2,527 matches
-
spune că valorile reprezintă principii generale despre ceea ce este dezirabil, despre ceea ce e demn de urmat în viață, atitudinile fiind pozițiile relativ stabile față de obiecte, indivizi, situații etc. și față de propria persoană, iaropiniile sunt păreri, reacții exprimate verbal și ușor schimbătoare față de aceste diverse aspecte. Într-o substanțială măsură, valorile se transcriu în atitudini, iar atitudinile se exprimă și se specifică în opinii. Asupra acestei chestiuni vom reveni. Să întreprindem, în continuare, o caracterizare a conținutului conceptelor puse în discuție, plecând
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de deasupra ei. Opinia publică ar fi, altfel spus, manifestare și concretizare a mentalității față de diferite situații, evenimente și probleme sociale particulare. În raport cu mentalitatea și, în speță, față de nucleul cognitiv-axiologic tare al acesteia, ea apare mai fluidă, mai dinamică, mai schimbătoare. Distincția, în acești termeni, între mentalitate și opinie publică are două consecințe importante, una de ordin praxiologic-educațional și cealaltă de ordin metodologic. Mai întâi, mult invocata și dorita schimbare de mentalitate nu se reduce la schimbarea unor opinii (fie ele
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
agreat, oamenii îl vor citi și chiar cumpăra. 6.4. Schimbarea de atitudini (și opinii) și rezistența la schimbaretc "6.4. Schimbarea de atitudini (și opinii) și rezistența la schimbare" Reamintind faptul că opiniile sunt mai de suprafață și mai schimbătoare decât atitudinile, din mai multe motive - inclusiv acela că îndeobște studiile experimentale și corelaționale asimilează răspunsurile atitudinale cu cele opinionale -, în contextul de față, vomechivala și noi atitudinea cu opinia, așa cum am făcut-o, de altfel, și în secțiunea precedentă
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
și sedimentate în personalitatea indivizilor, acestea vor fi apoi reproduse în acțiunile lor. Între cultură și personalitate are loc astfel un circuit cauzal care asigură o transmitere în timp a unuisistem de valori și atitudini. Opinia publică, deși mult mai schimbătoare, reacționând prompt la mișcarea istorică concretă, nu se desfășoară totuși aleatoriu față de acest sistem, ci are în el un fundal axiologic. Sublinierea rolului unui substrat axiologic și cultural specific, al tradiției, în înțelegerea mai nuanțată a opiniei publice trebuie completată
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
de o distinctivitate sporită. Relevanța lor derivă din aceea că sondează o zonă a subiectivității umane de o importanță capitală, și anume cea a universului cauzal-motivațional al aprecierilor, deciziilor și acțiunilor umane. Deși există un strat motivațional mai superficial și schimbător, putem vorbi și de o infrastructură motivațională mai solidă și mai stabilă, pe baza căreia se pot face predicții comportamentale și se pot deci estima schimbări în opțiunile oamenilor. Dacă, bunăoară, cunoaștem motivele pentru care indivizii simpatizează cu un partid
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
poezii pătrunde spectaculos marea cu munții spumegători de valuri, marca „vastă și triumfală”, „nemărginit safir”, „cuib [de] smarald” etc. Admirația este totală, viziunea este feerică, nimic pe lume nu absoarbe mai bine gîndul și nu Încîntă mai mult ochiul ca schimbătoarea cîmpie lichidă: „O, mare, scumpă mie Eu vecinic te admir...”. Marea angajează un sentiment al plecării, al depărtării, acela ce duce spre ținutul visului: „lumea dorită” a Atlanticului, Asia frumoasă, India plină de minuni (Marea Mediterană). Ea are, În esență, o
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
aibă duh, vorba-i să fie mereu drăgălașă, simțirea puternică. Pentru ca frumusețea să fie desăvîrșită mai trebuie și hazul, pe care Conachi Îl amintește mereu În reveriile lui erotice: „frumuseță, nur și haz”. Nu-i place femeia „ciudoasă”, cu umoarea schimbătoare. Într-un poem (Ești nurlie, ești frumoasă) ceartă, În stilul de mai tîrziu al lui Eminescu (stilul Învinuirii tandre!), femeia capricioasă care omoară fără simțire călcînd peste firea dreaptă. Însă mustrarea devine un elogiu, supărarea se transformă Într-o patetică
