31,172 matches
-
gratuit și avantajos (nu ia foc, nu trebuie aprinsă, nu se sparge și nu necesită înlocuiri periodice). Până la iluminarea electrică a Cișmigiului, făcută abia în ultimul deceniu al secolului luminii de lună, plimbarea prin parc e permisă până la ora zece seara în mod obișnuit, iar în nopțile cu lună, se înțelege, plină, până la 12. Pe neobservate însă gazetele impun, în locurile în care ajung, la oraș și la țară, Luna științifică. Cotidianul Adeverul publică în pagina 2, în 6 iulie 1889
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
de exemplu, paharele când stau la masă rămân suspendate în aer nemaiavând greutate; cum, aruncând pe fereastră un câne mort, acesta începe a se învârti împrejurul bombei șobuzuluiț ca un satelit etc. " Despre toate acestea Panu le vorbește, într-o seară, colegilor săi de la Junimea. În fine, după breviarul romantic al Lunii eminesciene, după pedagogica Lună humuleșteană, după schimbătoarea Lună a lui Slavici, după moderna Lună maioresciană și științifica Lună a lui Panu, Caragiale nu putea veni decât cu o Lună
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Beletristica > VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) Autor: Dan Gheorghilaș Publicat în: Ediția nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului În seara următoare era pregătit până în cel mai mic amănunt pentru a fi ospătar de Casino ,de foarte mari pretenții. Uniforma ,formată din cămașă cu vestă vișinie și pantaloni la dungă, la fel de vișinii, i se spusese să o poarte la fel de demn, ca
VIAȚA LA PLUS INFINIT (11) de DAN GHEORGHILAȘ în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380595_a_381924]
-
-I, numai ție ți-a fost dată, Însemn al trinității și-al izbânzii din crâncena durere, Și învață ce-I IUBIREA și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare, Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare. În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată, Ci învață ce-i IUBIREA din CREDINȚĂ cea adevărată! Întinde mâna și cere! Cu prisosință ți se va da. Deschide-ți inima și iartă! ORICÂND stă în putința
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
-I, numai ție ți-a fost dată,Însemn al trinității și-al izbânzii din crâncena durere,Și învață ce-I IUBIREA și CREDINȚA cea adevarată! De povara ți-e prea grea, nu te-ndoi ca o floare,Subjugată-n pragul serii de-a vântului desfătare.În cumplita-ți existență nu te plânge niciodată,Ci învață ce-i IUBIREA din CREDINȚĂ cea adevărată! Întinde mâna și cere! Cu prisosință ți se va da.Deschide-ți inima și iartă! ORICÂND stă în putința
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
la cuib se-ntoarce iarCiripindu-ți la fereastră, cuvântul sacru ”țară”.Acasă este ... doar acasă ...... X. PRIMĂVARĂ IAR ..., de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2252 din 01 martie 2017. Un cântec melancolic de violoncel Sărută fruntea-nmiresmat-a serii ... Coardele-i săltărețe ca un brotăcel Mângâie, în amurg, obrazul primăverii. Primăvară, primăvară, însorită primăvară, Te-ai smuls, cu greu, dintre tristele zăpezi! Darnică, ți-ai despletit peste țară Ale tale calde plete de mătase verzi. Iar mi-ai adus
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
te-ai cuibărit în suflet ... Ca o mirifică vioară mă mângâi. Prin tine trăiesc, respir, iubesc și cuget ... Doar tu, Vestală, tu ești dorul meu dintâi! Elisabeta Silvia Gângu ... Citește mai mult Un cântec melancolic de violoncelSărută fruntea-nmiresmat-a serii ...Coardele-i săltărețe ca un brotăcelMângâie, în amurg, obrazul primăverii.Primăvară, primăvară, însorită primăvară,Te-ai smuls, cu greu, dintre tristele zăpezi!Darnică, ți-ai despletit peste țarăAle tale calde plete de mătase verzi.Iar mi-ai adus un firav
