2,483 matches
-
ochi osteniți și fața fardată de-a ta menire. Prea puțin zărești. Împrejur e ceață și un frig cumplit sângele-îți usucă. Numai din instinct mâinile se-agață de tot ce-apucă. Te-ntristezi văzând pletele-ți cărunte. Ți-e chipul sculptat de ciudate riduri. Te doare că-n zări nu vezi niciun munte de-atâtea ziduri. Obosești prea des, ai în glas rugină, inima e-n cârji, te-nvinge-orice trântă, dar chiar dacă-n trup e-atâta ruină sufletul cântă. Anatol Covali Referință
SUFLETUL CÂNTÃ de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372552_a_373881]
-
nasul meu, aici pe pământ unde Dumnezeu a făcut puzderie de făpturi, nu numai leul și omul. Admit, ca să-ți cânt în strună, ipoteza „facerii” potrivit căruia viețuitoarele de pe pământ au fost create prin „Cuvântul Divin”, iar omul a fost sculptat din țărână și apă iar viața i-a dat-o suflând asupra sa. Omul rămâne totuși o creație la fel ca toate celelalte vietăți dispuse prin cuvânt. Și acestea au „viață” chiar microb de-ar fi. Biblia pare a fi
CIVILIZAŢII EXTRATERESTRE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372551_a_373880]
-
își strecoară acordul în recunoașteri. Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi, tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie, revine mai greu întortochind dilemele Suferința parcurge căi neștiute printr-un procedeu plin de ignoranță încurcat în fire plăpânde sculptat cu unde precise. Ochii... algele unui pericol mental alunecă pe serpentine filiforme tăceri în oceanul de păcură. Nu mai rabzi mânios te desprinzi din acea zbatere anacronică. Și tu nu mă suferi. Citește mai mult Într-un cer de purpurăîn
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
un balans furibundîși strecoară acordul în recunoașteri.Oscilând cercul magic se-nchide dincolo de făpturi,tăinuit se-avântă în umbre și golul tot pâlpâie,revine mai greu întortochind dilemele Suferința parcurge căi neștiuteprintr-un procedeu plin de ignoranță încurcat în fire plăpânde sculptat cu unde precise.Ochii... algele unui pericol mentalalunecă pe serpentine filiforme tăceri în oceanul de păcură.Nu mai rabzimânios te desprinzi din acea zbatere anacronică.Și tu nu mă suferi.... X. „DOLOR” DE ANGELA NACHE-MAMIER (SUFERINȚELE ALTRUISTULUI). LIVIU OIFILEANU, de
AUREL AVRAM STĂNESCU [Corola-blog/BlogPost/372758_a_374087]
-
te-aș îmbrăca în frunze ruginii, iar în mâini, te-aș lăsa să strangi pământul, apoi, te-aș lăsa să mă vezi, zâmbind, de fericire. Pentru o zi de-aș fi ce îmi doresc, aș fi... iarnă și te-aș sculpta din zăpadă, iar in brațe, te-aș lăsa să mă ții, apoi, te-aș lăsa să mă săruți, iubind, cele patru anotimpuri, ...tu suflet străin. Referință Bibliografică: Anotimpuri de iubire / Dan Ioan Groza : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2036
ANOTIMPURI DE IUBIRE de DAN IOAN GROZA în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371122_a_372451]
-
toate încăperile, / ,,îmi văd” bunicii, unchii și mătușile, părinții tineri. Bine v-am găsit, dragii mei!” Un poem frumos este cel dedicat lui Brâncuși dar și aici, poeta adoptând stilul clasic, prozodia are de suferit. Să urmărim ideea: “Sculptorul: Ai sculptat mereu, cuvinte, pentru suflet pentru minte / ducând vremea înainte.Te văd la masa tăcerii, / liniștit în faptul serii, hrănind timp și hrănind soartă / și trasând linia dreaptă.Tot aduni și tot aduni / zile calme, aspre luni, învrăjbite săptămâni. / Ani frumoși
BETIA PRIMAVERII SUFLETESTI de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 232 din 20 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371223_a_372552]
-
puternică atracție a vieții, desigur, după relația mea cu Dumnezeu și cu familia. Reporter: Operele tale trădează un autorul grav, un profund gânditor care le-a plămădit. Dezvăluie-ne câte ceva din munca ta de laborator creativ. Liviu Mocan: Eu nu sculptez. Eu reverberez, eu vibrez. Pentru mine, actul de creație este o reverberare, un ecou al creației divine în mine, eu sunt în primul rând o sculptură și abia apoi un sculptor. Pe mine, sculptura care sunt, mă modelează Marele Sculptor
