7,856 matches
-
de-ntuneric". Metaforele de acest tip, reunind două substantive separate prin prepoziția "de", au o dualitate funciară. Lumi (cosmos) și valuri (pământ), ocean (concret) și patimi (abstract), mare (concret) și suferinți (abstract), în altă parte "scânteie de ninsoare", "râuri de scântei" (Călin Nebunul), apă și foc, "bulgări de lumină" (Crăiasa din povești), deci consistență, opacitate și inconsistență, transluciditate, "prispa (cea) de brazde" (Dorința), prispa (neted, suprafață plană) și brazdele (denivelat, accidentat) având ambele sensuri figurate și nu proprii, "lac de visuri
EMINESCU. CÂTEVA NOTE by Dan Grădinaru () [Corola-journal/Journalistic/6714_a_8039]
-
căruia proxeneții folosesc copii pentru a atrage fete numai bune de introdus în sistemul prostituției. Autor: Răzvan Băltărețu Cei de la au așezat în ordine cronologică datele despre acest anunț și au explicat și originile. În martie 2005, a apărut această scânteie de isterie, apoi a tot fost folosită prin diferite medii în anii următori. Din toate textele reiese planul de bază: un copil roagă o femeie să-l ajute să ajungă acasă, el având în mână adresa sau știind pe de
O nouă isterie pe Facebook. Vezi despre ce este vorba () [Corola-journal/Journalistic/67390_a_68715]
-
vom merita vocea ta sublimă, Walt Whitman. Cât timp va dura această muzică, vom merita să fi văzut, de pe o culme, pământul făgăduit. Cele două texte borgesiene, interviul și poezia, au apărut în două publicații: "Luceafărul", respectiv "Suplimentul Literar al Scânteii Tineretului". Încă se mai puteau strecura texte inedite, înfiorate, fie și în reviste culturale ticsite de evenimente politice prezentate în obișnuita limbă de lemn. Nici vorbă însă, în acele zile, să cauți o editură care să-ți publice ție, traducător
Traducerile din poveste by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6606_a_7931]
-
lui și teza mea de licență. Romanele fiindu-i traduse toate de Darie Novăceanu și Aurel Covaci, am transpus în limba română câteva texte din volumul de eseuri Oameni și angrenaje și le-am publicat săptămânal în "Suplimentul Literar al Scânteii Tineretului". Visam însă să-i traduc toate eseurile, să i le cuprind într-un volum... Mult timp n-am îndrăznit să-l contactez pe autor, totuși același prieten argentinian mi-a înlesnit adresa lui - îl cunoștea personal, nu o dată fusese
Traducerile din poveste by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/6606_a_7931]
-
o vârstă fragedă. "Mă jucam cu el, lângă șemineu și el stătea foarte aproape de foc, pentru că pe el nu îl ardea. La un moment dat, am întins mâna și l-am atins și au apărut niște luminițe frumoase, ca niște scântei", a mai spus Lorna.
