1,135 matches
-
Trad.de Maria Carpov, București, Editura "Univers" Greimas, Algirdas Julien (1983), Du sens, ÎI, Paris, Seuil Greimas, Algirdas Julien; Fontanille, Jacques ([1991] 1997), Semiotica pasiunilor. De la stările lucrurilor la stările sufletului, trad. de Mădălina Lascu și Rodica Paliga, București, Editura "Scripta" Groupe µ (1992), Traité du signe visuel pour une rhétorique de l' image, Paris, Éditions du Seuil Grunig, James E.; Dozier, David M.; Ehling William P.; Grunig, Larissa A.; Repper Fred C.; White, Jon (1992), Excellence în Public Relations and
by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
diferenția încă trei tipuri de organigrame: organigrama percepută (cea descrisă de membrii organizației atunci când aceștia sunt chestionați asupra felului cum funcționează, după opinia lor, ansamblul structurat din care fac parte profesional); organigrama reală (cea existentă în realitate și nu în scriptele oficialilor, adică organigrama care se relevă în urma unui studiu sistematic și metodic); organigrama necesară (cea care ar trebui să existe pentru ca organizația să-și poată realiza obiectivele în condițiile umane și tehnologice în care își desfășoară activitatea). Pentru psiholog, organigrama
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
selecția de texte cea mai amplă figurează Gh. Asachi, V. Alecsandri, Anton Pann), antologia nu omite aproape nici un scriitor român cunoscut la acea dată. Pentru P., literatura, cum o definea și într-un Curs de literatură rumânească, însemna „cuprinsul tuturor scriptelor câte s-au făcut în limba rumânească de când a început a se scrie într-însa și până astăzi”, rostul ei fiind, înainte de toate, unul educativ. În același curs sunt prezentați succint Grigore Ureche, Miron Costin, Nicolae Costin, Dosoftei, Ion Neculce
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289063_a_290392]
-
concluzie, nu are importanță consensul codicelor, ci cel al familiilor. Karl Lachmann (1793-1851) este fondatorul unui sistem sever și metodic de critică de text, pe care l-a expus dens În prefața ediției sale la Noul Testament, publicată În 1842: Ad scripta ueterum repraesentanda duabus diuersis utimur artibus: nam et qui scriptor, quid scripserit dis putamus, et quo rerum statu quid senserit et cogitarit exponimus: quorum alterum sibi iudicandi facultas uindicat, alterum interpretatione continetur. Iudicandi tres gradus sunt recensere, emendare, originem detegere
Papirus, pergament, hartie by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
calitate, contrariae. El enunță toate legile cunoscute despre raporturile de contrarietate și contradicție (Dogm.Plat.III). Maniera în care indică aceste raporturi stă la originea pătratului lui Boethius: Haec omnia ita esse ut dicimus, ex ipsis propositionibus facile ostendunt infra scripta. Incongruae Omnis voluptas bonum est Omnis voluptas bonum non est. Suppares Quaedam voluptas bonum est. Quaedam voluptas bonum est. III. Scopul lucrării este de a evidenția și de a analiza problematica armoniei contrariilor în opera lui Macrobius, Comentarii la Visul
by Marcus Tulius Cicero [Corola-publishinghouse/Science/1099_a_2607]
-
verbală: de fapt, ele sunt luate în considerare numai în formulările standard, care sunt de altfel ciudat de expeditive și de laconice. Aerul sacerdotal al acestor referiri rapide și pripite plasează aceste sentințe alături de cele mai obtuze și mai oficiale scripte ale oricărei clase sacerdotale aflate la putere. Foarte bine. Dar absența totală a Carității, în examinarea unor cazuri în care aceasta ar fi prin definiție esențială, nu poate fi considerată drept previzibilă și normală. Ci este o ofensă brutală adusă
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
