1,504 matches
-
perfecționarea artiștilor și a altor profesioniști care lucrează cu tineri, formarea unei rețele între persoanele și organizațiile active în acest program și afirmarea rolului social al artiștilor în comunitate. Prin acest program se oferă cursuri de pregătire artiștilor (actori, regizori, scenografi, muzicieni, plasticieni, fotografi) și altor profesioniști (profesori, psihologi, asistenți sociali, educatori), precum și suport pentru desfășurarea proiectelor locale și regionale realizate de către persoanele care au urmat cursuri de pregătire. A. M. P. Mașina cu jucării la sate l Activități educative pentru copii
Agenda2005-28-05-general 9 () [Corola-journal/Journalistic/283921_a_285250]
-
Operei din Timișoara spectacolul pentru copii „Soacra cu trei nurori“, dramatizare după cunoscuta poveste a lui Ion Creangă. Regia artistică și ilustrația muzicală a spectacolului aparțin lui Gavril Borodan. Decorurile și costumele au fost concepute și realizate de cunoscutul pictor scenograf Ion Bobeică. Personajele cunoscutului și instructivului basm vor prinde viață pe scena lirică timișoreană în interpretarea actorilor Marian Tret, Delia Lazăr, Cristina König, Mădălina Zamfira, Luiza Mălășincă, Ștefan Abrudan, Florin Ibrași și Traian Tudorică. IOAN STANCIU Premieră la „Merlin“ l
Agenda2003-6-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280666_a_281995]
-
duminică, 9 februarie, de la ora 11, varianta dramatizată a basmului „Dănilă Prepeleac“, în regia tinerei Alina Hiristea. Muzica de factură ardelenească va fi interpretată de Marius Iacovania, Vasile Dolga și Aurel Popa. Cadrul scenic și costumele au fost realizate de scenograful Cosmin Hiristea. Capetele personajelor sunt modelate de sculptorul Constantin Grangure. Afișul poartă semnătura renumitului caricaturist timișorean Ștefan Popa POPA’S. Personajul titular va fi interpretat de actor-păpușar Doru Maniu. Din distribuție mai fac parte: Mariana Ivașcu, Maria Kristofoletti, Irina Magheț
Agenda2003-6-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280666_a_281995]
-
arsenalul Zoikăi cu care îi ține, o vreme, la distanță pe oamenii puterii. Moscova își arată, încet-încet, transformările și pe fereastra elegantă a doamnei Pelț. Pare că nimeni nu mai crede în Dumnezeu, ci numai în diavol. Alexandru Tocilescu și scenografii Vanda Maria Sturdza, decor, împreună cu Anca Pâslaru costume, respectă aproape întocmai atmosfera și indicațiile date de Bulgakov. De la rufele puse la uscat pe sîrmă în spălătoria lui Gandzalin, la, să spunem, detaliul lampadarului roșu dintr-un separe, acum, din atelierul
Zoia Denisovna Pelț by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7347_a_8672]
-
luxoase ale plăcerii și voluptăților, rama aurie, prețioasă care închide corporalitatea poleită a adorației, halatele ŕ la japonaise, opulente, purtate în intimitatea locuințelor. La fiecare palier al spectacolului se adaugă, nu se simplifică. Luate în sine, elementele de decor ale scenografului Andrei Both sau unele dintre costumele Doinei Levința sînt extraordinare, nasc imagini tari, ce se rețin. Vitraliul enorm, unul dintre pereții unui spațiu, fie el cameră, salon, teatru se luminează uneori emoționant, desenînd ipostaze ale iluziei florale a paradisului. Jocul
De ce nu vorbeste Dorian Gray? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12433_a_13758]
-
sunt cetățenii de onoare ai acestui teatru și, în aceeași măsură, ai orașului, ai comunității căreia acest teatru i se dedică. Acest titlu de societar este felul nostru de a le mulțumi și de a le spune că sunt actori, scenografi, regizori pe viață ai Teatrului Național Timișoara“, ne-a declarat doamna Lucia Nicoară, director al T.N.T. și inițiatoare a evenimentului. Oglinzile din holul Teatrului Național poartă-n apele lor chipuri, umbre, mistere alcătuind o istorie plină de patimi, de momente
