost primite cu mult respect de către toți cei de față. Cu
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
a deplasat în „Poiană”, lângă șoseaua Oarța de Sus - Bicaz, la noua pensiune a familiei Octavian și Simona Zaharie, unde au avut loc manifestări culturale organizate de Primăria comunei Oarța de Jos, Parohia Ortodoxă Română Oarța de Sus și Muzeul satului codrenesc din Oarța de Sus : „Cununa la seceriș”, Lansarea cărții „Povești din Țara Codrului”, vol. II, autor prof. Traian Rus și un spectacol folcloric codrenesc. Obiceiul „Cununa la seceriș”, model tradițional demult dispărut, a fost „recuperat” cu aportul grupului folcloric
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
Neagu folosește procedee oarecum atipice în creionarea personajelor sale, deoarece renunță la descriere sau narațiune pentru protretul fizic sau moral și recurge la structuri lingvistice lexicale cu valențe tipologice definitorii. De pildă, șarjează cu un fel de neaoșism pentru lumea satului românesc de prin anii ’50-’60, din perioada asaltului politicii comuniste asupra stabilității tradiționale rurale, când țăranul a fost forțat. Oprimat și umilit, ca să renunțe la pământul, boii, plugul și grapa, simboluri ale libertății și demnității sale, pentru a intra
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
soldații - Mai tare! - Să trăiți, taș’tan! (...tovarășe căpitan...) - Bună ziua, soldați! Să trăiți, taș’lent..., taș’lent’major..., taș’lent’colonel etc. etc. etc.” (pag. 41). Romanul „Arme și lopeți” se constituie și-ntr-o frescă a obiceiurilor și tradițiilor satului românesc, cu pondere din zona Moldovei de Jos, din sudul de la granița cu Muntenia: Să-ți fie bine, coane mire, îi spuneau copiii satului, după ce-și culegeau monedele aruncate prin praful drumului, sau din găleata cu apă, pe care
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
pag. 41). Romanul „Arme și lopeți” se constituie și-ntr-o frescă a obiceiurilor și tradițiilor satului românesc, cu pondere din zona Moldovei de Jos, din sudul de la granița cu Muntenia: Să-ți fie bine, coane mire, îi spuneau copiii satului, după ce-și culegeau monedele aruncate prin praful drumului, sau din găleata cu apă, pe care i-o puseseră miresei în cale... (pag. 63); cu un întreg film al ceremonialului nupțial: În fruntea alaiului, doi tineri, aleși dintre prieteni sau
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
rolul meșterului Manole și-al Anei sunt luate de accidentul stupid al soldatului mort în urma detonărilor făcute de artificieri în lupta cu stâncile și de sinuciderea soldatului, care află că iubita lui s-a căsătorit cu un alt flăcău din sat. Arme și lopeți este romanul unei generații în derivă sentimentală, socială, de destin programat cenușiu, fără curcubeie de speranțe, ca pe un peron din Gara de Nord cu pasageri, care nu știu nici de unde vin și nici încotro se îndreaptă... ------------------------------ Dumitru ANGHEL
GHEORGHE ANDREI NEAGU: „ARME ŞI LOPEŢI” de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380691_a_382020]
-
costă nimic și poți trăi frumos cu el oriunde te duci. Și eu dusă am fost de valurile vieții aprige pe la începutul anilor`50, din București, la 18 ani, după absolvirea școlii pedagogice de învățătoare, tocmai spre Oradea, într-un sat izolat sub un deal, bun păstrător al duhului arhaic, Ineu de Criș. Pentru mine, acesta era un loc de unde nu trebuia să scot capul în lumină fără riscul de a fi lovită chiar în moalele capului. Bucureștiul schimbat cu această
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]
-
casa de acasă”, din universul mirific cu „Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul...”: „Pe locul unde au călcat/ tălpile tale de copil/ s-a năpustit iarba/ să-ți înece urmele,/ brâuri de cătină/ îngrămădesc resturile casei/ în locul porților” („Satul părăsit”, pag. 33); în aceeași notă melancolică, ușor iluzorie, cu impresii dintr-un început de lume, caldă și patriarhală, ca în „Tablouri dintr-o expoziție” de Modest Musorgski, un spațiu al verosimilului dintr-un „anotimp” vivaldian: „Aș vrea să dorm
RECENZIE: „PASĂREA DE GHEAŢĂ” DE ŞTEFANIA OPROESCU de DUMITRU ANGHEL în ediţia nr. 1935 din 18 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380708_a_382037]
-