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
face Sculptorul, cu majusculă - Marele Sculptor - în mine, eu reverberez. Astfel, am pus chiar într-un poem această realitate care ține de actul meu de creație: „Ecouri ale propriei mele dăltuiri, îmi sunt dăltuirile, Sărmane întruchipări, galbene, albe. Eu nu sculptez, eu reverberez, Șoaptele iubirii se împiedică și în mine, sărmanul. Ți dacă astfel e dat, ce alta pot face sub soare, A face mai bun decât marelui flutur și alb, Cutie de rezonanta, eu sunt.” Dacă actul de creație ar
INTERVIU CU SCULPTORUL LIVIU MOCAN de GEORGE DANCIU în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344976_a_346305]
-
deosebit, de artist... Știa să te facă și să plângi. Atunci avea ochii scăpărători, tăioși și doar dintr-o privire te trimitea „la colț”. Mă obișnuisem cu sunetul plin al vocii lui... Avea atâta farmec atunci când cânta, sau picta, sau sculpta tablouri în metal. Și-a irosit toate talentele în încercarea de a ne asigura nouă un trai cât mai bun... Ce n-ar fi putut să facă omul ăsta, care a fost TATĂL MEU!?! ... La mare, în camping. Am reușit
6 de MIRELA STANCU în ediţia nr. 832 din 11 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345818_a_347147]
-
Un peștișor colorat, stă pictat, la câțiva centimetrii de suprafață. O libelulă de un verde crud, zbârdăne pe deasupra suprafeței de apă lucioasa, din dimensiunile timpului. O petala a unei flori, cade la picioarele creșterii sale. O tânără cu picioare lungi, sculptează în curburi excitante, nisipul, răsfoind o carte. De la ferestra unui bloc, se aud sacadat sunete de toaca. O soartă toaca și bate cu nădejde, o vânata albă coapta. O clipă de viață a unei liniști de viață. Jos se aude
NEBUNUL de VIOREL MUHA în ediţia nr. 842 din 21 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345941_a_347270]
-
modești și ospitalieri. Orașul Lecce, construit în stil baroc, din piatră monumentală, cu iz de vechime, îți oferă posibilitatea de a vizita la prețuri modice sau chiar gratis muzee și biserici: faimosul Duomo, Biserica “Santa Croce”, o adevărată bijuterie florală, sculptată în piatră, Castelul lui Carol al V-lea, Muzeul Provincial, cu o bogată colecție de ceramică grecească, Teatrul și Amfiteatrul Roman, statuia lui Sant'Oronzo, protectorul orașului pe ai cărui locuitori, cu mult timp în urmă, se spune că i-
CĂLĂTORIE ÎN SALENTO, ITALIA de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1191 din 05 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347734_a_349063]
-
spice de argint/ Se-aud plutind fărâme de răcoare.... Pe geamul înstelat cu smalț de gheață/ Privirea-și reazimă melancolia...O, mâna mea aleargă pe hârtie/ În noaptea ca o sală de-așteptare...Saltă, prin spațiul nins, copilăria...Tata e sculptat în poarta așteptării...Din crin în crin iubirea noastră trece...Plutește-n rugăciunea-ntârziată/ sărutul depărtărilor. Liliana Petcu a urmat cursurile Facultății de Litere din Cluj-Napoca și a tipărit în 2012 volumul Poezia cuvintelor, la Galați, dar scrie și proză, eseistică
FLORIN GRIGORIU ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI 2014 de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1196 din 10 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347770_a_349099]
-
la care puteți afla amănunte: http://en.wikipedia.org/wiki/Freudian psychology Faptul că întregul ciclu al educației ocolește cu grijă tot ce ar trebuie știut înainte de a crea o nouă viață este una din cauzele care a transformat omul, omul sculptat de mâna lui Dumnezeu căruia i-a dat viață suflând asupra lui, într-un feroce animal. O viitoare mamă trebuie să știe multe. În primul rând să-și gestioneze veniturile. În doi, soț - soție, viața pare mai ușoară. Mai ai
