1,649 matches
-
pe o margine a canapelei și mănânc o alună. Ți-ar prinde bine și ție o mașină ca asta, Emma ! spune tata. Crezi că ai să reușești vreodată ? — Nu... știu. Ăă... tată, apropo. Am un cec pentru tine. Încep să scotocesc stângace În geantă și scot un cec de 300 de lire. — Bravo, spune tata. Te trec În catastif. În clipa În care bagă banii În buzunar, ochii săi verzi sunt străbătuți de un licăr. Asta Înseamnă să Înveți valoarea banilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Că viața mea se va schimba curând În bine. Și ăsta e numai meritul tău, Emma ! — Serios, Katie, spun fâstâcită. Exagerezi. — Ba nu exagerez deloc ! spune, cu un nod În gât. Și am vrut să-ți mulțumesc cumva. Începe să scotocească În geantă și scoate o chestie imensă tricotată, portocalie. Așa că azi-noapte ți-am făcut asta. E evident că așteaptă o reacție din partea mea. E o basma. Câteva clipe, nu mă pot mișca. O basma croșetată. — Katie, reușesc să rostesc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
câteva persoane ? Mă simt atât de proastă. Incredibil de proastă. Evident că nu eram suflete pereche. Evident că nu era sincer interesat de persoana mea. Evident că nu m-a iubit niciodată. Mă săgetează un fior cumplit de durere și scotocesc disperată după un șervețel. — Nu-ți fă griji, draga mea ! spune o tanti corpolentă din stânga mea, Îmbrăcată Într-o rochie uriașă imprimată, cu model cu ananas. Nu te merită ! Du-te acasă, spală-te pe față, bea o ceașcă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
de mine. Povestea de dragoste a fost doar o făcătură ordinară. Iar acum am ajuns bătaia de joc a tuturor. O, Doamne. Mă Înțeapă iar ochii. — Ești OK, Emma ? spune Katie, privindu-mă stresată. Uite, ia un șervețel. Începe să scotocească prin portfard. Și niște gel de ochi. — Mersi, spun, Înghițind În sec. Îmi pun niște gel pe pleoape și mă forțez să respir adânc, până când mă calmez. — Cred că ești extrem de curajoasă, spune Katie, privindu-mă. Adevărul e că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
Chiar mă gândesc la modul serios să mă răzbun pe Jack ? — Un loc foarte bun de unde putem Începe sunt coșurile de gunoi, adaugă Jemima pe un ton expert. Poți să dai peste tot felul de lucruri despre cineva dacă-i scotocești prin gunoi. În acel moment, sănătatea mintală Își reia, brusc, locul din creierul meu. Să dăm iama prin tomberoane ? zic oripilată. Eu nu caut prin nici un tomberon ! De fapt, m-am răzgândit. Nu mai vreau să fac asta. E o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ceva În direcția asta. — Ba normal că am, spune ea. Doar n-o să stau cu mâna În sân și să mă uit cum suferi ca un câine. Ce Dumnezeu, suntem ca surorile ! O, Doamne. Mi-o imaginez brusc pe Jemima scotocind prin coșurile de gunoi ale lui Jack, În costumul ei Gucci. Sau zgâriindu-i mașina cu pila ei de unghii. — Jemima... nu face nimic, spun alarmată. Te rog, nu vreau să faci nimic. — Crezi că nu vrei. Dar ai să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
se uită îngrijorată la mine. Of, Bex. Își mușcă buza. Nu știu ce să zic. — E OK, zic. Sunt bine. Serios. — Bex... Zău, sunt bine. Îmi feresc privirea, înainte ca, văzându‑i chipul neliniștit, să izbucnesc în lacrimi și încep să‑mi scotocesc prin geantă. Uite...ți‑am luat chestiile alea de la Clinique de care mi‑ai zis, și chestia aia specială pentru ten, pentru mama ta... Îi dau sticluțele și continuu să scotocesc. Mai am și alte câteva chestii pentru tine pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
neliniștit, să izbucnesc în lacrimi și încep să‑mi scotocesc prin geantă. Uite...ți‑am luat chestiile alea de la Clinique de care mi‑ai zis, și chestia aia specială pentru ten, pentru mama ta... Îi dau sticluțele și continuu să scotocesc. Mai am și alte câteva chestii pentru tine pe undeva pe aici... — Bex, lasă astea. Hai, vino și stai jos, sau nu știu. Suze strânge sticluțele Clinique la piept și mă privește șovăitoare. Vrei să bei ceva? — Nu! Fac un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
