34,178 matches
-
de fructe..." (Telecomandă de iarnă). Stihuri din care romantismul funciar nu e înlăturat, ci pus doar să suspine cu o eficiență lirica. Sau înscenînd o hîrjoana amuzata cu obiectele din preajma, martore discrete ale tăioasei dezolări: " lucrul meu de virtute este scaunul/ ce pe șine se contemplă, jignindu-mă:/ atu, dragule, doar stai...a/ hașurezi minciuni circulare prevăzute cu măsline!/ visez: /ăfiecare felinar are dreptul la un cîineă/ în preajma iubirii,/ mereu mai aproape, / îngenunchiez sub o bolta/ de grindină..." (Împletind-o... fără
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
mateloții de pe alte nave întrezăresc, printre neguri și hula, o plăsmuire ce aduce cu patetica, etern damnata corabie a olandezului zburător. Pură vedenie: catargele vasului nostru au fost de multă vreme privatizate, vândute unui turc, care le-a transformat în scaune și chibrituri. Investitori interni au achiziționat velele, pentru alte foloase. Restul, e mai departe de vânzare... Puntea e întotdeauna pustie: n-ai să vezi grămezi de frânghii, șalupe de salvare, colace, bărcuțe; cu toatele, dimpreună cu clanțele cabinelor și chiar cu
Vasul fantomă al economiei by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17724_a_19049]
-
suspin sacadat, puternic și evident stăpînit cu greu. El era doar expresia sonoră a acelei scene unice prin măreție și prin monumentalitatea ei tragică: hieratic și aproape mineral, corpul lui Ion Dumitriu era vegheat doar de Mircea Nedelciu. Captiv în scaunul său cu rotile, ghemuit încă și mai puternic acum din pricina suferinței morale, el plîngea monoton și ofta ritmic. Nu era acolo nici disperare și nici revoltă; pentru întîia oară în aproape douăzeci de ani, l-am văzut pe Mircea înfrînt
Un statuar tragic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17751_a_19076]
-
îl întrebase unul și același lucru, de zece ori îi răspunsese la fel, cu convingere și amuzat în taină. Pînă la urmă, exasperat, insul chestionat schimba brusc placă: - Mi-au plăcut cîntecele legionare. - Asta-i! Simțeam eu... sărise "cadristul" de pe scaun. Hai, ia foaia asta de hîrtie și explică de ce ți-au plăcut cîntecele legionare. Negrescu (parcă așa îl chema pe Schwartz) se conformase ordinului primit, grăbindu-se să adauge, caligrafic, ca... n-am cîntat niciodată cîntece legionare, desi mi-au
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
la strîmtoare. Au existat și atunci voci care au spus ca Nedelciu nu trebuie plîns. Evident că nu trebuia plîns, ci ajutat, ajutor care a venit din partea prietenilor și admiratorilor lui, multi, dar săraci, dar și din partea guvernului. Ajuns în scaunul de infirm, Mircea vorbea și despre această experiență că despre un soi de cîștig care îl ajută să înțeleagă lucruri la care altfel n-ar fi putut avea acces. Avea mari dușmanii din pricina succesului în care știa să transforme toate
Nedelciu - conspiratie reusită by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17774_a_19099]
-
continuă, cumva sacerdotal: „După acele cuvinte, m-am simțit aproape ca Iov, căruia Dumnezeu îi înapoiase toate avuțiile”. El nu mai interpreztează în consensul biblic, ci extrage de acolo, răstoarnă amintirea lecturilor ca un pilot ce se instalează confortabil în scaunul de carlingă și dă zbor avionului spre filosofare: „Încă nu aflasem că repetiții ale povestirii lui Iov sunt înscrise în viață precum soarele în zi și luna în noapte. Cu o mare ușurare, m-am cufundat în somn și am
Ferestre deschise în inima gulagului. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_98]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi O sală simplă, destul de mare, cu o mulțime de scaune aliniate. Un fel de orator în capătul sălii, acolo unde s-ar putea afla în mod obișnuit o tribuna. Pe scaune - tineri cu ochii ațintiți către oratorul care stă în picioare (acesta-i postamentul lui - propria verticalitate), agitați, dezbătând aprinși
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi O sală simplă, destul de mare, cu o mulțime de scaune aliniate. Un fel de orator în capătul sălii, acolo unde s-ar putea afla în mod obișnuit o tribuna. Pe scaune - tineri cu ochii ațintiți către oratorul care stă în picioare (acesta-i postamentul lui - propria verticalitate), agitați, dezbătând aprinși, luând cuvântul pe rând, dar nu într-o ordine prestabilita. După haine par întrucâtva hippioti - ori poate mai degrabă simpli studenți
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