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
lume un repertoriu mai colorat de chinuri și jertfe: afazia, smintirea („vorba, mintea ce-am avut, / Cu totul o am pierdut”), uimirea (adică rătăcirea cugetului), insomnia, coșmarul, o prăpădire, pe scurt, generală: „trăiesc moarte vie”. Se va vedea cît de schimbătoare este, totuși, umoarea poetului. Cel care anunță, aici, că nu mai are vorbe pentru a obține Îndurarea femeii („Nu mai am cu ce cuvinte spre-ndurare să te-aduc”), promițînd chiar moartea voluntară („poruncește că se poate / pentru tine să
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
S. NYE, JR. PUTEREA BLÂNDĂ Calea către succes în politica mondială Traducere de Daniela Oana Ioan INSTITUTUL EUROPEAN 2009 Mamei mele Else și surorilor mele Deb, Naut și Ellie CUPRINS Prefață / 9 În semn de recunoștință / 15 Capitolul I Natura schimbătoare a puterii / 17 Capitolul II Surse ale puterii blânde americane / 53 Capitolul III Puterea blândă a celorlalți / 99 Capitolul IV Exercitarea puterii blânde / 127 Capitolul V Puterea blândă și politica externă a Americii / 159 Note / 183 Indice / 209 Prefață În
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
de asemenea, recunoscător lui Kate Darnton pentru munca de editare realizată cu precizie, inteligență și sensibilitate. Ca întotdeauna, mărturisesc recunoștința cea mai profundă față de Molly Harding Nye, o femeie cu o putere blândă de-a dreptul minunată. Capitolul I Natura schimbătoare a puterii În urmă cu mai bine de patru secole, Niccolò Machiavelli căuta să îi convingă pe principii din Italia că era mai important să se facă temuți decât îndrăgiți. În lumea de astăzi, însă, este cel mai bine să
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
care îl implică politicile nepopulare, mai ales atunci când ele se dovedesc consecvente în sondaje de-a lungul timpului. Și după cum se va observa în capitolul următor, această atractivitate ne poate influența capacitatea de a obține în lume rezultatele dorite. Rolul schimbător al puterii militare În secolul XX știința și tehnologia au adăugat în chip dramatic noi dimensiuni resurselor de putere. Odată cu începerea epocii nucleare, Statele Unite și URSS s-au remarcat nu doar prin forța lor industrială, ci și prin arsenalele nucleare
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
aveau păreri negative au menționat faptul că acuzau mai degrabă politica dusă de către administrația Bush, și nu America în general.73 Opoziția exprimată față de politica americană nu este totuna cu o opoziție generală manifestată față de Statele Unite. Reacțiile față de politici sunt schimbătoare, spre deosebire de atitudinea fundamentală față de cultură și valori. Imaginea sau atractivitatea unei țări se compune din atitudinea străinilor față de o varietate de niveluri și aspecte, dintre care reacțiile față de politici nu constituie decât unul singur. Figura 2.1, bazată pe rezultatele
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
însă politica sa de izolare economică a Uniunii Sovietice s-a confruntat cu o opoziție considerabilă venită din partea Europei. Figura 2.2 indică modul în care atractivitatea Statelor Unite a variat de-a lungul anilor. Politicile nepopulare reprezintă elementul cel mai schimbător al imaginii de ansamblu și se pare că există mai multă constanță în rezerva de bunăvoință bazată pe cultură și valori. Cu toate acestea, a existat un curent antiamerican, în sensul unei respingeri mai profunde a societății, valorilor și culturii
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
aprilie 2003, p. A1. 5. Wesley K. Clark, Winning Modern Wars: Iraq, Terrorism, and the American Empire, New York: PublicAffairs, 2003, p. 182. 6. "A Famous Victory and a Tough Sequel", Financial Times, 10 aprilie 2003, p.12. Capitolul I Natura schimbătoare a puterii 1. Robert Dahl, Who Governs? Democracy and Power in an American City, New Haven: Yale University Press, 1961. 2. David Baldwin, "Power Analysis and World Politics: New Trends versus Old Tendencies", World Politics 31, 2, ianuarie 1979, pp.