trebuie să spui nimănui. — N‑o să spun. — Vorbesc foarte serios, Bex. Nu vreau să știe nimeni. Nimeni! — Nu! Promit. De fapt, spun, cu o inspirație subită, cred că am ceva pentru tine. Mă reped în hol, deschid o valiză și scotocesc după punga de la Kate’s Paperie. Scot o felicitare din teanc, scriu repede în interiorul ei „Pentru Suze, cu dragoste, Bex“ și revin în bucătărie, lipind plicul. — E pentru mine? zice Suze mirată. Ce e? — Deschide‑o! Rupe grăbită plicul, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
nu se știe niciodată, poate la un moment dat am să slăbesc o tonă. — Și astea... și astea... Se încruntă, nevenindu‑i să creadă. La naiba, Bex, câte perechi de pantaloni negri ai? — Una singură! Poate două. — Patru... cinci... șase. Scotocește printre umerașe, trăgând afară fără comentarii pereche după pereche de pantaloni. — Ăștia sunt pentru când mă simt grasă, spun defensiv, în clipa în care îmi scoate afară vechii mei Benetton cu vedere la gleznă. Și acolo sunt blugi! strig în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
fiecare dintre ele. Cutii gri strălucitoare, cu inițialele S C‑S gravate cu argintiu în partea din față. Cam patruzeci. — Ce... Suze își trage un tricou de pe cap și se holbează la ele, cu gura căscată. De unde naiba le‑ai... Scotocește printre hainele de pe jos, ridică una dintre cutii, o deschide și rămâne uitându‑se la ea în tăcere. Acolo, învelită în hârtia turcoaz, este o ramă foto din piele maro închis. O, Doamne. O, Doamne, de ce a trebuit să cadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
pe birou și își trage un scaun alèturi, Nu ți-am pus zahèr! Mulțumesc! Îi explic în câteva cuvinte ce se întâmplè pe ecran, ce trebuie sè facè, și-i împing ușor tastatură mai aproape de ea, între timp eu mè scotocesc în buzunare dupè pachetul de țigèri, nu-l gèsesc, ea completând conștiincioasè, first name, midle name, last name, îi explic eu ce vrea sè însemne ușer name, Ana și Maria o cheamè, spune-mi pe nume! Ana?! Maria?! Tasteazè foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
așteaptè pe Moș Crèciun, ar fi bine sè-i dau un telefon ca s-o anunț cè voi întârzia, îmi caut telefonul mobil în buzunarele de la palton, dar nu e! Îmi dau jos paltonul și-l azez pe speteaza scaunului, apoi, scotocesc în buzunarele de la pantaloni, nu e! reiau cèutèrile, în palton, în toate buzunarele posibile, dar fèrè succes, nu e! Amintindu-mi, da, a rèmas pe scaunul din dreapta, în mașinè! Oh, Doamne! Dacè brazii ar vorbi și ar putea da telefoane
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
turcești? Amintește-ți cum s-au strâmbat de râs colegii tăi din Viena când te-au văzut prima oară. Și tu care credeai că arăți ca un prinț din poves... Își mușcă buzele. Apoi sări din pat și începu să scotocească prin cufărul cu haine. Dulame îmblănite, anterie colorate, mantii din mătase orientală, giubele, ișlice, gearuri, blănuri, calpace, șaluri zburau prin aer și cădeau pe covor. În sfârșit, undeva, la fundul cufărului, regăsi tunica lui de studenție și câteva perechi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
preajmă, băiatul gazdei, care îmi unge pielea cu o loțiune destul de plăcut mirositoare. Ori de câte ori rămânem singuri, se arată uimit de umerii, de pielea mea... Nu-l las să coboare prea mult. Și cea mai mare bucurie a lui este să scotocească prin cufărașul meu. Șalurile, vălurile, pomezile, oțetul de toaletă, praful de dinți, parfumul de gardenii, rozul de obraz, carminul de buze, praful pentru strălucirea unghiilor, toate aceste flecuștețe sunt tot atâtea comori ademenitoare pentru el. Se bucură ca un copil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
-l să savureze scrisoarea Letiziei. Scoase dintr-o lădiță de voiaj mai multe peruci. Alese una cu păr cărunt, scurt și cârlionțat. Deschise apoi o mapă cu șiruri de sprâncene și mustăți. Desprinse o pereche de sprâncene stufoase, tot cărunte. Scotoci în aceeași lădiță după o pereche de ochelari și o perniță. La urmă, desfăcu un pachet și așeză hainele la îndemână. Între timp, Napoleon trecuse la raportul lui Ledoulx. ― Hm! Bine zice! Așa e! Chiar așa! Este regretabil că încheierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
din bagaje și pus să stea la locul lui; de strajă casei, de așteptare a noastră. Ba chiar pe unul Îl scoate după ce tata i-a strigat să nu cumva să-l uite. - Să-l uit, eeeu?, face mama, ofensată, scotocește În bagaje, găsește, pune alături: Tu stai aici! Stai și ne-aștepți s-a-nțeles? Și tu! din aceeași mișcare, mama i se adresează tatei: Ce faci cu cărăușii? Tu n-auzi tunul? A, da: tunul. Îl uitasem, tot auzindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