ea neînsoțita de cuvânt, de reflecție. Volumul de față cuprinde fotografii ale acestei implicări - articole, interviuri, luări de cuvânt, emisiuni radio și TV. El are rezonanță sălii de dezbateri evocate mai înainte, unde autorul își schimbă succesiv locul pe diferite scaune. O dată vorbește despre Europa; altă dată despre starea învățământului românesc; despre virtuțile dialogului; despre adevăr; despre Academia Română; despre Eugen Ionescu; despre Emil Cioran; despre binele public; despre propriul traseu biografic și intelectual; și despre câte și mai câte. Și de
Febra întrebărilor by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17828_a_19153]
-
Cracovia, unde avusese o înaltă misiune diplomatică din partea domniei. E atacat de o ceață de haiduci haini, pe care ii învinge, rămînînd cu Mihu Copilul. Interesantă și plină de înțelesuri e înfățișarea atmosferei epocii, cu oameni, chiar în cetatea de scaun, sătui de necontenitele războaie și sleiți de biruri. Cînd postelnicul Șarpe ajunge la Suceava, în palat tocmai năștea soția lui Bogdan, fiul legitim al marelui domnitor. Femeia moare la naștere. Din nenorocire pentru postelnic, acesta e silit să fugă din
Opera literară a lui Hasdeu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17799_a_19124]
-
a omorî pe cineva devine aptă de aprecieri în numele lui "mai demn" sau "mai uman" doar atunci cînd îndărătul uciderii se află totuși o minimă justificare sau raționalizare morală. Executarea unui condamnat poate fi "negociată" (iertat fie-mi termenul) între scaunul electric și injectarea cu otravă, în vreme ce o crimă, indiferent de cum a fost comisă, e crimă. Întrucît "exterminările secolului au fost străine ideii de onoare," afirmă Besançon, "este imposibil și indecent să clasificam supliciile". E importantă această lămurire, în măsura în care ea elimina
Gemenii care nu seamănă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17837_a_19162]
-
între o convulsie și alta, marele bolnav deschide ochii - doar pentru a-i închide imediat, îngrozit: pentru că, îmbrăcați în alb, zâmbind sardonic, doctorii au în loc de stetoscop un clește de tortură, în loc de compresa cămașă de forță, iar în loc de termometru electrodul unui scaun electric. Zece ani de istorie liberă ne-au demonstrat că râul României provine din interior, si nu din exterior. Sigur că e mult mai ușor să dai vină pe străinătate și în același timp să asmuți la războaie civile (cum
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
de rău și devine stafieă// pe cer treceau nori cu forme stranii/ încercăm să-i schițez într-un caiet/ copiii rîdeau de mine ca de-un infirm îmi puneau în penar/ muște cu aripile tăiate// curtea noastră era plină de scaune de prin vecini/ tata le repara azvîrlind arcurile vechi în spatele magaziei/ eu vream să mă fac scamator și urma să folosesc arcurile/ ca să fac să apară și să dispară obiecte" (Umbre în realitatea deschisă). Precum la Stevens, la William Carlos
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
la chipiu în răspunsul la un salut, cui și în ce împrejurare să-i facă neasemuita cinste de a-l pofti să sada, atunci, cînd, de obicei, el stă însuși în picioare, sprijinind doar, în anii de bătrîneța, pe un scaun genunchiul sau obosit". Evocă, apoi, evident elogiativ, mișcarea din martie 1906 pentru apărarea limbii române (în care el a fost vioară întîia), cînd a inițiat manifestația studențimii în fața Teatrului Național împotriva unei reprezentații cu o piesă bulevardiera în limba franceză
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
de tranzit de 48 de ore pe care o depășisem și așa mai departe, ne-a citit pagini întregi, spunîndu-mi că m-am făcut vinovat de depășire de termen, drept care eram pasibil de închisoare, amendă etc. Eu tot săream de pe scaun și dădeam să vorbesc, fără rezultat însă. Pe urmă, la fel de calm și impasibil ne-a citit cea de a doua parte a dosarului, care anula toată prima parte. "De ce ne-ați mai chemat?" a vrut să știe Tase. "Domnilor, hîrtiile
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
Iată-l. În mașina lui bizară, de cosmonaut pe scoarță Lunii, omul, simbol cald-impasibil al creștinătății, fata ușor congestionata, mai degrabă congestia vîrstei decît a emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperata. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a Patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii, cu stegulețe ale Vaticanului. Miraculoasă și calmă frenezie a unei nații atît de permisiv-înteleaptă. Mă pot întoarce fericit la Iași. Să-mi ascut, iar și iar, creionul.