Agenda2005-27-05-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/283900_a_285229]
-
memoria teatrului timișorean cu roluri ca Zița din «O noapte furtunoasă» de I.L. Caragiale, Catherine în «Opt femei» de R. Thomas, Belisa în «Belisa și Perlimplin» după F.G. Lorca etc. “ - Codruța Popov l Emilia Jivanov: laureată UNITER pentru întreaga carieră, scenograf prolific de mare sensibilitate, „are un portofoliu impresionant. Delicatețea și sensibilitatea proprii omului și artistului Emilia Jivanov se regăsesc în decorurile uneori discrete, alteori de o amploare care dau, în mod categoric, greutate montării pe care o servesc. Are credința
Agenda2005-27-05-senzational 1 () [Corola-journal/Journalistic/283900_a_285229]
-
vizuală. Protagoniști, fluturii din Ceylon. Pe trei imense panouri sînt prinși zeci și zeci de fluturi, de toate dimensiunile și de toate culorile, delicați, fragili, vulnerabili, expresivi, impetuoși, cu forța zborului în aripi. Preluînd această mirobolantă realitate a Ceylon-ului, scenografii creează un alt palier unde, iarăși, subiectul libretului își găsește un alt comentariu. Pescuitorii de perle, aș spune o construcție sincretică: muzică - orchestră, soliști, cor, decor, culoare, cuvînt, dans. Mărturisesc că mi-a sunat bine orchestra dirijată, energic, de Adrian
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
amical, pe baza unei prealabile încrederi reciproce, a lui Joël Huthwohl care conduce enormul departament al artelor spectacolului. Împreună am inițiat acest eveniment ce, constant, a avut ca asociat Fundația Löwendal, animată de nepoata artistului, Ariadna Avram. Si, astfel, opera scenografului recent descoperit de mine într-o luminoasă duminică în clădirea Fundației era prezentată la Paris istoricilor, scenografilor și oamenilor de teatru din diferite colțuri ale planetei. Binevenit gest reparator. Cine a fost Löwendal? Ariadna Avram i-a prezentat genealogia și
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
spectacolului. Împreună am inițiat acest eveniment ce, constant, a avut ca asociat Fundația Löwendal, animată de nepoata artistului, Ariadna Avram. Si, astfel, opera scenografului recent descoperit de mine într-o luminoasă duminică în clădirea Fundației era prezentată la Paris istoricilor, scenografilor și oamenilor de teatru din diferite colțuri ale planetei. Binevenit gest reparator. Cine a fost Löwendal? Ariadna Avram i-a prezentat genealogia și parcursul: el vine dintr-o celebră familie daneză, care a avut relații, cum l-a descoperit Magda
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
resursele folclorului pe care celebrul Diaghilev și pictorii care i se asociaseră le reactivaseră și revelaseră Parisului fascinat în prima decadă a secolului trecut, experimentează un teatru „sintetic” care își va găsi împlinirea mai târziu, în România Mare. Tânărul aristocrat scenograf va intui repede pericolul reprezentat de puterea comunistă, căci tatăl fusese un personaj activ pe lângă țar în ultimele sale clipe, iar mama, deja, exilată în Uzbekistan, și de aceea, împreună cu mentorul său spiritual, Alexandrov, se va refugia strategic la marginile
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
va fi afiliata României și astfel, protejat de noul statut, Löwendal va schimba țara fără a schimba teritoriul. El devine un „emigrant”, un artist rus afiliat României. Si această condiție, a precizat, cu justețe, Marcel Freydefont, liderul Asociației franceze de scenografi, l-a confruntat cu o dublă tensiune: „arrachement” și „attachement”. Smulgere din cultura rusă pe care nu o abandonează și totodată atașare la cultura română a cărei identitate devine unul din domeniile sale de lucru privilegiate. Si rezoluție excepțională a
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