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
unui adevărat jurnal intim, încărcat cu bucurie și optimism: //te-ai întrebat vreodată/ de ce explodează supernovele în văzduhuri sidefii/le aude cineva și dacă da cui îi pasă/ai ascultat cum pocnesc mugurii cleioși de plop în prier/ori în seara de armindeni/când vine miros de liliac/ tulburări comportamentale produc insomnia/în astfel de nopți ai plânge dacă ești singur/unii oameni urlă la câini/atunci ai vrea să le ai pe toate. (Primăvara ai vrea să le ai pe
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
creator. // Timpul curge lin într-un straniu balet,/Înserarea acoperă amurgurile roz violet./ Coboară și urcă-n fântână cumpăna veche,/un greier țiuie insistent, parc-ar fi în ureche./ În schitul de lemn de la marginea zării/ Niște călugări deapănă rugăciunile serii.// Dorina Stoica transmite prin poezia sa o stare sufletească discret gradată pe scara sensibilității umane. Nevoia de a ieși din “conul de umbra” o ajută să treacă de la lumea reală spre cea lirică. (“Un fel de poveste”). //„sărbătoream jumătatea de
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
simt prin neguri - gâfâit respiri: iscă-n plebi-cenușă jarul de martiri! SFÂNT POEMUL LUMII AZI S-A DAT LA FUND sfânt poemul lumii azi s-a dat la fund din lumina apei ne-am ales cu prund... așa - cam pe seară - Crist s-a dat pe-o coastă: armonìi fugit-au - lăsând drâmbă proastă... vetrele crăpat-au - cruguri s-au strâmbat stins e focul - stele-au uitat de cântat... mărăcini sunt munții - cârtițe-au coroană orbii se prăvală cu toții-n bulboană
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
de mafioți, hoți, oligarhi. În „noaptea lui Bartolomeu” clica așa numiților socialiști jubila. Minoritatea găgăuză, care conform datelor CEC a votat în proporție de 99,1% pentru Dodon (nici L.I. Brejnev pe timpuri nu acumula un așa scor electoral!), duminică seara (când încă nu erau cunoscute rezultatele finale!) î-l felicitau pe președintele lor. Zeci de mașini și tineri turmentați scandau pe străzile Comratului „Dodon nash prezident!” (Dodon e președintele nostru!). Desigur este doar al lor. Așa numitul „președinte al tuturor
AM PIERDUT ALEGERILE DAR… de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380639_a_381968]
-
-și umbrele prin iarbă, vin mânjii zilei și-nsetați din cupa florilor beau rouă cu gust de tainică „Dorință”. Sub teiul tău, în miez de vară, purtând povara dorului, înmiresmați aburi de „ Doină” umplu pădurile de fagi și pân’ spre seară-n cânt șoptit, spre-a nu trezi în crânguri cucii, doinesc „ușure” dintr-un nai tristă„Povestea codrului”. Când bruma toamnei lin coboară ca o plutire de egretă și creionează un contur de „Vultur”exilat pe-o stea, un râu
SUB TEIUL TĂU de ELENA GLODEAN în ediţia nr. 2207 din 15 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380667_a_381996]
-
înainte de a reîncepe istoria cotidienelor treburi.... XIX. NU POT SĂ-ȚI MAI VORBESC..., de Agafia Drăgan , publicat în Ediția nr. 2205 din 13 ianuarie 2017. Nu pot să-ți mai vorbesc cum îți vorbeam atunci când păsările luminii vibrau în serile cu ochi de chihlimbar învăț tăcerile albe cu gândul îmbracat în dorul de tine țărână călcată de corbi se surpă în golul lăsat în partea aceea de suflet rămasă dincolo brațe întinse pe hotarele depărtării încolțesc amăgirea mușc din ploi
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
unde nu plouă din umbra cu luciri de ape curg spre tine aprinde o candelă în inimă lacrimă prinsă-n tristețea nopților să te găsesc ... Citește mai mult Nu pot să-ți mai vorbesccum îți vorbeam atuncicând păsările luminii vibrauîn serile cu ochi de chihlimbarînvăț tăcerile albecu gândul îmbracatîn dorul de tinețărână călcată de corbise surpă în golul lăsatîn partea aceea de sufletrămasă dincolobrațe întinse pe hotarele depărtării încolțesc amăgireamușc din ploiîmi las morganele îmbrățișate de cerrană copiilor mei nenăscuțila geamul