MENTALITĂŢI de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1208 din 22 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347866_a_349195]
-
o femeie care să-i umple viața de zi cu zi, să-i fie aproape de la revărsatul zorilor, până când noaptea își va așterne umbra peste ei. Femeia care să-i legene pruncii și să-i alăpteze la pieptul ei frumos, sculptat de natură cu finețe și gingășie, ca pe un obiect ieșit din mâinile geniale ale lui Michelangelo. Să o vadă ca pe o viitoare soție de care să se lege nu numai cu o hârtie oficială, cât mai ales cu
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
îm mine cineva îmi spune să nu mă tem și femeia cu ochii de smoală e căutată des. Chiar și abisul are o punte deasupra pe care o treci de fiecare dată cu cerul pe umeri ca un melc. Te sculptezi în stâncă și te așezi coloană înaltă prin care au urcat strămoșii. Cel mai friguros anotimp din trup te cheamă să aprinzi focul apoi cuibărești în casa sufletului până nu mai respiri, pănă nu mai respir. Referință Bibliografică: Chiar și
CHIAR ŞI ABISUL de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348008_a_349337]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > A ÎNGHEȚAT LACRIMA Autor: Llelu Nicolae Vălăreanu Publicat în: Ediția nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Cu câteva cuvinte mai încolo mă surprinzi cu singurătatea spânzurată de gât, a înghețat lacrima pe obrazul sculptat în zăpadă, inima s-a oprit, s-a unit cu pământul. În partea opusă durerii rămâne jertfa... Vinovații se spală pe mâini, tac, tăcere de surzi. Referință Bibliografică: A înghețat lacrima / Llelu Nicolae Vălăreanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
A ÎNGHEŢAT LACRIMA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347353_a_348682]
-
să primesc iar căldura. de ce mi-e frică acum, nu știu. vreau să adorm în brațele tăcerii, la pieptul unui uriaș de piatră cu ochii de iarbă. fără gură este și după ce mă voi odihni, i-o voi desena sau sculpta. durerea îl va face să strângă brațele în jurul meu mai puternic. nu mai vreau singurătatea asta și durerea. înțeleg că nu scap și nu mă mai zbat. las oile (anii) să-și plimbe lâna către fuior. le ascult behăitul și
CĂLĂTORIA MELCULUI (POATE 2) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348777_a_350106]
-
noi încât silabisești tăcerea mea un fel de dializă cu cerul a cui ești tu azi sunt a ta printre tușe calvin klein arșiță sărutul în care m-am risipit ca nisipul cel mai fin lihnită de lumina pământeană mă sculptez încă o dată divin nezeiță Referință Bibliografică: euphoria / Violeta Deminescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 732, Anul III, 01 ianuarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Violeta Deminescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
EUPHORIA de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348792_a_350121]
-
în suflet, cu gândul la familia ce-am pierdut-o, cu inima la pământul ce-l lăsam în urmă. Era 1891 când am ajuns în Zanzibar. Am rămas cu gura căscată atunci când i-am văzut casa lui Tippu Tip. Porți sculptate-n lemn, marmură, pietre prețioase și-alte și-alte minunății pe care nici nu bănuisem până atunci că există. Tippu Tip avea mulți sclavi care se ocupau de treburile casei. N-am văzut nici un sclav supărat că se află acolo
CONGOLEZUL JUMA de CIPRIAN ALEXANDRESCU în ediţia nr. 742 din 11 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348747_a_350076]
-
