1,075 matches
-
existențialului: Și privind în luna plină/ La văpaia de pe lacuri,/ Anii tăi se par ca clipe/ Clipe dulci se par ca veacuri 166. La fel se întâmplă și-n Freamăt de codru; lacul este prezent în primele două versuri Tresărind scânteie lacul/ Și se leagănă sub soare 167 -, după care se focalizează povestea iubirii. Rolul lui de oglindă nu scapă nici versurilor de inspirație folclorică, prilej de întrebări retorice transferate codrului: Ce mi-i vremea, când de veacuri/ Stele-mi scâteie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Pe aici n-am trecut niciodată. Bine c-am apucat, da, e ceva frumos de văzut pentru turistul care m-am pomenit peste noapte. Parcă-mi aminteam că visasem azi noapte-n tren așa ceva, călătorii și piețe tapetate cu marmură scânteind În soarele dimineții, orașe luminoase de la capătul unei lumi de Întuneric și tot felul de scene din filme și cărți și am mai visat-o și pe Ortansa dominând totul cu statura ei de cocostârc și cu figura ei de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
mă mai Întorc niciodată. O să scap, o să scăpăm. Avem bani și acte-n regulă, avem tot ce ne trebuie ca să ajungem departe. În dreptul Operei, coborâsem În niște closete și spălătoare subterane sclipind de curățenie, tapetate și ele cu faianță ce scânteia de-ți lua ochii În lumina neoanelor. Când am ieșit am văzut dimineața luminoasă de septembrie depănându-se la pas o dată cu noi dinspre clădirea Operei spre Catedrală, și pentru o clipă am crezut c-am ajuns la destinație. Eram numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de dune de nisip impresionante (145 km lungime) și se varsă În Oceanul Indian (Petre Gâștescu, Fluviile Terrei, Editura CD Press, 2009, p. 227). 29 Smithsonian, Terra, p. 331. 24 Cascada Wallaman este o panglică de argint Învăluită Într-un halo scânteind În rubiniu, azur, violet a râului Stony Creek ce izvorăște din munții de coastă din North Queesland și se varsă, trecând peste marginea unui platou, În cheile râului Herbert de la distanța de 278 m. În inima unei păduri tropicale, pârâul
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
Pe de altă parte trebuie luați În calcul și alți factori: nu există animale de 315 pradă, legislație foarte severă, spiritul de disciplină civic dezvoltat În rândul populației acestei țări. La orizont se profilează munții cu cușma lor argintie ce scânteie diamantin În soare. Alpii Sudici au Înălțimi de peste trei mii de metri altitudine, cu vârful Aoraki/ Mount Cook (3854 m), ce oferă peisaje spectaculoase, cu văi adânci, ghețari mirifici și platouri amețitoare 489. O sută de ghețari se află pe
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
o voi iubi pe bunica. Fărâmă Liana - cls. a Il-a C Puiul de căprioară Este iarnă. A nins cu fulgi mari și pufoși. Neaua strălucitoare a Îmbrăcat cu o mantie groasă totul Îin jur. Pădurea este albă, strălucitoare și scânteiază În mii de luminițe. Împodobită cu zăpadă, seamănă cu un castel din basme. În timpul iernii, animalele sălbatice Îsi găsesc greu hrana. Mai În mijlocul pădurii este o poieniță În care pădurarul duce fân pentru căprioare. Într-o zi, cum mergea el
Modalităţi de stimulare a capacităţilor creatoare în lecţiile de compunere la clasele primare by Lenuţa Barbu, Laurenţiu Tolontan () [Corola-publishinghouse/Science/91825_a_92802]
-