Femeia care vede îngeri. Când vin pe Pământ și cum arată by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/65090_a_66415]
-
Cu el se bea zdravăn, rusește. De altfel era rus după mama, si Stănescu de Ploiești. La Mogoșoaia perora versuri improvizate îmbrățișând coloanele de ardezie masive de la intrarea în palat, ținându-se strâns lipit de ele în tranșă alcoolică, scoțând scântei, divagații pe care le urmăream vrăjit, sonoritățile îngropându-se în magma fierbinte a versurilor, ...și înțelesesem că trebuie să te dereglezi oarecum ca să fii un mare poet, răspunzând astfel altor legi ascunse pe care doar geniul le descoperă în aparență
Momente cu Nichita by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6549_a_7874]
-
standarde de informație și de lectură noi. Să nu uităm că am trecut cu toții pragul istoric pe care l-a reprezentat revoluția din 1989. Cât privește noile tehnologii, progresul este uimitor. Când am pătruns prima oară în tipografia de la Casa Scânteii, în 1971, unde se "trăgea" România literară, operația implica mașinării greoaie, de la linotipuri și calandre la "plană" (gloaba din romanul lui E.Barbu), și un aer încărcat de produși ai plumbului dăunători sănătății. Îmi amintesc de sticlele de lapte nelipsite
Un nou „format” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6586_a_7911]
-
etatizată oarecare", George Ciorănescu, sub pseudonimul Iosif Moldoveanu, se rostește categoric: „Producția culturală din Republica Populară Română are un vădit scop practic: să fie instrumentul educativ și propagandistic al politicii comuniste". „Muza" grotescă a cîrmuirii de la București o reprezenta ziarul Scînteia, la care „cei care lucrează în întreprinderi sunt abonați în mod obligatoriu", întrucît „artiștii găsesc în Scînteia temele de inspirație autorizate de oficialitate cît și critica pe care partidul o aduce diverselor manifestări culturale". Impunerea limbii ruse prin mijloacele unei
Luceafărul diasporei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6499_a_7824]
-
are un vădit scop practic: să fie instrumentul educativ și propagandistic al politicii comuniste". „Muza" grotescă a cîrmuirii de la București o reprezenta ziarul Scînteia, la care „cei care lucrează în întreprinderi sunt abonați în mod obligatoriu", întrucît „artiștii găsesc în Scînteia temele de inspirație autorizate de oficialitate cît și critica pe care partidul o aduce diverselor manifestări culturale". Impunerea limbii ruse prin mijloacele unei insistențe compromițătoare e de asemenea denunțată fără menajamente: „Institutul Româno-sovietic se dovedește foarte activ nu numai în
Luceafărul diasporei by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6499_a_7824]
-
Din America, Hannah i-a scris într-un târziu lui Martin că a înțeles ce reprezintă pentru el: „fata din altă țară". Filosoful i-a răspuns printr-un poem: „Străino, în căutătura ta stingheră/ e mai multă lumină decât în scânteile/ care aprind flacăra îndurării,/ străino din altă țară, tu,/ ale tale fie toate începuturile." O legătură extraconjugală între un profesor și o studentă nu este ceva ieșit din comun. Ne surprind totuși și uneori ne contrariază atunci când le aflăm pentru
Pledoarie pentru Hannah Arendt by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/6364_a_7689]
-
admită diversitatea de limbaje artistice (nu și de conținuturi, bineînțeles) după modelul polifoniei simbolice a turnului Babel. Nevinovata ieșire din rânduri a criticului fu considerată însă erezie și-i atrase lui M. Petroveanu un număr de neplăceri, criticarea aspră în „Scânteia" și interzicerea pentru o vreme de la publicare. Dar azi trăim alte vremuri și nu se va supăra nimeni pe noi, cu siguranță, dacă vom taxa lecturile îndepărtate ale copilăriei drept un talmeș-balmeș armonios.
