982 matches
-
amândouă mâinile ceva care se ridica în sus, înfășurat într-un cearceaf. Era cel trântit pe jos. Au început să curgă lovituri la tălpi. Livinski și Vasile Pușcașu loveau precum fierarii fierul roșu pe nicovală. Țineam deci picioarele celui ce scrâșnea de durere, făcându-mă părtaș, deocamdată inconștient, la supliciul lui. Când am conștientizat, am ridicat capul și-am strigat: Nu mai țin! Nu mai țin! Am dat drumul victimei. Cu o lovitură peste cap m-au redus la tăcere și-
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
în jurul lui Oprișan, ca lângă ultimul punct de salvare care trebuia el însuși salvat. Cu o ultimă zvârcolire de fiară care-și simte sfârșitul, Țurcanu s-a apropiat de Oprișan, vrând să-l sfâșie. S-a oprit la jumătatea drumului, scrâșnind printre dinți. Oprișan l-a privit fără să clipească. Mi-a fulgerat prin minte cuvântul Sfântului Arhanghel Mihail, în disputa cu satan, pentru trupul lui Moise: „Ceartă-te pe tine Domnul, diavole!”. Țurcanu a făcut semn colaboratorilor, care s-au
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de vreo dorință specială de a-mi face impresie mie, sau poate că știa că nici nu e nevoie să încerce. Avea toate avantajele asupra mea. Se bucura, și lucrul acesta a fost primul care m-a făcut realmente să scrâșnesc din dinți, de o instrucțiune superioară celei care mi se oferea mie. Eu urmam școala locală (o școală plicticoasă, cuviincioasă, azi desființată), în timp ce James urma la Winchester. (Poate că aceasta a fost, în același timp, și o binefacere. Într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
ca nu avea mare importanță ora la care s-ar fi întors Ben, pentru că, după toate probabilitățile, în noaptea asta n-o să întreprindă nimic. Va aștepta. La început va aștepta ca Hartley și Titus să vină acasă, și apoi va scrâșni din dinți. Mi-l imaginam rumegându-și, cu o sumbră satisfacție, furia crescândă. Era un om neplăcut. Mi-am terminat paharul de sherry și am intrat în casă. Din cămăruța roșie, continua să răzbească murmur de glasuri. Mi-am spus
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
serii de câte doi sau toți în continuitate: „Dar, dacă resping indiferența, nu vreau să cred că nu mai există pentru mine alt loc decât ori în genunchi lângă flăcări, ori alături de Nero și de Inchiziție, ori între cei care scrâșnesc de durere, ori între cei care în acest timp cântă.” (O. Paler, Galilei, 63), „Ah! zâmbi el c-un fel de dureroasă beție, de-aș putea s-o sărut, o dată! pare că n-aș mai voi nimic în lume... ori
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
că nu demult, noul nostru premier își bătea capul (pe micul ecran) să găsească o soluție ca să nu se mai consume atâta pâine. I se părea că prea am ajuns să ne lăfăim mâncând-o în loc de orice. Văzându-l cum scrâșnește din dinți și cât de convins ne spune că în curând va pune la punct această problemă care îl macină de mai multă vreme, m-am gândit cât de cu cap lucrează totuși puterea. Fiindcă, după cum vedeți, n-a raționalizat
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
soare câlțos de septembrie. Mă îmbie cu o farfurioară de miere zaharisită și cu un pahar de apă rece. „Mai bine glonțu!” Povestea coboară încet spre asfințit, printre lacrimi și amintiri grele. I-am respectat vorbele, așa cum se încurcă și scrâșnesc de revoltă, fiindcă așa se cuvine să fie. Nimic din ce-a fost adevărat în aceste vorbe nu am omis, nu am falsificat. Nimic nu am atribuit. “Comuniștii l-au împușcat pe Gheorghe Șuța, unchiul meu, pentru că oamenii țineau la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
-n gât, boule, cu cine ț-a dat carnetu’, ‘morțî mă-ti!” Cum s-a răsucit vânăt spre volan, văd că rămâne cârlig: “Haoleu! Mă ia dân nou!” “Trage pe dreapta, să nu faci vreo prostie!” “Lasă că mergem încet”, scrâșnește omul. Ajungem la spitalul de prestigiu. Curățenie peste tot. Gresia strălucește. Intrăm la Camera de Gardă. Zubar a dispărut: nici nu am apucat să-i plătesc. Mă primește o doctoriță tânără, destul de frumușică. Mamă, ce baftă am! Îi spun eu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
atenției colaboratorilor Dicționarului limbii romîne, scos de Academie (v. tomul I, partea I, F-I), care nu-l înregistrează. 3. Evident, „hidos” sună diferit la fiecare dintre aceștia. Dau numai cîte un exemplu, din primul și din ultimul: „O! cum scrîșneau în noapte scheletele hidoase!” (Grigore H. Grandea, „Danțul morților”, în Scrieri, Text ales și stabilit de Pavel Țugui, Ed. Minerva, „Restitutio”, 1975, p. 60) și : „în ochi ți se deșteaptă mizeria hidoasă” (Traian Demetrescu, „Săracii”, în Scrieri alese, Ediție îngrijită