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380557_a_381886]
-
incessamente bussano i mercanti d’animeAl di la delle mura si sente Mehler.Gli angeli hanno dimenticato con cosa si nutre il slenzio... IX. STAI LINIȘTIT, DON QUIJOTE!, de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 1055 din 20 noiembrie 2013. Seara trecută tremurai la telefon Supărat că anul acesta Ți-au fost furate două săptămâni De toamnă lăsându-ți anotimpul Fără parfum și culoare. Ți-am spus să mai numeri o dată Zilele și să îți amintești Ce vise te-au cucerit
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
ESTE ORAȘUL...( COLOANA A ȘAPTEA), de Gabriel Dragnea , publicat în Ediția nr. 673 din 03 noiembrie 2012. Strigătele lor se auzeau până în Cetatea îngerilor aglomerată de Conștiințele încărcate ale oamenilor Care și-au alungat privirile Senine. Ele desenau Cerul în serile de vară. Mulțimea își rătăcise glasul În jocul de lumini și umbre Ale coloanei a șaptea, Ridicată din cenușa vechiului Turn al dorințelor încătușate Ce îmblânzea noaptea răstignind Șoaptele celor mirați în Necunoscutul clipei de tăcere. Este singurul oraș care
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
nerostite. Acesta este orașul în care am fost Călător, soț și amant, ... Citește mai mult Dintr-odată mulțimea s-a potolit.Strigătele lor se auzeau până înCetatea îngerilor aglomerată deConștiințele încărcate ale oamenilorCare și-au alungat privirileSenine. Ele desenauCerul în serile de vară.Mulțimea își rătăcise glasulîn jocul de lumini și umbreAle coloanei a șaptea,Ridicată din cenușa vechiuluiTurn al dorințelor încătușateCe îmblânzea noaptea răstignindșoaptele celor mirați înNecunoscutul clipei de tăcere.Este singurul oraș care, încăMai venerează stelele stropindCu lacrimi urmele
GABRIEL DRAGNEA [Corola-blog/BlogPost/380550_a_381879]
-
Iubirea nicicând nu face popas, vine să muște din prea blânda fantă unde e loc de întâmplare, și pentru singurul fapt care contează, acela că e iubire, aduce după sine tot angrenajul de sentimente conexe fără de care nu poate: „În seara aceasta/ liniștea/ e durere adormită prietene./ Cum să numesc/ dorințele mele/ nerealizate./ Cum să mă botez/ în ziua de naștere/ a păsării mele rănite.// Din nopțile-ntunecate/ asfințiturile nu mi se deschid./ În seara aceasta/ am spart paharul speranțelor/ rupte
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
conexe fără de care nu poate: „În seara aceasta/ liniștea/ e durere adormită prietene./ Cum să numesc/ dorințele mele/ nerealizate./ Cum să mă botez/ în ziua de naștere/ a păsării mele rănite.// Din nopțile-ntunecate/ asfințiturile nu mi se deschid./ În seara aceasta/ am spart paharul speranțelor/ rupte.// Ce fel de zi cauți/ în soarele meu rănit/ al vieții mele mici/ al marilor mele dorințe.” (O voi găsi). Poemele Driteti seamănă cu niște picturi sentimentale în care domină privirea care atinge. Permanent
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]
-
țara de la pieire). E destul de ciudat cum, același poet, schimbă tonul în alte poezii, într-unul plin de sensibilitate și duioșie, în pastelurile care alternează cu versurile protestatare; poeziile devin elegiace, eufonice, șoptite în „sunetul unui clavir”; „la ceasul unei seri tăcute” - rechemând amintirile plăcute. Însuși limbajul este adecvat elegiilor, romanțelor, madrigalelor, e un limbaj baladesc pe care-l foloseau în vechime, menestreii cu lira lor cântând frumoaselor domnițe, serenade sub balcon: „ceasul de vecernie”; sihăstrie, clavir, elixir, suvenir, amor, ș.a.