Un talmeș-balmeș armonios by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6081_a_7406]
-
sau ceva și apăsa puțin pedala și BrRUUUM. Toți ceilalți gagii stăteau cu motoarele pe cric și le călcau și le călcau și nenorocitele tușeau și se pârțâiau și Tommy stătea pe cariciul lui cu roți ambalând motorul și scuipând scântei răsunând ca un duel de pistolari și apoi el o călărea prin zonă, în cerc și îi aștepta să-și pornească motocicletele. Dar Tommy era un tip ca lumea. Genul liniștit. Mai ales comparat cu ceilalți tipi. Și muncea. Mai
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
noaptea dar nu se despărțea de șapcă în ruptu capului. Frățicule, încearcă numa să-i iei chestia aia de pe cap și face urât. Păi, uneori Tommy îl lăsa să-i călărească motocicleta și pe Spook îl loveau toate damblalele. Scotea scântei din drăcia aia și o trântea și bubuia cu ea și țipa și răcnea și își potrivea nenorocita aia de șapcă și se ducea să dea o tură pe 2nd Avenue făcând ca toți dracii. Apoi Tommy îi face semn
Hubert Selby Jr. - Ultima ieșire spre Brooklyn by Adrian Buz () [Corola-journal/Journalistic/6114_a_7439]
-
mai de mult că opera eminesciană a constituit o preocupare constantă pentru Vianu. De la micul eseu intitulat Personalitatea lui Eminescu, publicat în Mișcarea literară din 10 ianuarie 1925, și până la conferința Însemnătatea națională a operei lui Mihail Eminescu, tipărită în Scânteia (sic!) din 11 iunie 1964, cărturarul a revenit periodic la Eminescu. Opera acestuia a fost abordată din mai multe perspective, pe măsură ce Vianu trecea de la critică la filosofia culturii, de la estetică la stilistica literară și comparatism. E de mirare, în fond
O ediție discutabilă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6422_a_7747]
-
un interviu și a publicat o carte cu prezicerile acestuia. Iată ce spune Irlmaier: Va fi în numele păcii. Războiul va începe brusc în Orientul Mijlociu. Mari forțe navale se confruntă în Marea Mediterana - situația este extrem de tensionată. Dar miza este în Balcani. Scânteia războiului va porni din Balcani. Văd o mare și-o cădere, un pumnal sângeros se afla lângă el. Doi bărbați omoară un al treilea. Cel ucis este de rang înalt. Asasinii au fost plătiți de către alte persoane. Unul dintre criminali
Al Treilea Război Mondial va începe peste noapte. Vezi cine a spus by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/64373_a_65698]
-
Roger? Dar unde-s Grigorescu și Adi, nelipsita și cel ce-am fost eu însumi, pe-acolo, unde e?" Mă întreb la fel despre mine, despre toți. Mă văd împreună cu toți la România literară, în Ana Ipătescu, apoi la Casa Scânteii, mutați vrând-nevrând. Eu și Horea împărțim aceeași încăpere, frățește, cu birourile față în față. Eu având de-a face cu criticii, cu autorii de recenziii. Horea cu poeții, cu poetele. Amândoi cu nemulțumiții de cum s-a scris despre ei. Mă
Însemnare despre Ion Horea by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6320_a_7645]
-
veni la 23 august 2013, a relatat, luni, portalul rus Psyteh. Printre profețiile lui Rasputin se numără cea referitoare la Sfărșitul Lumii. "O furtună teribilă" se va produce la 23 august 2013. “Lacrimile Soarelui vor cădea pe Terra, precum niște scântei de foc, arzând oameni și vegetație... Deșerturile vor înainta precum niște cai ieșiți din minți fără călăreți, pășunile se vor transforma în nisip, râurile vor deveni pământ... Și sub soarele în flăcări, viața va dispare”, scria Rasputin. La câteva zile
Profeția lui Rasputin: Sfârșitul Lumii va veni pe 23 august 2013 by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63547_a_64872]
-
În conflictele spirituale și valorice din ’70 și ’80, s-a situat inflexibil de partea obscurantiștilor antioccidentali, autarhici și xenofobi. Bivolul turbat și vulpoiul dialectic Spre deosebire de un Paul Niculescu- Mizil, Popescu-Dumnezeu (porecla persiflatoare s-a născut întrucît era perceput la „Scînteia” drept un despot monoman, arogant și narcisist, un egolatru incorigibil cu pretenții de infailibilitate) recunoaște că stalinismul românesc nu s-a încheiat odată cu victoria grupului Dej („partida națională”) asupra adversarilor secretarului general (Pauker- Luca și Constantinescu-Chișinevschi). Dimpotrivă, Popescu așează Plenara