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Spațiul public este deja suprasaturat de țoape care-și iau una alteia vorba din gură, cu spume la gură și cu răcnete de precupeață, de talk show-uri inepte, unde agenda grosolană a patronilor este pusă în aplicare rudimentar și scrâșnit de o liotă de slugi cu microfon care dezonorează meseria de ziarist. Asta e!, bineînțeles, și ceea ce poate face un om decent este să le bage telecomanda în gură, amuțindu-i pentru o vreme pe toți acești ipochimeni. Însă, în
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
se afla calul lui Ghiță, să-1 ia ca să-și piarda urma. Pintea Însă Îl zărește la lumina focului de la han și strigă atât de tare Încât a răsunat valea. Auzindu-i glasul, Lică vede mai departe un stejar uscat a scrâșnit din dinți, și-a Încordat toate puterile și s-a repezi Înainte. Pintea l-a găsit cu capul zdrobit la tulpina copacului și pentru că Îi acăpase din nou, de data aceasta definitiv, l-a Împins În valurile râului. Luni pe la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
că fumatul înlătură plictiseala, nu ne trece prin minte să ne îndoim de acest lucru. La fel, o altă formă de spălare a creierului, ne-a inoculat convingerea că guma de mestecat relaxează. într-adevăr, oamenii tensionați au tendința să scrâșnească din dinți. Tot ce face guma de mestecat este să-ți dea o motivație logică pentru scrâșnitul din dinți. Data viitoare când vezi pe cineva mestecând gumă, observă-l cu atenție și gândește-te dacă arată relaxat sau tensionat. Și
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
am găsit, acest profesor este „om”, nu de aceia întâlniți pe coridoarele liceului din Târg.[...] Ieri fulgii de zăpadă cădeau ca niște note din coarde obosite. Pe vremea asta fără soare am oftat cu jale căci am văzut mulți sărmani scrâșnind amar din dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd pe străzile de la periferia acestui oraș
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de aceia întâlniți pe coridoarele liceului din Târg.[...] Ieri fulgii de zăpadă cădeau ca niște note din coarde obosite. Pe vremea asta fără soare am oftat cu jale căci am văzut mulți sărmani scrâșnind amar din dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd pe străzile de la periferia acestui oraș sărmani în zdrențe care muncesc din greu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
am găsit, acest profesor este „om”, nu de aceia întâlniți pe coridoarele liceului din Târg.[...] Ieri fulgii de zăpadă cădeau ca niște note din coarde obosite. Pe vremea asta fără soare am oftat cu jale căci am văzut mulți sărmani scrâșnind amar din dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd pe străzile de la periferia acestui oraș
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
de aceia întâlniți pe coridoarele liceului din Târg.[...] Ieri fulgii de zăpadă cădeau ca niște note din coarde obosite. Pe vremea asta fără soare am oftat cu jale căci am văzut mulți sărmani scrâșnind amar din dinți ... Și eu am scrâșnit din dinți cu ură și am zis în sinea mea: Aceasta este fericirea oamenilor adusă de conducătorii „iubiți” și „dragi”. Mi se 186 rupe inima când văd pe străzile de la periferia acestui oraș sărmani în zdrențe care muncesc din greu
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
luați la guvernare. Pâinea politică e o slujbă, variabil, temporară. Dacă nu e alta !... Răscoală sau revoltă populară nu mai e posibilă, că vin scutierii. De furat mai merge ceva, de strigat în piața publică, așa și așa. Dar de scrâșnit și de înjurat cu năduf, nu poate fi oprit nimeni. Înjurăm ... BINE ! (Meridianul, An XI, nr. 30 (808), joi, 8 octombrie 2009) * Am rămas contrariat că în ambele mandate ale sale, bătălia politică a ajuns cu totul vulgară și neproductivă
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
otrăvită. Editha moare sub ochii preotului care o iubește și care primește de la propria lui soră confesiunea crimei. Cu o vigoare implacabilă și o acuitate necruțătoare, sufletele îndurerate sunt exacerbate, chinurile morale strivesc și fac să sângereze, să urle, să scrâșnească fibrele delicate ale inimilor femeiești. În culegerea pe care o citam mai devreme, Handzeichnungen, mai multe nuvele au aceeași caracteristică a durerii exasperate: Die Blutbuche (Sângerul), povestea tristă a unei prințese care preferă să se sinucidă decât să cedeze iubirii