confruntat cu o dublă tensiune: „arrachement” și „attachement”. Smulgere din cultura rusă pe care nu o abandonează și totodată atașare la cultura română a cărei identitate devine unul din domeniile sale de lucru privilegiate. Si rezoluție excepțională a sfâșierii: Löwendal, scenograful inspirat de radicalitatea scenei ruse, devine, doar zece ani mai târziu, maestrul incontestat al unor portrete de țărani bucovineni restituiți cu forță telurică și expresivă materialitate plastică! Marcel Freydefont, cu o intuiție admirabilă, compara aceste pânze salutate în epocă de
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
al cărui destin se vede în aventurile baronului. Operele sale o confirmă, ca și imaginile acestui om elegant și extravagant, expert în gimnastică suedeză și inițiat în pictura religioasă. Om complex, creator plural. E ceea ce a subliniat marele regizor și scenograf Matthias Langhoff, care a mărturisit emoția resimțită când, la Fundația Löwendal, a văzut și atins documentele originale, când a identificat în Löwendal „nu doar un scenograf sau un pictor, ci un artist. Pentru că a fost un artist, el a reușit
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
în pictura religioasă. Om complex, creator plural. E ceea ce a subliniat marele regizor și scenograf Matthias Langhoff, care a mărturisit emoția resimțită când, la Fundația Löwendal, a văzut și atins documentele originale, când a identificat în Löwendal „nu doar un scenograf sau un pictor, ci un artist. Pentru că a fost un artist, el a reușit, dincolo de diversitatea manifestărilor sale, să impună unitatea unui spirit. Un artist care totodată a prezervat și salvat valoarea artizanală a teatrului, valoare azi pierdută.” Amândoi admiram
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
abstracția arhitecturală a volumelor și precizia concretă a unei identități urbane, St. Petersburg: un decor și un oraș reunite, insist eu, dar, precizează Langhoff, „trebuie să admirăm și calitatea luminii, senzualitaea ei, căci macheta ce o vedem e concepția unui scenograf și totodată opera unui pictor”, conchide el. „Löwendal nu face parte dintre marii reformatori, Craig sau Appia, ci din familia acestor artiști uitați și bineveniți care au contribuit la nașterea teatrului modern.” Auzindui comentariul îmi aminteam redescoperirea, de către Denis Bablet
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
terenul solid al unei identități naționale căreia, deplin, i s-a asociat. Un emigrant ce și-a găsit o patrie! Mă recunosc în el! {i poate de aceea, dincolo, de operă, îl iubesc. Grație lui Löwendal, îmi amintesc de un scenograf azi uitat, Lucu Andreescu, care, într-o noapte, pe străzile Parisului, m-a uimit prin sincronia cu arta actuală a Europei și, în același timp, prin iubirea autentică a tradiției. Acești marginali adesea sacrificați de manuale și specialiști merită a
Löwendal, baronul scenograf, la Biblioteca Națională a Franței by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2774_a_4099]
-
LA SYLPHIDE pe mari scene ale lumii: la Londra, la Teatrul Balșoi, urmând în viitori ani ca el să fie regizat și la Baletul Național Canadian, la Zürich sau în Japonia. Spectacolul de la București a fost realizat în colaborare cu scenograful Natalia Stewart, o cunoscută creatoare de reprezentații de balet care a mai lucrat și cu alți importanți artiști în producția unor spectacole de G. Balanchine, Frederick Ashton și Keneth Macmillan. La 12 martie 1832 pe scena Operei din Paris a
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]
-
Oprea, Marina Minoiu, Bianca Stoicheciu, Lorena Negrea, Shohei Horiuchi, Noellie Coutisson, Sena Hidaka și Rin Okuno. La realizarea spectacolului au colaborat într-o echipă coerentă și profesionistă, Corina Dumitrescu ca asistent de coregrafie, Daniel Klinger în calitate de lighting design și asistentul scenograf Tudor Crețu. La pupitrul orchestrei Operei s-a aflat un tânăr dirijor Ciprian Teodorașcu, specializat în ultimii ani pe partituri muzicale coregrafice, care a căpătat, fără îndoială, în această perioadă capacitatea de a urmări cu atenție pașii dansatorilor, coordonând, în