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
și nici acum nu s-au dezmeticit. Încă nu știu exact pe ce lume trăiesc!” (ibidem, p. 99). Aceste cuvinte sunt scrise de un doctrinar al „misiunii istorice a clasei muncitoare”, al rolului predestinat al proletariatului în istorie... Pasajele despre „Scînteia tineretului” în anii 1958-1960 sunt în mod deosebit instructive. Numit acolo cu binecuvântarea lui Ceaușescu (responsabil, între altele, cu organizațiile de tineret) și a lui Răutu, Popescu a încercat să dezmorțească un pic „organul politic” al UTM-ului. Ședințele Biroului
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
dintre succesorii lui Răutu, Popescu a contribuit decisiv la articularea noului cult al personalității. Presupusa aversiune pentru cultul lui Stalin nu l-a vindecat de voluptatea ditirambilor (să recitim discursul său la Congresul al XI-lea). Eseurile lui Popescu din „Scînteia” (pe care a conduso după 1965) erau scrise alert și propuneau o oarecare deschidere. Ele dădeau măsura limitatei liberalizări a perioadei 1965-1968. În anii următori, ideologul avea să-și descopere vocație de romancier. În fapt, ar fi el însuși un
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
printr-un citat din presa vremii (din 1978) și i-a atribuit o explicație etimologică foarte convingătoare: ca refacere din substantivul fușerai. Acesta - pentru care se trimite la cuvintele germane Fuschelei și Phuscher - era atestat printr-un citat din ziarul Scânteia, dintr-un reportaj în mediul muncitoresc, unde desemna colocvial lucrările bazate pe furt și improvizație; termenul fusese semnalat în 1976, într-o recenzie la DEX, de românistul german Arthur Beyrer. Astăzi, fușerai pare să-și fi restrâns circulația: e mai
Fușereală by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4768_a_6093]
-
pretext de agitație și cavalcadă histrionică. Pe unde trece, bal, teatru sau spital, Holmes provoacă o harababură totală, dându-se, de fapt, în spectacol. Interesant cu adevărat în film este profesorul Moriarty, Jarred Harris a reușit să-i dea acea scânteie de nebunie amestecată cu calcul matematic și o detașare care o înfrânge pe aceea a lui Holmes. Acestea fiind spuse, Ritchie oferă un reușit spectacol de bâlci, atractiv, săltăreț, cu acrobații și jonglerii, cu glume mai fără perdea, cu puțintică
La circ cu Sherlock Holmes by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5006_a_6331]
-
reperele se găsesc în Caragiale (sub semnul Cronicii de Crăciun) și pot fi ușor verificate în ziarele și revistele epocii. Pentru perioada de început a instaurării comunismului, o sursă semnificativă (prin ceea ce va ajunge să reprezinte în timp) e ziarul Scânteia. Anii 1944-1947 ai acestui „organ al Comitetului Central al P.C.R.” sunt deja la dispoziția oricărui cititor, prin Biblioteca Digitală DacoRomanica (pe care am pomenit-o în repetate rânduri în această rubrică, pentru cantitatea excepțională de informație pe care o furnizează
Scânteia sărbătorilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5021_a_6346]
-
încă incert, în care lumea interbelică continua să-și păstreze obiceiurile și sărbătorile și putea încă spera că le va păstra mai departe. Dacă ne raportăm la celelalte ziare ale epocii, este evident că tematica de Crăciun e firavă în Scânteia; apare mai ales în legătură cu armata, de pildă în Epistola lui Moș Crăciun, versificație a unui plutonier din divizia „Tudor Vladimirescu”: „Tu nu ești capitalist/ Cum te-nchipuiau boierii, Arătândute- n vitrine / Îmbrăcat în blănuri scumpe” (Scânteia, 25 decembrie 1944, p.
Scânteia sărbătorilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5021_a_6346]
-
de decenii, scuzând și minimalizând sărbătorile creștine prin acceptarea lor ca tradiții și încercând să diminueze orice spontaneitate: aflăm că „tradiționala serbare a Pomului de Crăciun” se desfășoară „într-un cadru sobru și strict ostășesc” (ibidem). Peste câteva zile (în Scânteia, 30 decembrie 1944) este raportată Serbarea pomului de Crăciun în întreprinderi, nouă ocazie de a lansa sau a relua clișee rezistente în timp: se vorbește de „un frumos program artistic”, de „atmosfera de înfrățire”, dar mai ales se precizează că
Scânteia sărbătorilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5021_a_6346]