cea de secretar de stat în timpul Administrației Carter, Zbigniew Brzezinski este cunoscut mai curînd ca una dintre marile eminențe cenușii ale politicii de peste ocean și nu numai. Ultima sa carte apărută în limba română, A domina sau a conduce (Editura Scripta, București, 2005, într-o versiune datorată Ralucăi Știreanu), are două părți: prima intitulată Hegemonia americană și securitatea globală, iar a doua Hegemonia americană și binele comun și tratează despre mai multe dileme: ale insecurității naționale, ale noii dezordini mondiale, ale
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
Tiberiu. Gnoza de la Bilca, Junimea Iași 2007; Brăilean Tiberiu, Fundamente filosofice ale economiei, Junimea, Iași 2008; Bruckner Pascal, Melancolia democrației, Antet, București, 1996; Bruckner Pascal, Mizeria prosperității, Editura Trei, București, 2002; Brzezinski Zbigniew, Marea dilemă. A domina sau a conduce, Scripta, București, 2005; Buchanan James, Limitele libertății. Între anarhie și Leviathan, Institutul European Iași, 1997; Buican Denis, Revoluția evoluției, Editura Științifică, București, 1994; Chabot Raoul, Chabot Laurent, Le choc des économies. Les modèles nationaux face à la mondialisation, Ellipses, Paris, 2007
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
o iertare de datorie; continuarea locațiunii de către chiriaș după expirarea termenului echivalează cu o manifestare tacită a voinței de a continua relațiile contractuale. Voința juridică se poate manifesta expres sau tacit. Manifestarea de voință este expresă când rezultă din înscrisuri (scripta manent), cuvinte, gesturi sau semne care exprimă incontestabil intenția de a încheia contractul. Manifestarea de voință va fi tacită când rezultă din acte sau fapte care, deși nu exprimă direct intenția de a contracta, pot fi interpretate ca exprimând consimțământul
Drept profesional. Teoria generală a contractului profesional by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1415_a_2657]
-
și Iulian din Eclano, ca și reconfirmarea condamnării pelagianismului la conciliul din Efes din 431. Ceva mai târziu (430-431), redactează Memoriul contra ereziei lui Pelagius și Celestius și împotriva scrierilor lui Iulian (Commonitorium adversum haeresim Pelagii et Caelestii vel etiam scripta Iuliani), în care, sprijinindu-se pe lucrarea lui Augustin Despre pedepsirea și iertarea păcatelor, combate mai ales negarea păcatului originar, susținută de Iulian, citând mai multe pasaje din cartea acestuia Către Florus. Apoi a mai scris Confutațiunea simbolului de credință
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
Ică jr., Ioan, G. Marani (ed.), Gândirea socială a Bisericii, Editura Deisis, Sibiu, 2002. Insole, Christopher, The Politics of Human Frailty: a Theological Defence of Political Liberalism, SCM Press, Londra, 2004. Ioan Damaschin, Dogmatica, trad. rom. de D. Fecioru, Editura Scripta, București, 1993. Ionescu, Nae, Teologia, integrala publicisticii religioase, ed. D. Mezdrea, Editura Deisis, Sibiu, 2003. Jaeger, W., Early Christianity and Greek Paideia, Harvard University Press, Cambridge Mass., 1961. Janicaud, D., Le tournant théologique de la phénoménologie française, Eclat, Paris, 1991. Jensen
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
-și distra cititorul, dar, forțând nota, unele situații apar ca fiind trase de păr. Acțiunea romanului Râia (1936; Premiul Academiei Române) se desfășoară tot într-un colț de provincie. Foiesc și aici eternii slujbași năclăiți în rutină, veștejindu-se în „sfoiagul scriptelor” și tocându-și timpul în glume insipide și inepte cancanuri. Dând din coate și pândind oportunitățile care convin lipsei lui de scrupule, tuciuriul Sofronie Lăzărescu se cocoață din treaptă în treaptă, ajungând cogeamite deputat. Nimeni și nimic nu-l mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286361_a_287690]