584 50 950 20. C.S.V. Perieți Perieti 34.577 84 2.584 21. C.S.V. Reviga Reviga 34.601 104 754 22. C.S.V. Sălcioara Sălcioara 34.589 201 1.001 23. C.S.V. Săveni Săveni 34.597 102 2.095 24. C.S.V. Scânteia Scânteia 34.594 214 1.450 25. C.S.V. Sfântu Sfântu Gheorghe 34.588 104 840 Gheorghe 26. C.S.V. Sudiți Sudiți 34.595 85 1.200 27. C.S.V. Sinești Sinești 34.605 57 925 28. C.S.V. Slobozia Slobozia 34.576 57
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
320 36. C.S.V. Răducăneni Răducăneni 38.778 153 4.356 37. C.S.V. Românești Românești 38.779 90 920 38. C.S.V. Ruginoasa Ruginoasa 38.780 144 1.306 39. C.S.V. Schitu Ducă Schitu Ducă 38.781 225 1.260 40. C.S.V. Scânteia Scânteia 38.782 214 1.656 41. C.S.V. Strunga Strunga 38.783 144 2.290 42. C.S.V. Șcheia Șcheia 38.784 160 1.990 43. C.S.V. Șipote Șipote 38.785 223 2.895 44. C.S.V. Todirești Todirești 38.786 160
HOTĂRÂRE nr. 446 din 3 iunie 1999 (*actualizată*) privind aprobarea concesionarii unor activităţi sanitare veterinare publice de interes naţional şi a unor bunuri proprietate publică a statului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124475_a_125804]
-
dintre aceasta și "transformările revoluționare care au avut loc în țară" (Dobrinescu: 1988, 24-32). Cu acordul liderilor PNȚ (Iuliu Maniu), PNL (I.C. Brătianu), PSD (Titel Petrescu) și a reprezentantului PCdR Lucrețiu Pătrășcanu, deși ilegalistul Constantin Pârvulescu apărea în cotidianul comunist Scânteia cu titulatura de secretar general al partidului la începutul lui septembrie 1944 (Constantiniu: 2003, 8; Deletant, Pearton: 1998, 183-184) regele Mihai a desemnat componența noului guvern, avându-l ca prim-ministru pe generalul Constantin Sănătescu. Pătrășcanu ocupa funcția de ministru
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
prin tergiversările sindicatului tipografilor din București dominat de comuniști (Giurescu: 1996, 174-182; Scurtu: 1996a, 422-423). La cererea expresă a sovieticilor, ziarele acestor partide primeau chiar și o cantitate de hârtie de zece ori mai mică decât cea alocată cotidianului comunist Scânteia (King: 1980, 50). Nu în ultimul rând, nu numai presa opoziției era intimidată și împiedicată să-și desfășoare activitatea: începând cu primele luni ale ocupației sovietice manualele școlare au fost rescrise pe cât posibil, eliminându-se orice conținut "dăunător"; hărțile au
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
a lansat o campanie intensă de popularizare a acesteia, dublată de eliberarea pe scară largă a deținuților politici (Stanciu: 2010, 57). "În România, Declarația s-a bucurat de o aprobare unanimă" își amintește Sorin Toma, fost redactor-șef al cotidianului Scânteia, pe atunci exclus din partid și marginalizat (Toma: 2004: 189). Deși regimul câștigase o anumită popularitate (Deletant: 2006, 158), atmosfera politică rămăsese însă una încordată, iar neajunsurile economice pe care le îndura populația își făceau în continuare simțită prezența. "Lipsurile
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
290-291). Ceaușescu, la fel ca și Tito, a vizitat demonstrativ Praga cu puțin timp înaintea invaziei. Ambii și-au declarat sprijinul pentru reformele lui Dubcek, argumentând că PCC nu este în pericolul de a pierde controlul asupra situației. De fapt, Scânteia prezenta pe un ton optimist evoluțiile cehoslovace, încă din luna mai, insistând însă asupra impactului lor benefic asupra politicii externe a Pragăi (SR/Romania: 29 May 1968, 1). RSR și Cehosovacia au semnat la 16 august și un tratat de
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