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
cazul persoanelor cu un nivel de instrucție școlară scăzut. Înjurăturile și amenințările îmbogățesc paleta agresiunilor verbale. Ele sînt numeroase și de intensități variate. Atunci cînd îi este călcată în picioare stima de sine, individul "ia foc", reacționînd fie prin înjurături scrîșnite pe sub dinți, fie adresate direct, fie prin descărcări în colectiv, fie prin violențe fizice. Utilizarea frecventă a lor slăbește autocontrolul, gradul de responsabilitate, imaturizează individul din punct de vedere social și îl instabilizează emotiv-acțional. Ele întăresc sentimentele de inferioritate, compensate
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Cum zăceai pe nisipul alb, cu capul pe o piatră, surâzând, (încercuit de scoici moarte), m-am apropiat și mi-ai spus, întinzând brațul, "Culcă-te". O vreme, așadar, am stat întinși calzi în nisip, vorbind, fumând, relaxat; în vreme ce marea scrâșnea în urmă lustruia pietrele și măsura ziua. Am ațitpit ușor, și am alunecat într-un vis al prăbușirii ca o peșteră. Toate miturile peșterii, toate miturile tunelului, turnului, fântânii vizuina de iepure a lui Alice în adânc, cărarea lui Orfeu
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
din discuție un nume unguresc desemnat pentru preluarea rețelei de exploatare. Însă, după martie 1944, situația aceasta nu s-a mai putut continua: Gestapoul local își instalase comandamentul în hotel. După renovare, șeful reprezentanței, un anume domn Horvát, a recunoscut, scrâșnind din dinți, că hotelul, restaurat cu 150 de mii de pengő (unul dintre acționari fiind membru al Gărzii de Fier), "era, momentan, hotelul cel mai bun din oraș", cele 130 de camere în dotare contribuind la atenuarea crizei de locuri
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
timorat, desconsiderat, umilit, fără putere de decizie, victimă a birocrației și ierarhiilor oficiale. Conflictul de valori este profund și de rezolvarea sa depinde în bună parte viitorul culturii române actuale. Există o întreagă categorie de intelectuali și creatori români care scrâșnind adesea din dinți se încăpățânează încă să înfrunte, de voie de nevoie, planurile, ierarhiile, mediocritatea și aroganța suficientă a culturnicilor actuali, după fericita expresie a istoricului Vlad Georgescu, ce face tot mai dificilă existența scriitorilor români actuali. Când numirile, avantajele
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cercuri (cercul este în toate culturile arhaice simbolul perfectiunii: placere al retoricii). Nu este greu să identificăm în astfel de clipuri publicitare, arhetipul cercului. Auditivul completează imaginea bunei funcționări a automobilului prin tehnici variate (motorul este turat la maxim, cauciucurile scrâșnesc, prezența feminină impresionează etc.). Tot din categoria strategiilor persuasive de natură rațională face parte și tehnica referentului, deosebită de tehnica referinței (conform căreia un specialist explică științific avantajele unui produs). b. Arhetipul căutării Celuilalt Cel mai original clip din industria
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
la chestiunea de fond - capul și obrazul - ar fi de remarcat că dl Băsescu nu este întotdeauna un politician mai altfel decât cei pe care i-a învins cu o plăcere copioasă ori aliați al căror nume îl face să scrâșnească din dinți. Continuă să tune și să fulgere împotriva celor cu trecuturi nebuloase și promite o curățenie totală. La o adică, însă, cum ar fi la emisiunea dlui Paul Grigoriu, Sfertul Academic, rugat să spună cine și de ce sunt oamenii
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
în întregime bărbatului tău". Strecurându-se, în cămașă de noapte, între așternuturile "cam reci", Jeanne așteaptă așadar, plină de fiori... Deodată, se aud trei bătăi ușoare în ușă. Tânăra "tresare îngrozită", dar nu răspunde. Însă bătăile se repetă, iar încuietoarea scrâșnește. Jeanne își ascunde capul sub cuverturi, înspăimântată "ca și cum ar fi intrat un hoț în odaie". Ghemuită sub pleduri, aude niște încălțări scârțâind ușor pe podea. Tresare și scoate un țipăt ușor atunci când simte pe cineva atingând patul. E Julien, vicontele
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]