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
2003. 38. Gallup Poll, Ltd., "European Attitudes Toward the Gulf Crisis", octombrie 1990. Datele Gallup sunt furnizate de către baza de date iPoll de la Roper Center for Public Opinion Research, Universitatea din Connecticut, Storrs, Conn. ----------------------------------------------------------------------- PUTEREA BLÂNDĂ 2 1 Prefață Natura schimbătoare a puterii Surse ale puterii blânde americane Puterea blândă a celorlalți Exercitarea puterii blânde Puterea blândă și politica externă a Americii Note
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
fenomen social total" confuzie care va permite ulterior ca unele din noțiunile sale, în special cuplul dar / contra-dar, să fie reutilizate în sensul unei ocultări a economicului 3 -, Polanyi și echipa sa caută să identifice în mod mai sistematic "locul schimbător al economiei" în societăți și în istorie, împietrindu-l însă într-un cadru instituțional 4. Unul din aporturile majore ale lui Polanyi este de a fi angajat o reflecție, care va provoca numeroase discuții pe trei mari linii teoretice, asupra
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
societăților și economiilor "tradiționale". Opoziția tradițional / modern este, în concluzie, reluată sub diferite avataruri și reprodusă la infinit chiar în interiorul diverselor obiecte și terenuri ale disciplinei. Contextele precoloniale care furnizează esențialul terenurilor etnologice sunt astfel respinse pe linia unei tradiții schimbătoare sau disecate de un fir ce separă modernitatea industrială "străină" de o economie "indigenă", fără ca modurile de edificare a raporturilor de dominare pe care le cuprinde această dualitate să fie abordate la modul problematic. În cercetările africaniste îndeosebi, disjuncția introdusă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
complexitatea schimburilor și relațiilor pe care le pune în scenă: ca și în alte câmpuri sociale, el urmărește să degajeze modul de comunicare aflat în joc, a cărui specificitate este aici producția ierarhică a pozițiilor pe care le cristalizează: semnificațiile schimbătoare și contradictorii date de actori, în diverse situații ierarhice, raporturilor de subordonare și / sau de superioritate zilnic reinventate formează materialele principale ale etnologului. Apare astfel un fel de inversare a demersurilor practicate în mod curent în întreprindere, în materie de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de alegerea unor obiecte privilegiate și o continuitate antropologică simptomatică, capabilă să cristalizeze noi problematici. Din alt punct de vedere, lucrările antropologice focalizate pe întreprindere, înțeleasă în dimensiunea ei de ancorare a unui grup social specific traversat de procese ierarhice schimbătoare, par în configurația actuală în măsură să surprindă nemijlocit efectele globalizării economice; mai precis, ele invită la confruntarea noilor practici de gestiune, marcate de fragmentare, periferizare și eliminare progresivă, cu strategiile, viziunile și imaginarul actorilor față de muncă în relațiile lor
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
se lovesc mai mult sau mai puțin brutal de contestarea fundamentelor pe care s-au constituit de-a lungul timpului. Etnologia, ca și celelalte discipline, este confruntată cu necesitatea de a-și adapta demersurile de investigare pentru a studia modalitățile schimbătoare de producere a statutelor, a pozițiilor sociale și a raporturilor ierarhice într-o conjunctură precisă, al cărei sens este permanent interogat chiar de către cei care constituie obiectul anchetelor ei. Este așadar necesar un efort de regândire a metodei etnologice, în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
În afară de amintita dialectică a sacrului, se poate vorbi, În prelungirea acestei idei, și de o anumită dinamică a sa, nu mai puțin importantă În explicarea conștiinței și condiției umane. Această dinamică implică „un studiu comparativ, singurul capabil să dezvăluie morfologia schimbătoare a sacrului pe de o parte, devenirea lui istorică, pe de altă parte”. ( /21). Istoricul religiilor are În vedere faptul că sacrul se manifestă totdeauna Într un anume context istoric, Însă aceasta nu Înseamnă că orice hierofanie, orice experiență mistică
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
Deși cei mai mulți indivizi nu au prezentat simptome psihice patologice, ca răspuns la moartea cuiva drag, unii au dezvotat reacții dureroase acute care păreau patologice. Lindemann (1944, apud Ligon, J. 2000)335 a observat că aceste persoane aveau un comporament temporar schimbător datorită pierderilor suferite și starea lor s-a ameliorat datorită intervenției în timp scurt. El a susținut ideea că expresia de durere a unui individ după ce a experimentat o pierdere semnificativă nu ar trebui sa fie considerată anormală sau patologică
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
în Istorie. Ceea ce antropologii numesc atunci "cultură" nu mai este disociabil de bunurile culturale, fie ele materiale sau ideale, ale căror listă și enumerare empirice (prin definiție, niciodată încheiate) sunt stabilite în vederea unificării provizorii a unui domeniu relativ, divers și schimbător. Perspectiva descriptivă, pluralistă și restitutivă prevalează aici asupra celei conceptuale, unitare și hermeneutice. Abordarea antropologică a culturii este fondată pe observarea și descrierea originalității obiectelor, ale specificității practicilor, ale particularității instituțiilor, așa cum grupul le aplică sau, mai simplu, le trăiește
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
publicist și instituționalist, se ridică împotriva puterii pe care și-o arogă pe nedrept administrația. Adevărată citadelă de competențe și cunoștințe, înscrise în durată, imagine a continuității statului, "birourile" își construiesc treptat și ineluctabil autonomia față de calendarul unei puteri politice schimbătoare și efemere. • Forma "concurs" Comanda publică se efectuează adesea în cadrul unui concurs, de exemplu, în arhitectură, bazat pe oferta către mai multe agenții. Florent Champy (1998, p. 125) realizează o tipologie, distingând concursurile "concepție/construcție". El analizează cine are dreptul
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de la această paradigmă preiau concepțiile economice și se referă la sociologia comprehensivă a lui Weber. Ei au, în consecință, tendința să considere că majoritatea agenților acționează într-un spirit de raționalitate: confruntați cu un univers instabil (valori puțin stabilizate, poziții schimbătoare, importanța renumelui și a notorietății, elemente trecătoare așadar), aceștia sunt preocupați să reducă incertitudinile, producând norme sau sprijinindu-se pe convenții. Totuși, latura constructivistă este neglijată în anchetele lor, în favoarea unei perspective care se situează mai degrabă în amonte și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]