4,338 matches
-
un tub lung, măsurând între 1,5 și 3 metri, confecționat din lemn, în special tei. De fapt, din scoarță de tei. Parțial, în unele cazuri, se folosește și metalul. Cel lucrat și folosit de Vasile Alboi era confecționat din scoarță de tei și folosit pentru comunicarea cu păstorii din munții împăduriți, pentru orientarea oilor și pentru ghidarea câinilor. Când coboară din munți îl folosește la manifestările și serbările folclorice, pentru public. Au urmat întrebări și clarificări ale unor curiozități. Vasile
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371652_a_372981]
-
care... de Liliana Ghiță Boian azi vreau să fiu doar femeia care trece grăbita pe strada udă sub umbrela aducerilor aminte ferindu-se de picăturile de ploaie ale dezamăgirilor cotidiene vreau astăzi să fiu femeia care atinge subtil și delicat scoarță unui anotimp uitat în calendarul tristeții femeia care urcă și coboară treptele scării imposibilelor iubiri pe care numai ea le poate înțelege pe care doar ea se cațără temerara știind că dincolo de nimic este nimeni totuși ea urca cu rucsacul
LILIANA GHIȚĂ BOIAN [Corola-blog/BlogPost/375702_a_377031]
-
Te- apropii, trandafirii cu petale ude Mi-i anini în păr și mă cuprinzi, galant. E-n vis de vară ce vă începe-odat' Stropita zilnic de ploi însingurate, Năvalnice, în dânsul lor curmat, Surprind, din amintiri, poze-nrămate În suflet, în scoarță tare de copac, Alunecând peste vitralii, tainice redute, Cu sinestezice idile -n gând opac Și calme rostuiri din vremi trecute... Referință Bibliografica: BURGUND ÎNCREMENESC BUJORI / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1978, Anul VI, 31 mai 2016. Drepturi
BURGUND INCREMENESC BUJORI de DANIA BADEA în ediţia nr. 1978 din 31 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/369251_a_370580]
-
Victor, clovnul din mine care de multe ori șade și mă privește ca o statuie perfectă a simțurilor înalte, certându-mă și alinându-mă în același timp pe unica aripă văzută de mine cândva, lăsând urme clare de zbor în scoarța plină de infinituri a copacului existenței ființei mele. ("Victor, clovnul din mine", fragment de roman în construcție) Anne Marie Bejliu, 16 martie 2017 Referință Bibliografică: Centură de viață - iubire Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2267, Anul
de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374114_a_375443]
-
tăiau respirația - palatul păsărilor prin ramuri, apoi covorul de flori multicolore pe care le întâlneam pe poteci neumblate. Mi se părea o lume de vis unde doar razele soarelui abia pătrundeau ascunse ca niște reflectoare mici pe unele din suprafețele scoarței copacilor. Așa mi se înfățișa pădurea de la Scorțaru-Nou, leagăn al copilăriei mele în toată splendoarea ei policromă, inepuizabil decor plăsmuit de sfânta natură. Draperiile imense de crengi adiate uneori ușor de un vânt domol, dădeau binețea unui aer răcoros, nestăpânit
AMINTIRI DIN VERILE COPILĂRIEI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1271 din 24 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374245_a_375574]
-
de este atât de iubit actorul Florin Piersic! Firește, mult din ce ține de duhul artei atrage iubirea pentru actorul Florin Piersic, dar e și un ceva al omului Florin Piersic, dincolo sau dincoace de actor: nu are pe caracter scoarțe ursuze, pe minte aburi de erou olimpian, în gestică alură de statuie...! Nu! Fără să aibă niciunul dintre aceste acoperișuri de aur falsificat, Florin Piersic strălucește ca soarele! De aceea, de ziua sa, în zorii anului 2015, interpreta de muzică
FLORIN PIERSIC. O RAZĂ DE FAIMĂ A BACĂULUI, PURTATĂ DE ZIUA ACTORULUI FLORIN PIERSIC LA BUCUREŞTI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1491 din 30 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374277_a_375606]
-
atac, ilustre guvernator! -Ascultă Marcellus...Trebuie găsit mai întâi terenul propice unde vom da lupta, iar mai apoi va trebui să-i și atragem acolo! -Fiți fără grijă ilustre guvernator. Terenul l-am și găsit. Iată! Marcelus scoase dintr-o scoarță de piele o hartă întocmită rudimentar. Guvernatorul privi harta care fusese despăturită și așezată pe masă. -Parților le plac atacurile de hărțuire din mai multe locuri, ilustre. În spatele trupelor de arcași călare și a pedestrimii prost instruite și echipate se
ANCHETA.(FRAGMENT DIN ROMAN) PARTEA A TREIA- AL SAPTELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378610_a_379939]
-
Acasă > Poezie > Credință > SEMNE... Autor: Dania Badea Publicat în: Ediția nr. 1991 din 13 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Semne... Dintotdeauna am văzut mai mult Fără să știu că aș putea să cânt Pe scoarță copacilor, în paie și în flori În poțiuni vrăjite, în primele ninsori. Din felul în care se- ncrucișează Ramuri căzute- n drum, se desenează Evenimente ce se vor derula Și-n roată timpului, oricum ne vor purta Că într- un
SEMNE... de DANIA BADEA în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378790_a_380119]
-