și nu mai sînt viteaz,Cu gindul dus și simt că nu mai am elan.... VIII. COLIND, de Edi Peptan, publicat în Ediția nr. 1799 din 04 decembrie 2015. COLIND Omătul se așterne pufos peste vai și coline, De pește sate și uliți se aud colinde. Nici frigul nici vintul nu-i poate opri Iată cum ies pe la porți zeci de copii. Se adună cu toții și pleacă grăbiți, Dar unii dintre ei sînt încă adormiți. Aleargă,se-mping,alunecă și cad
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
Nici frigul nici vintul nu-i poate opri Iată cum ies pe la porți zeci de copii. Se adună cu toții și pleacă grăbiți, Dar unii dintre ei sînt încă adormiți. Aleargă,se-mping,alunecă și cad, O gălăgie veselă răsună peste sat. Din poartă în poarta merg cu toții cintind Referenul ce din datini îi zice colind. Începe iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă, Aleargă cu colindul din casă în casă. Le place mult de tot,sînt foarte bucuroși, Trăistuțele sînt
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
au așteptat și acum să terminat. Ar dori cu toții să țină mereu, Dar mamica-i pune să viseze-n pat. Și în vis copii pleacă toți cintind ... Citește mai mult COLINDOmatul se așterne pufos peste vai și coline,De pește sate și uliți se aud colinde. Nici frigul nici vintul nu-i poate opriIata cum ies pe la porți zeci de copii.Se adună cu toții și pleacă grăbiți,Dar unii dintre ei sînt încă adormiti.Alearga,se-mping,alunecă și cad,O
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
colinde. Nici frigul nici vintul nu-i poate opriIata cum ies pe la porți zeci de copii.Se adună cu toții și pleacă grăbiți,Dar unii dintre ei sînt încă adormiti.Alearga,se-mping,alunecă și cad,O gălăgie veselă răsună peste sat.Din poartă în poarta merg cu toții cintindReferenul ce din datini îi zice colind.Incepe iar să ningă,dar nimănui nu-i pasă,Aleargă cu colindul din casă în casa.Le place mult de tot,sînt foarte bucuroși,Trăistuțele sînt pline
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380686_a_382015]
-
veac Pomu-i devenise drag L-a îmbrățișat tăcut I-a împărtășit amorul Privind cerul nevăzut I-a sorbit prin trunchiu-i dorul Bolta i-a privit mirată Stelele cădeau în apă Umbra nopții deșirată Purta mantia de capă O fată din satul meu Se iubea în Herăstrău - Din porunca lui Tezeu - C-un fag cu trup de flăcău București, Herăstrău, vara lui 2015 Citește mai mult FagulLa o margine de lacS-a îndrăgostit de-un fagCum era-nceput de veacPomu-i devenise
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
lacS-a îndrăgostit de-un fagCum era-nceput de veacPomu-i devenise dragL-a îmbrățișat tăcutI-a împărtășit amorulPrivind cerul nevăzutI-a sorbit prin trunchiu-i dorulBolta i-a privit miratăStelele cădeau în apăUmbra nopții deșiratăPurta mantia de capăO fată din satul meuSe iubea în Herăstrău- Din porunca lui Tezeu -C-un fag cu trup de flăcăuBucurești, Herăstrău, vara lui 2015... XII. LAMENTĂRI, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016. Lamentări Poetului Mihail Janto La ce bun lamentările
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
încărcătură spirituală țesută din firescul trăirilor. E de o tulburătoare sinceritate și candoare, purtând pecetea neîntinării și a gingășiei. A avut o copilărie chinuită, într-o familie cu mai mulți copii crescuți în mare sărăcie numai de mamă, într-un sat din preajma Bacăului. Când a ajuns la adolescență, o mătușă A adus-o în Bacău, dar orașul i-a ofeit o lume nesigură, vicleană și poate și mai nedreaptă decât cea din timpul copilăriei. Nici nu a ieșit bine din etapa
DORA ALINA ROMANESCU – „SINGUR PRIN VIAŢĂ” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1523 din 03 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380791_a_382120]
-
publicate anterior, am stivuit lucrări publicate în diferite reviste literare de limba română, publicate pe mai toate meridianele lumii, prin înlesnirea ce ne-o face Internetul, cu puterea lui de a pulveriza distanțele, reducând lumea asta largă la dimensiunea unui sat mai mare. Toate scrierile mele, inclusiv acest volum, sunt mărturii ale luptei pe care am dus-o pentru biruința binelui, frumosului și omenescului din noi prea adesea căzut în umilință, suferind înfrângeri, dureri, răni și prea adesea cuprins de însingurare
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]