?LA SYLPHIDE? by Mihai-Alexandru CANCIOVICI () [Corola-journal/Journalistic/84296_a_85621]
-
clasică a trupei sale, formată sub îndrumarea sa și a altei foste prime balerine a Operei Naționale Române din București, Cristina Saru. Astfel, la acea oră, prin coregraful Pavel Rotaru și prin pedagoga Cristina Saru, cărora li se alăturase și scenograful arhitect Nicolae Drăgan, International Ballet Rotaru din Atlanta constituia o prelungire, pe alt meridian, a uneia dintre direcțiile dansului de la noi, și anume a aceleia a dansului academic de operă. Au mai trecut aproape douăzeci de ani, și Pavel Rotaru
Pavel Rotaru și Baletul din Sibiu by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5861_a_7186]
-
Orice piesă de teatru, citită pur și simplu, îi lasă lectorului sentimentul frustrant că a ratat esențialul, că numai printr-un uriaș efort de imaginație va reuși să își ia în stăpânire rolul de spectator mental, să suplinească, deopotrivă, regizorul, scenograful și scena, într-un pariu, destul de riscant cu sine însuși și cu textul dramatic al cărui coautor devine, vrând-nevrând. Pe de altă parte, nu e mai puțin adevărat că, tocmai ceea ce ar putea părea un obstacol în receptarea teatrului, înlesnește
Ithaca, estetica și "est-etica" by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16629_a_17954]
-
participanții și nu numai să vadă în direct extragerea plicurilor câștigătoare. „Primăvara de milioane! ” s-a desfășurat într-un décor din care nu au lipsit ghirlandele de baloane galbene evidențiate prin jocul de lumini albastre (culorile „Agendei“) concepția aparținând cunoscutului scenograf Geta Medinschi. Spectacolul a fost deschis de prezentatori, prieteni dragi ai săptămânalului timișorean - frumoasa și talentata actriță Alexandra Velniciuc, venită special de la București, și Adrian Cireap de la TVR Timișoara, care a fost și realizatorul emisiunii. Pe scenă s-au aflat
Agenda2006-12-06-1-castigatorii () [Corola-journal/Journalistic/284871_a_286200]
-
un culoar al profesionalismului, nebuniei și perfecționismului pe care este foarte greu să pășească cineva. Și cu trecerea timpului, devenim tot mai conștienți de ce anume a însemnat Vlad Mugur pentru teatrul românesc, pentru actorii din București, Cluj, Craiova, Piatra-Neamț, pentru scenografii lui Helmuth Stürmer și Lia Manțoc, pentru spectatori, pentru toți cei care l-au cunoscut și l-au prețuit. Mulți am visat să adunăm în același loc, într-un interval anume, spectacolele lui Vlad Mugur din toată țara. Cîte se
Loialitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15115_a_16440]
-
gazdă. Marți 28 mai ne-am strîns cu toții în spațiul dezafectat al unei sinagogi vechi și am stat "la vorbă despre Vlad Mugur". Tot atunci am urmărit un film scurt realizat în atelierul de la München al lui Helmuth Stürmer de către scenograf și fiul său, Frank Stürmer, coborînd cele "11 trepte pentru Vlad", unsprezece fiind cifra favorită a Meșterului, 11 trepte care ne conduc într-un spațiu extraordinar, plin cu cărți, obiecte, machete din spectacole, instalații ș.a.m.d. Acolo au lucrat
Loialitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15115_a_16440]
-
efectuează în aceste săptămâni la Bruchsal o specializare în domeniu, vizând interrelaționarea cu publicul tânăr, atragerea acestuia către teatru și facilitarea înțelegerii de către acesta a fenomenului artistic, prin discuții pregătitoare, dezbateri cu publicul, editare de materiale documentare etc. De asemenea, scenograful T.G.S.T. Traian Zamfirescu va concepe decorul pentru o producție a BLB. Secretarul literar al T.G.S.T. , Lucian Vărșăndan, va pregăti la Bruchsal în luna martie 2005 un matineu literar despre Timișoara, în ciclul Cafe Europa. În februarie 2005, directorii Ida Gaza
Agenda2004-51-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283172_a_284501]