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
risipite) Ne vom așterne, pete de lumină,/ Pe tina neîncrederii în noi,/ Vom sta la masă singuri amândoi - / Căni de pământ cu flacăra divină” (Căni de lut). “Prea multe ierni/ Pentru o singură vară,/ Prea multe minciuni/ Pentru o singură seară,/ Prea des intrăm în iubire/ Mai mult singuri și în neștire,/ Iar ceasul ca o ironie,/ Pesemne,/ Sună întotdeauna/ Cu un sfert de timp/ Mai devreme... (Ironie). Alteori, poeta simte înfrigurarea umblând prin labirintul singurătății. “Vor trece primaveri și multe
MUNTELE DIN VIS AL DOMNIŢEI NEAGA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380693_a_382022]
-
Ilie Gherheș, șef de secție la Muzeul de Edtnografie din Baia Mare, scriitorul Milian Oros din Someș Uileac. Este o lucrare de antropologie, etnologie , folclor, istorie a Țării Codrului. Programul folcloric, care a încheiat manifestările culturale a ținut până târziu în seară și a adus pe scenă ansambluri, echipe de dansuri (Băița de sub Codru, Urmeniș, Asuaju de Sus), grupuri folclorice, interpreți de folclor, „vedetele” fiind Radu Ciordaș, Malvina Madar Iederan , Rodica Pop Seling. A fost o zi minunată, de rugăciune în primul
ORŢENII ÎN SĂRBĂTOARE de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1667 din 25 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380715_a_382044]
-
chiar și cu o aripă frântă în zigzaguri buimace, cu echilibrul fragil. Am înțeles apoi că acesta le era rostul: să-mi rupă câte o secundă din trup și să zboare departe, reconstituindu-mă în văzduh pentru ochii tăi în serile cu ploaie. Timp Cu fruntea în noroi se cern secundele dincolo de imposibilul din noi. Ca pe-o zăpadă iubită caut o ușă veche din lemn cu clanța ruginită. Bunico, mai ții minte când aburii laptelui fiert luau forma trupului meu
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
implacabil, golul rotund ca un ceas sau ca o secundă încătușată în carnea sărutului ars. Așteptarea îmbrățișării s-a preschimbat în așteptarea năpustirii. Și mai mult decât dorul de foc îl doare fiorul devorării când vulturul îi smulge în fiecare seară din trup speranța uitării. Într-un singur ochi albastru îndurerat îl mai văd uneori pe Prometeu înlănțuit, transparent și îndepărtat. Magicianul Într-o zi o să devii invizibil: „magia supremă, iubito”, o să-mi spui, preocupat de recuzită, de cadru, de detalii
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]
-
tău, în trupul tău, în cărțile tale, în literele numelui tău, în labirintul complicat al ochilor tăi în care devin incandescentă cu fiecare clipire, cu fiecare respirație și nu mai găsesc ieșirea spre mine Tandrețe Te-aș înveli în fiecare seară cu-o aripă de înger păzitor care să-ți dezmărginească-n taină orice zbor. Noaptea mi-aș rupe inima în mii de torțe să-ți fie căutarea înspre mine lină, să mă găsești pe orice drum doar în lumină. Cu toate
POEME DE OANA BOC de BAKI YMERI în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380668_a_381997]