-
și învățătorii-laolaltă într-o benevolă clacă a întregului sat. în același stil s-au ridicat căminele culturale din satele comunei, Punctul sanitar Vatra, bisericile din Vatra și Baranca, autoritățile oficiale limitându-se într-o primă fază să le înregistreze în scriptele oficiale ca un obiect emobil... Trista ironie a unui mare cărturar din perioada interbelică după care satul poate mai mult decât statul se repeta și verifica la Hudești în actualitatea autorului acestei cărți participant el însuși la unele din aceste
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
românescă erau Înregistrați 1.317 de credincioși români. Slatina se află atât de aproape de Sighet Încât un mare număr dintre locuitorii orașului sunt slătineni de origine. A fost menționată documentar În septembrie 1.364, ca „villas olachales”, apoi În numeroase scripte, de-a lungul sutelor de ani, conținând danii, Împroprietăriri, hotărniciri, vânzări-cumpărări de moșii, etc. de asemenea, numeroase sunt Însemnările de pe cărți de ritual, de pe frontispicii de biserici, pe clopote, pe monumente funerare. Apropierea de orașul reședință de județ a favorizat
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
și evaziunea să opereze în toată voia”. Era de neconceput ca „un serviciu care mânuiește fonduri să nu aibă nici cea mai redusă contabilitate” și apoi „nu s-a găsit nici măcar un caiet de cheltuieli, după cum nu au existat nici scripte sau registre”. Iată cum se proceda, după mărturia lui Eugen Cristescu, în fraudarea bugetului: „Fondul Serviciului era ridicat de Moruzov, ori de un om de încredere al său de la contabilitatea Ministerului de Război și, apoi, depozitat în casa lui de
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
cartea sa. Vorbea la microfonul Televiziunii Române căpitanul Mihai Lupoi în numele Comitetului Apărării Naționale, spunînd, printre altele, că "trupe blindate se îndreaptă spre Pitești și Tîrgoviște" (cf. Teodor Brateș, 22 decembrie o zi în studiolul 4. Explozia unei clipe, București, Editura Scripta, 1992, p.123). În acel moment, Brateș a intervenit cu o precizare ce va face ulterior o spectaculoasă carieră: "coloane blindate se îndreaptă, detașamente de teroriști (s.n., N.G.), acești antiteroriști (se suflă: USLA)... aceste detașamente de criminali se îndreaptă către
by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
mergeam la Teiuș sau Alba Iulia pentru cumpărături. Noi nu aveam acte de identitate și ei acopereau oficial prezența noastră în localitate. În cursul săptămânii ședeau acasă, veneau numai sâmbăta pentru a ne însoți la penitenciar. De acolo numai pe scripte luam mălaiul și sarea, căci scopul era să ducem și celor din celule obolul nostru. Închisoarea abia făcea față situației alimentare la sosirea iernii. Oamenii trăiau la limita dintre viață și moarte. Administrația ne-a lăsat libertatea să alegem între
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
a întins pătura și s-a trântit pe spate, ignorând orice discuție și orice mișcare în cameră. În afară de prezența la masă, existența sa era insesizabilă. După vreo trei zile de relaxare, în care probabil și a pus la punct toate scriptele interioare, s-a ridicat și șezând la marginea priciului a fotografiat fiecare persoană, oprindu-se asupra unora. Cel mai mult timp atenția lui a rămas asupra tânărului evreu. Când mă adresam cuiva din cameră, se întorcea brusc spre persoana respectivă
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