întindea în jurul lui ca noaptea cea neagră îl făcu și mai decis să-l demaște pe Sampath ca escroc. 13 Într-o după-amiază, cam la o lună de la prima lor apariție în livadă, maimuțele găsiră cinci sticle de rom în timp ce scotoceau prin traista unui om care se oprise să-l vadă pe Sampath în drum spre o nuntă. Îl băură pe tot și, în după-amiaza aceea, când urcară din nou, în copacul lui Sampath, unde se obișnuiseră să i se alăture
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
cu siguranță, forța destinului l-ar fi făcut inevitabil. Cine știa dacă reușise sau nu comunitatea științifică să determine proprietățile dătătoare de dependență ale alcoolului asupra ordinului primatelor? Adevărul era limpede. Îl iubeau într-un mod pasionat, nebunesc; începură să scotocească mânate de o neliniște nouă, care-i făcu pe oameni să se întrebe dacă nu cumva o luaseră razna puțin. Alunele și bananele nu mai însemnau nimic pentru ele acum. La câteva zile după prima lor întâlnire cu alcoolul, descoperiră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
fiecare dintre ei însoțit de mulțimi de cetățeni revoltați. Se iscase zarvă, vedeți voi, când planurile care tocmai fuseseră elaborate ajunseseră la urechile marii majorități a populației, grație șoferilor jeep-urilor guvernamental și militar și soției lui Verma, care-i scotocise printre hârtii într-un mod de care ar fi trebuit să-i fie rușine. Sampath își petrecuse dimineața uitându-se la o colecție de obiecte pe care o stârnise într-o cutie de tinichea, de când ajunsese în livadă. Încă simțindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2297_a_3622]
-
de sumbru încât reușise să-l ambaleze până-l adusese în pragul nebuniei. Fiona s-a decis să injecteze în respectiva scenă puțină rațiune. — Stai s-o luăm de la-nceput. Unde s-a dus Jake aseară? David părea distras. Își scotocea buzunarele hainei. — Cheile de la mașină sunt la tine sau la mine? a întrebat-o el pipăindu-și jeanșii. — Sunt în fructieră, i-a răspuns Fiona indicându-i măsuța pe care se găsea un castron, în care erau aruncate de toate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Ei bine, așa cum ți-am mai spus, apreciez compania lui și întotdeauna am avut... încă mai avem... multe subiecte de discuție, așa că presupun că aș simți lipsa conversațiilor cu el. Ăsta e unul dintre motive... —Mai sunt și altele? Julia scotocea prin geantă în căutarea unui card. — Da. Principalul motiv pentru care vreau să fiu prietenă cu el este acela că știu cât de tare te scoate pe tine din pepeni chestia asta. Julia s-a oprit din scotocit și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
altele? Julia scotocea prin geantă în căutarea unui card. — Da. Principalul motiv pentru care vreau să fiu prietenă cu el este acela că știu cât de tare te scoate pe tine din pepeni chestia asta. Julia s-a oprit din scotocit și a ridicat capul ca să vadă dacă femeia glumea. Dar expresia lui Deborah era cât se poate de serioasă. Vezi tu, a continuat ea, aici ai fost tu incredibil de proastă. În mod indirect, prin intermediul lui James, mi-ai dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
ochii peste cap, de parcă Susan ar fi fost domnișoara Prostie, din casa Prostiei, de pe strada Prostiei. —E Deborah. —Deborah? au șuierat Susan și Fiona la unison, amândouă repezindu-și ochii asupra femeii în roșu. — Ce mama naibii caută aici? Fiona scotocea prin geantă, încercând să-și găsească ochelarii ca să vadă mai bine. Am invitat-o eu, a replicat Julia calmă, zâmbindu-i fals unui chelner șmecheros, la vreo cincizeci de ani, care trecea prin fața ei cu o tavă cu băuturi. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
care treceau pe lângă ea. Mintea îi stătea în altă parte. În principal, la discuția pe care tocmai o purtase. Se întreba dacă excursia pe care plănuia avea să-i schimbe în vreun fel viața de acasă. Ea așa spera. Susan scotocea prin geantă. A dat cu degetele peste un pieptene de voiaj, apoi peste amenda de parcare neplătită pe care voia s-o pună la poștă de câteva zile. Numai cheile de la mașină nu erau de găsit. — Fir-ar al dracului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]