apa din care bea curcubeul", acel curcubeu, legământ între Noe și Dumnezeu, între om și noos, între atma și eu. Procesul mnemoclastic îl regăsim la Goethe, H(lderlin, Jean paul sau Novalis care spunea că "mai cerești ca stelele ce scânteiază mi se par ochii pe care-i deschide în mine noaptea". Deci, la fel și la Blaga orice coborâre în lumea inferioară, în întuneric este de fapt o înălțare spre lumea exterioară, spre lumină, este sacrificiul cristic de întâlnire cu
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
supușii Deși e jalnică-n lumina zilei 1023. Atunci luna-i o tobă mică Ce joacă în adâncul ochilor Și în adâncul inimii 1024. Sămânța cerului în hermetism Deși-i din implicații și rămurișuri pure Ori din cristale limpezi ce scânteind se rup, Intrând în ea, să tremuri ca-n iarnă-ntr-o pădure, Căci te țintesc fierbinte, prin ghețuri, ochi de lup1025. În fiecare dimineață privim geana de lumină dinspre răsărit. Zarea învolburată de culoare aruncă sămânța vieții peste pământ
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
poet care nu se consacră în întregime poporului său nu este poet". Îi simpatiza pe scriitorii ai căror cititori nu erau receptivi: "Acolo unde oamenii nu sînt interesați de literatură, scriitorul trebuie să aibă aceeași senzație pe care o are scînteia atunci cînd cade pe zăpadă"84. După perioada sămănătoristă, Iorga va deveni inflexibil și total dogmatic în privința "realismului naționalist"85. E greu de înțeles cum cineva familiarizat cu literatura universală ca Iorga putea adopta asemenea doctrine estetice! Naționalismul lui cultural
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
periodice au avut destine diferite, apărînd săptămînal, de două ori pe săptămînă, lunar, pentru ca apoi, după cîțiva ani, să-și înceteze apariția. Toate propovăduiau crezul sămănătorist. În timpul celui de al patruzecilea jubileu din 1906 al domniei lui Carol I, Bucureștiul scînteia în fața multor oaspeți români și străini, printre care se număra și Karl Lueger, primarul antisemit și antimaghiar al Vienei 175. S-au adunat la București și mulți români ardeleni și bucovineni. Ce se ascundea în spatele acestei fațade avea să devină
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ar spune despre fața lui Lizzie că e inteligentă, dacă n-ar radia un aer de timiditate copilărească. Bănuiesc că tocmai această expresie de neîncredere rugătoare constituie farmecul lui Lizzie. Ochii ei sunt de un căprui deschis, înrourat; cum mai scânteiau ochii ăștia palizi când o sărutam! (Așa cum spunea odată Peregrine, foarte puține dintre femeile drăguțe reușesc să vadă ceva, deoarece cochetăria le împiedică să poarte ochelari.) Lizzie are sprâncene de un blond portocaliu, aproape invizibile; sub regimul meu, nu am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
pe toată viața, nu ne putem părăsi unul pe celălalt, nu ne putem pierde unul pe celălalt, e imposibil, aș muri! A clătinat din cap, plângând: — Știi bine că nu mai putem rămâne prieteni. Îi văd parcă și acum ochii scânteind, buzele, ude de lacrimi, zvâcnind. Niciodată n-am înțeles cum de a putut fi atât de tare. Oare gândea într-adevăr cele ce-mi spunea, sau cuvintele ei ascundeau alte cuvinte pe care nu îndrăznea să le rostească? Ce o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
cu rozuri și ro[uri și pete de albastru și chiar de verde, arătând în lumina domoală a încăperii ca o mască indiană. Avea o frumusețe grotescă. Gura, cu buzele lărgite de ruj, era enormă și umedă. Ochii ușor sașii scânteiau spre mine cu o intensitate răutăcioasă. Juca un rol: desfășurarea dramatică a unor emoții stăpânite, ceea ce actorului i se pare extrem de mișcător, iar spectatorului, adesea, foarte neconvingător. — Arăți ca un clovn, i-am spus. — Asta-i bine, dragul meu, e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