în limite mari. Raspândirea: Este larg raspândit în Europa și Asia. În România este o specie comună. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele împădurite din preajma râurilor sau a lacurilor. Vara se adăpostește în scorburile sau sub scoarța copacilor, în fisurile din stânci, în construcții părăsite. Iernează în peșteri, mine, grote și beciuri, cu umiditate ridicată. Modul de hrănire: Iese la vânătoare o dată cu apusul soarelui. Vânează în apropierea râurilor sau a zonelor inundabile din preajma lor, însă, la depărtare
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
în Asia. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează de obicei zonele inundabile din preajma râurilor. Preferă râurile ce au o curgere lină. Vara se adăpostește în podurile caselor, mai rar în scorburile și sub scoarța copacilor, peșteri și mine. Hiberneză în cavități subterane. Modul de hrănire: Perioada de activitate începe seara târziu. Vânează de obicei deasupra apei. În de pendență de suprafața oglinzii apei zborul poate fi liniar, de-a lungul albiei (în cazul râurilor
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
întâlnește în întreaga Europa, spre sud pâna în Africa de nord și peninsula Arabică, spre est pâna în Ural. Este rar întâlnit în România. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Populează zonele împădurite. Vara, se adăpostește în scorburile și sub scoarța copacilor. Formează colonii de reproducere în scorburi de zeci de femele. Iernează în cavități subterane. Este rar întâlnită în peșteri. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe noaptea târziu. Zboară încet la înălțimi mici, dar foarte abil. Se hrănește
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
climă temperată. În România este o specie rară. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Este o specie comună pentru teritoriile împădurite. Poate fi întâlnită în zonele împădurite muntoase, până la altitudinea de 3550 m. Vara se adăpostește în scorburi și sub scoarța copacilor, în 38 construcțiile umane, mai rar în cavități subterane. Iarna hibernează în cavități subterane. Modul de hrănire: Iese la vânătoare seara târziu și este activ pe parcursul întregii nopți. În căutarea insectelor zboară în apropiere de coroanele arborilor sau chiar
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
întâlnește în Europa, Africa de nord, peninsula Arabică, subcontinentul Indian. Habitatul de adăpostire și de hrănire: Poate fi întâlnit în locuri populate de om. Vara se adăpostește în diverse construcții (podurile caselor, clădiri vechi), mai rar în scorburile sau sub scoarța copacilor. Iarna preferă cavitățile subterane. Modul de hrănire: Perioada de maximă activitate începe seara, odată cu apusul soarelui. Zboară repede și cu abilitate deasupra coroanelor copacilor, străzilor,clădirilor. Se hrănește cu insecte mici pe care le prinde din zbor. Un singur
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
care, conform datelor disponibile, nu au fost întâlnite până acum în nici una din peșterile cunuscute. b. Adăposturile silvestre. Speciile silvicole de lilieci își găsesc adăpostul atât în scorburi, cât și în fisurile din trunchiuri și chiar în spațiile înguste de sub scoarță. În general, sunt preferate scorburile plasate la înălțimi de peste trei metri și cu intrare foarte strâmtă, deoarece acestea sunt mai puțin accesibile prădătorilor. Datorită în primul rând specializării lor alimentare, unii lilieci manifestă preferințe pentru anumite specii de arbori. Astfel
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
pondere volumică poate ajunge până la 4% în troposfera regiunilor ecuatoriale (tabelul 2.2). Azotul constituie componenta predominantă a atmosferei. El se caracterizează printr-o pronunțată inerție, nu participă la schimburile radiative din atmosferă și nu este activ chimic. Doar în scoarța terestră, azotul este asimilat de unele tipuri de bacterii, prin intermediul cărora se degajă în aer cantități mici de protoxid de azot, N2O. Azotul din aer este fixat (combinat chimic cu alte substanțe) și deci eliminat din atmosferă prin trei canale
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
perturbarea echilibrului ecologic din lacurile aflate în zonele afectate, peștii fiind deosebit de sensibili la condițiile de viață (pH-ul mediului acvatic). Un alt factor de risc îl constituie capacitatea ploilor acide de a “mobiliza” aluminiul, elementul cel mai abundent din scoarța terestră, specialiștii evidențiind o posibilă legătură a acestui fenomen cu apariția unei boli degenerative, cu grave tulburări de memorie și dereglări ale funcțiilor mentale (boala Alzheimer). Contractarea acestor efecte poluante grave se poate realiza numai prin restructurarea profilului energetic al
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
nu mai poate atenua fluxul de raze cosmice, pericolul de iradiere apare mai grav și este cu atât mai mare în timpul furtunilor magnetice. În afară de componența magnetică a radiațiilor, omul mai este expus și la componenta tehnică, cauzată de prezența în scoarța Pământului a numeroase elemente radioactive. În această situație se poate vedea ușor că omul este supus nu numai iradierii externe, ci și celei tehnice, cât și riscului de contaminare cu substanțe radioactive care se află în mediul său de existență