Ediția nr. 738 din 07 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Gânduri viscolit-au cu atingeri Fața valurilor Cuibul vulturilor Stâncile Dincolo de care Se ascunde în taină mare Larma sufletului. Tot ce-am atins cu mirarea Cu râvna, descumpănirea Cu gestul sculptat Cu sângele cuvintelor nerostite Nu valorează nimic, nimic. Gânduri viscolit-am cu aprinderi Fața valurilor Cuibul vulturilor Stâncile Dincolo de hotarul urcării În fântâna începutului gândului Când deodată... Fulgerător Cremene și iască reușesc să ivească Fără rostire Scânteiere-n vânt Noul
LARMA SUFLETULUI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 738 din 07 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348930_a_350259]
-
lacrimă mai curată decât cea care pleacă spre absolut, doinind iubire pentru Creator. Și nu e un suflet mai înălțător decât acela care trăiește pentru și din mângâierea divină. Traian Vasilcău își șlefuiește versul cu profunzime și forță interioară nebănuită, sculptând nemurirea în imagini care glăsuiesc cu sensibilitate. În versul său cerne pulbere de dor și gratitudine, ridicând iubirea pe cele mai nobile culmi. Binecuvântat cu har și finețe lăuntrică, poetul este conștient că divinitatea l-a înzestrat pentru a fi
TRAIAN VASILCĂU, CĂLĂTORUL NEMĂRGINIRII de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348946_a_350275]
-
ceea ce se cheamă biografie interioară, singura care oferă o cheie adevărată de valorizare a cărții, ca atare. Procesul narativ implicînd în principal, etape, momente, clipe astrale ale mișcărilor sufletești de sine stătătoare și de aici poate și întrebarea: în ce măsură cuvintele sculptează și ordonează lucrurile? Însă prin ludicul gratuit al permutărilor prozatorul Octavian Curpaș acordă lui Dumitru Sinu - personajul centralis al volumului în cauză- trecerea prin amintiri, grație ingeniozității punctului de fugă necesar, pornind cumva de la adamicul limbii ca resort universal, subordonînd
GRĂDINILE SUSPENDATE ALE EXILULUI ROMÂNESC de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 414 din 18 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346776_a_348105]
-
Publicat în: Ediția nr. 420 din 24 februarie 2012 Toate Articolele Autorului De veacuri, tradițiile neamului nostru s-au păstrat în memoria poporului, împletindu-se în diverse povești, cântece și legende. Unele s-au transmis pe cale orală, altele au fost sculptate în stânci, aducând mărturie, peste veacuri, despre acest popor harnic, curajos și iubăreț. Pentru că azi ... este Sărbătoarea Iubirii, am să vă spun „Legenda lui Dragobete”. Este o poveste frumoasă pe care mama mea a preluat-o de la bunica ei Mara
LEGENDA LUI DRAGOBETE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346835_a_348164]
-
Sunt produsul muzei mele Cu ochi limpezi și curați, Precum cerul plin de stele, În iubire îmbrăcați. Sunt produs dintr-o iubire Caldă, sinceră, curată, Împletită-n fericire Pentru lumea însetată. Sunt produsul muzei mele Cu ochi verzi, pătrunzători, Iubire sculptată-n stele Din geana noilor zori. Referință Bibliografică: Produsul muzei mele / Daniela Pătrașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 422, Anul II, 26 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Daniela Pătrașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
PRODUSUL MUZEI MELE de DANIELA PĂTRAŞCU în ediţia nr. 422 din 26 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346844_a_348173]
-
în cadrul sistemului de gândire baudrillardian. Două entități disjunse, așadar, ce redau tipuri diferite de realități, pentru că Toscani nu vede sexualitate și erotism în corpul autopsiat, precum nici Baudrillard nu poate distinge problemele grave ale omenirii în corpul unui manechin. Toscani sculptează lumea cuvintelor în imagini, Buadrillard aruncă cu pietre în expresia artei de a fi a acestei lumi. Depășind cu mult granița sacrului, filozoful Jean Baudrillard târăște, pur și simplu, corpul uman prin mocirla hiperrealității profanului, acesta trebuind „să fie „eliberat
INTERSECTĂRI CULTURALE de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/346958_a_348287]