uitat? Mi-ai promis că dacă te vei căsători vreodată, pe mine ai să mă iei de nevastă. Simțeam cum mă cuprinde din nou frica, o perspectivă a panicii reci, a conturării imprevizibilului și pericolului. Ochii albaștri enervanți ai Rosinei scânteiau, inelele îi scăpărau. Ceea ce spunea era perfect adevărat. — Așa ți-am promis? am întrebat cu indiferență. Nu-mi amintesc. Probabil că eram beat. Oricum, nu-mi propun să mă căsătoresc. — Nu? Și mi-ai promis că dacă te vei stabili
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
prevestește furtuna. Lumina se întunecase deși soarele pârjolea dintr-un cer fără nor. Mă simțeam slăbit, străbătut de frisoane de parcă aș fi clocit o gripă. Impresia mea că Hartley ar fi bolnavă lua din ce în ce mai mult forma unei certitudini. Ochii îi scânteiau, mâinile îi erau fierbinți. Mirosul îmbâcsit din camera ei devenise miasma dintr-o odaie de bolnav. Era lucidă, neexaltată, ba chiar discuta cu mine. O imploram să coboare, să iasă la aer și la soare, dar continua să zacă, de parcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
caldă, dar înfiorată de briza mării. M-am apropiat de casă și m-am oprit, ca să-mi trag răsuflarea, rezemându-mi mâna de gardul de lemn vopsit în albastru, cu încuietoarea complicată. Vâlvătăi de trandafiri țipători, de toate culorile posibile, scânteiau în soare. M-am pomenit că țineam în mână valiza, pe care avusesem de gând s-o las în taxi, și punga cu fardurile lui Hartley, pe care avusesem de gând să le pun în valiz\. Pe urmă am auzit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
paralel cu str. Silozului pînă în str. 1 Mai. De aici merge către sud paralel cu str. Drumul Viilor spre str. Gh. Doja pe care o traversează la extremitatea ei din vest și se continuă spre sud-est pînă în b-dul Scînteia pe a cărui direcție se îndreaptă la sud pînă în str. Brăilei. De la intersecția str. Scînteia cu str. Brăilei se îndreaptă paralel cu această din urmă spre est și se continuă pînă în str. Agriculturii de unde ia direcția spre sud
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Vest Cuprinde populația din partea de vest a municipiului Galați și este delimitata astfel: începe de la Dunăre din dreptul str. Morilor, se îndreaptă spre nord pînă în str. Agriculturii de unde se continuă spre vest, paralel cu str. Brăilei pînă în b-dul Scînteia pe a cărui direcție se îndreaptă spre nord-vest pînă la extremitatea vestică a str. Gh. Doja. Se îndreaptă apoi spre nord, paralel cu str. Oltului și Drumul Viei pînă în str. 1 Mai pe care o traversează la intersecția cu str.
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Rotariu Ț. Petru 1691. Sabadac Gh. Constantin 1692. Samoila I. Petru 1693. Samoila Maranda Gheorghe 1694. Sarafim D. Gheorghe 1695. Sarbu Gh. Ștefan 1696. Sasu Gh. Costache 1697. Savin Marghioala Gavrilă 1698. Salceanu D. Ioan 1699. Sanduleac P. Ștefan 1700. Scânteie I. Vasile 1701. Simion I. Ion 1702. Sirghe D. Iancu 1703. Smântână Gh. Ioan 1704. Smântână V. Petrea 1705. Socola M. Ghiță 1706. Solomon C. Andrei 1707. Solomon V. Ioniță 1708. Soreanu C. Ioan 1709. Soroaga C. Costică 1710. Spanachi
DECRET nr. 143 din 17 martie 2003 privind conferirea Medaliei Crucea Comemorativa a celui de-al doilea Război Mondial, 1941-1945. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/148747_a_150076]