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
și dă alte lipiciuri urît mirositoare, - scria, pa dreptului drept, măcar că summitul americănesc abea termenat era un mare, mare prochimen... Da^ el punea slova ase: "...Deci au purces cu toții spre București și cu pompă frumoasă au intrat în București în scaunul domniei, cum să cade, dîndu cu tunurile, si cu alte tărămonii făcîndu-se, au săzut în scaun, iar doamna cu jupînesele a trecut la Cotroceni, pentru frică ciumii, ce se izvodisă în București și în toată țara. Numai de aceste 2
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
un mare, mare prochimen... Da^ el punea slova ase: "...Deci au purces cu toții spre București și cu pompă frumoasă au intrat în București în scaunul domniei, cum să cade, dîndu cu tunurile, si cu alte tărămonii făcîndu-se, au săzut în scaun, iar doamna cu jupînesele a trecut la Cotroceni, pentru frică ciumii, ce se izvodisă în București și în toată țara. Numai de aceste 2 lucruri rele să întristasă domnul, adecă pentru ciumă și spentrut foamete, ce era începută din zilele
...Ci dar să venim la prochimen by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17881_a_19206]
-
cafea și grăsimi (și care te privește cu o ură viscerala dacă-l inviți să faceți împreună curățenie în jurul blocului), la securistul care ieri te detesta pentru că îi dădeai bătaie de cap cu ifosele tale intelectuale, iar astăzi, înfundat în scaunele Mercedesului ultimul tip, te privește cu un dispreț în care discerni și oarescare compătimire: ia uite ce bine-i merge lui, în timp ce prostul de tine ești împroșcat de bolidul ce traversează silențios băltoaca rămasă intactă de pe vremea Împușcatului! O lege
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
și de care cel vizat nu avea, vai, cea mai vagă cunoștință. Prafuri, săruri, alifii, gaze, lichide, gloanțe, bombe, ca în refrenul de operă: "Pumnal, otravă și satâr!" Așadar, în pantaloni praf de scărpinat, făcând cu neputință senina ședere pe scaun în prezidii; praf de strănutat, la depunerea de jurăminte; furnici în mâneci, la strângerea de mâini cu șefii de state; greieri schiopi în nodul cravatei, la intonarea de imnuri; gușteri gușați în batistă, la ștersul pe frunte, la miting; lapte
În căutarea compasiunii by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17207_a_18532]
-
Ion Rațiu, președintele P.N.R., și a altora din apropierea lui și îl detesta pe Partenie Cosma, directorul băncii Albina. În octombrie 1898 a murit mitropolitul Miron Romanul. Spera în succesiunea episcopului de Caransebeș Popea (unchiul lui T. Maiorescu). A venit pe scaunul mitropolitan Metianu. Omul nostru îi încondeia în jurnal și pe răposat și pe nou înscăunatul. Își păstrase convingerile activiste și, în septembrie 1899, condamnînd, în jurnal, îndîrjit, pasivismul de ieri și de astăzi ("maghiarii sprijinesc pasivitatea și a radicalilor și
Jurnalul unui memorandist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17214_a_18539]
-
U.N. închiderea festivă a activității mini-parlamentului a coincis cu cea mai deșănțată dezlănțuire de primitivism, resentiment atroce la care asistasem în lunile de după căderea lui Ceaușescu. Exasperat de neseriozitatea, nesimțirea și iresponsabilitatea celor care se știau deja înșurubați în scaunele puterii, Gabriel Andreescu a urcat la tribună și a rostit un tulburător discurs, o amară meditație despre ceea ce parlamentul autodesemnat ar fi trebuit să facă și să fie. Ca într-o farsă grotescă, pe măsură ce vorbitorul devenea mai grav, sala intra
Taifun în Calea Victoriei, 120 by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17224_a_18549]
-
apoi, an de an cîte un roman. Devenisem buni prieteni și îi urmăream, cu mîndrie, efortul aproape suprauman. Era rău bolnav de inimă și de un reumatism poliarticular, combinat cu o artrită degenerativă. Practic nu prea putea să stea pe scaun mai mult de cîteva ore și artrita nu-l lăsa să-și țină pixul în mînă, provocîndu-i dureri atroce. Comunicam telefonic și cînd mă suna mă ținea din lucru cel puțin o oră. Așa bolnav cum era, întreținea relații cu
Paul Georgescu epistolier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17230_a_18555]
-
cu mîinile împreunate. În loc de dracu să-i pieptene, tradusesem pronia divină, așa îmi venise, pe urmă V. se aruncă într-o filipică împotriva capitalismului ca inamic al evlaviei și bunătății creștine ortodoxe mai ales comparînd biserica catolică, Vaticanul și Sfîntul Scaun cu,... și rostise un nume, pe care nu-l deslușisem, cred că era ceva pe grecește, un epitet bizantin, sau o frîntură de text religios. Preotul făcu deasupra lui semnul binecuvîntării, ce poate fi și al iertării și al îngăduinței
Penitenciario by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17307_a_18632]
-
început am privit cartea lui Teodor Baconsky (Ispita binelui, Editura Anastasia) cu oarecare mefiență. Nu pentru că autorul n-ar fi dintre cei mai interesanți, Teodor Baconsky e binecunoscut pentru exemplaritatea cu care își îndeplinește rolul de ambasador pe lîngă Sfîntul Scaun, e un tînăr cărturar de formație teologică ortodoxă, cum nu sînt mulți; i-am citit deseori articolele în diverse reviste și le-am descoperit mereu pline de un bun simț funciar unit cu cea mai rafinată intelectualitate. Lipsa de apetit
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]