prima biruință, desconsiderându-i pe ceilalți; diavolul dă asalt după asalt, mai ales asupra celor pe care nu i-a putut birui, pentru ca toți cei drepți să-și întindă spre nelegiuiri mâinile lor. Cei trimiși la Gherla erau caracterizați în scriptele ofițerului politic mistici, ideologi și intransigenți. Asupra lor acționau slugile celui nevăzut ca să nu rămână nimeni curat. Dacă vor mai ieși vii din temniță, conștiința dezertării, a trădării, a crimei nu-i va îndreptăți să ridice ochii și să cuvânte
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
tind toți. Drumul lepădării nu este ușor. Răspunsul pe care-l dă fiecare încercărilor prin care trece, arată stadiul de trăire, cota lepădării. Vi se pare că sunt mai multe feluri de legionari și ați ajuns să-i botezați în scripte pe unii mistici, pe alții ideologi, pe alții eroi sau mai știu eu cum. Legionarii nu s-au socotit niciodată pe ei înșiși altceva decât ceea ce erau: slujitori ai lui Dumnezeu în viața neamului. „Să vină aici cel ce crede
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
de la cel din satul meu, imprudent, generalizarea ai purtat-o doar ca vehemență, și mai era și crucea, pe care o face un meseriaș, de ce să ne închinăm la ea! sola fide! ce idol, ce tradiție, ce Sfînta Tradiție, sola scripta! sfinți nu, sola gratia! ziua a șaptea da! biciul cu șapte plesnete, adventist, penticostal, evanghelist, avem și noi episcopi, m-am certat în Gara de Nord cu un preot, mulțimea îmi dădea dreptate mie! un singur preot mi-a dat cîndva dreptate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
la directoare. Mă duc și-mi spune: No, uite, dacă vrei, te trimit la Șincai. Și m-am dus acolo. Colegul care-o fost acolo, dom’le, nu era medic generalist, era pediatru. Pentru el, adevărata activitate era să fie scriptele pus la punct... Că moare juma’ de comună, nu contează, da’ dacă scripetele sunt puse la punct, el îi acoperit cu toate... Și, printre altele, era și membru de partid, și-avea un obicei... în sala de consultații era poza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1972_a_3297]
-
leadership. Ghid practic pentru un leadership eficient, traducere Bogdan Nicolae Marchidanu, Editura Codecs, București, 2006. Inis, Claude, Power and International Relations, Random House, New York, 1962. Ionescu, Mihail E., După Hegemonie. Patru scenarii de securitate pentru Europa de est in anii '90, Editura Scripta, București, 1993. Ivan, Ruxandra, La politique étrangère roumaine (1990-2006), Editions de l'Université de Bruxelles, Belgique, 2009. Quille, Gerrard, "The impact of EU capability targets and operational demands on defence concepts and planning", în A.J.K. Bailes, The Nordic Countries
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
Război Mondial, vol. 1, Editura Militară, București, 1989, p. 7. 3 Pierre Gerbert, Gérard Bossuat, Thierry Grossbois, op. cit., pp. 906-911. 4 Idem, pp. 736-740. 5 Mihail E. Ionescu, După Hegemonie. Patru scenarii de securitate pentru Europa de est în anii '90, Editura Scripta, București, 1993, pp. 71-72. 6 Cristian Bocancea, "Experiențele constituționale ale României și posibile modele. Povestea Constituției la români", în Sorin Bocancea (coord.), Constituția României. Opinii esențiale pentru legea fundamentală, Institutul European, Iași, 2013, p. 15. 7 Idem, pp. 16-26. 8
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
guvernării Petre Roman”, România Azi, 1992, pp. 120-127. „Declarație-Program a noului guvern, prezentată În Parlament la 28 iunie 1990”, Dimineața, 29 iunie 1990, pp. 1-3. Apud Sorina Soare, op. cit., p. 130. Ibidem. Adrian Severin, Lacrimile dimineții. Slăbiciunile guvernului Roman, Editura Scripta, București, 1995, p. 27. Interviu cu Petre Roman, realizat de Raluca Grosescu, București, 23 mai 2005, arhivă personală. Ibidem. Ibidem. „Comunicat oficial al PD”, Adevărul, 15 ianuarie 1998. Declarația ministrului Apărării Victor Babiuc, preluată de Ziua, 20 iulie 1999. Declarația
[Corola-publishinghouse/Administrative/1953_a_3278]