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
Intru. Randon Dance Company. Uluitor! Opt dansatori, cinci fete, trei băieți, se mișcă, se mișcă?, oficiază o convulsie care se vrea urgent raportată, ni se cere s-o raportăm, la cosmos, zvîrcolirea noastră în cosmos, noi, balerinii acestui sîmbure, cu scoarța o scenă în fața stelelor, convinși că doar așa trebuie să dansăm, că așa arată, trebuie să arate dansul nostru, văzut? nevăzut? de cineva. Uluitor! Scena: doar trei ecrane albe, cîteva bizare obiecte, reflectoarele și... și... hăul sufiturilor negre. Proiecții video
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai aduci aminte de Ilinca Dumitrescu (în anturajul nostru n.n.), ei bine, e din ce în ce mai brunetă... Ies din galerie pe trotuar. Tot Bucureștiul îl așteaptă pe Sfîntul Părinte să treacă dinspre aeroport. Iată-l. În mașina lui bizară, de cosmonaut pe scoarța Lunii, omul, simbol cald-impasibil al creștinătății, față ușor congestionată, mai degrabă congestia vîrstei decît a emoției: asist la o minune, pînă ieri nesperată. Tot minune, stranie minune, prezența, pe același scaun mobil, a patriarhului ortodoxiei noastre. Frenezia mulțimii cu stegulețe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
la scara plaiului nostru, atunci o viitură, ca cea recentă, din Ardeal, ar trebui să ni se pară o palidă copie fotografică. Să ni se pară, dar nu e. Pentru că, trăind în dimensiunile geografice și de viață predestinate nouă, răvășirea scoarței locuite de noi ia proporții continentale. Nimănui nemaitrecîndu-i prin minte nici celei de pe urmă a românului să-și mai și alinte vrăjmășia cu vreun nume de Cosînzeană. S-ar putea și altfel? Adică, s-ar putea ca stat relativ mic
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
o Pionieră. Hălăucescu, expertă în baraje, siluia acuarela într-un Baraj de la Bicaz. Mărginean, mult mai tîrziu și fără timorările predecesorilor, picta ritos, nici mai mult, nici mai puțin, casa memorială din Scornicești. Însuși Ghiață uita parcă de moliciunile de scoarță ale vechii lui picturi și semna o, de nerecunoscut, pînză, Construcții noi în București. Dar în situația maestrului deja clasicizat se aflau alți cîțiva mari pictori care-ți lăsau impresia unui compromis aproape comic, dacă avem în vedere titlurile cu
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prin stimularea sistemului nervos și astfel, a activității psihice, are la baza următoarele: procesele de excitație și de inhibiție sunt mai intense, mai mobile, mai echilibrate; îmbunătățirea stabilității față de factorii perturbatori prin optimizarea localizării și alternării focarelor dominante de la nivelul scoarței cerebrale; creșterea gradului de percepție la modificările mediului și a celui de a elabora decizii, de a răspunde adaptat la stimuli variați (Drosescu, P., 2010). Pe lângă aceste efecte, joggingul, practicat cu respectarea anumitor indicații și reguli, reduce nivelul cortizolului așa
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
mai profund din punct de vedere științific (exemplu: specialistul rus I.M. Secenov, considerat mentorul lui I.P.Pavlov, a analizat relația dintre activitatea creierului și contracția musculară, iar I. P. Pavlov, prin studiile sale, a vizat rolul conducător al rețelelor nervoase din scoarța cerebrală în activitățile corporale, punând bazele teoriei reflexelor condiționate, inclusiv a deprinderilor motrice și a unor stereotipuri dinamice caracteristice eforturilor fizice din activitățile psihomotrice. Importanța mișcării asupra omului contemporan este pusă în valoare de numeroasele semnale de alarmă „trase” de
JOGGING De la A la Z by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/1593_a_3043]
-
de ani, chiparosul - 350 de ani, ulmul - 335 de ani. Pe insula Madagascar crește copacul de pâine, care e supranumit mamapădurii? Copacul atinge o înălțime de 20 de m. și o circumferință de peste 5 m. În Africa de Nord crește copacul necuratului? Scoarța lui conține un procent mare de fosfor, ceea ce îl face să lumineze. Noaptea se poate citi sub acest copac. În pădurile tropicale, unde nu se schimbă anotimpurile, copacii nu au inele anuale? În pădure viețuitoarele sunt dispuse în straturi succesive
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
autentici. Chiar dacă face parte din lumea bună, chiar dacă trece dintr-un salon sau club În altul, Coletti are doar ceva din dichiseala unui dandy. Nu totul. Dacă am cerceta temeinic literatura română dintre 1830 și, să spunem, 1890, citind din scoarță În scoarță felurite scrieri În proză (memorii, scrisori, jurnale, nuvele, romane), am remarca mai mult ca sigur un oarece „sincronism” Între dandysmul de pe Sena sau Tamisa și cel de pe malurile Bahluiului ori Dâmboviței. Mărturisim că nu am citit din miile
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]