250,855 matches
-
în decembrie 1999 cu Nicole Fontaine, Mario Soares, Emma Nicholson, Gianni Vattimo, Catherine Lalumiere, Philippe Morillon, Jean-Fred Bourquin vor fi probabil citite primele. Nu mai puțin dialogul dintre Ștefan Aug. Doinaș și Michel Deguy. Ediția are și o foarte interesantă secțiune de documente istorice: un text al lui Nicolae Iorga din 1932 ("Ce înseamnă Europa?") citit și publicat în epocă la Roma cu ocazia unui congres pe tema Europei; un grupaj Grigore Gafencu exemplar pentru felul în care fostul diplomat român
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
pare că i-a fost cerut lui Paul Valery de către Ilarie Voronca și a fost transmis radiofonic. Nu numai textele în sine, printre ultimele ale scriitorului, dar și reproducerea manuscrisului sau a bruionului cu corecturile lui Valery fac din această secțiune a revistei un eveniment, efortul Alinei Ledeanu meritînd toată considerația. Revista are peste 500 de pagini. Fiecare secțiune și fiecare articol merită toată atenția. În general, eseurile pe tema europenității emană un aer cu adevărat european, de toleranță și civilitate
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
numai textele în sine, printre ultimele ale scriitorului, dar și reproducerea manuscrisului sau a bruionului cu corecturile lui Valery fac din această secțiune a revistei un eveniment, efortul Alinei Ledeanu meritînd toată considerația. Revista are peste 500 de pagini. Fiecare secțiune și fiecare articol merită toată atenția. În general, eseurile pe tema europenității emană un aer cu adevărat european, de toleranță și civilitate. Într-un top personal, la cota cea mai înaltă s-ar afla articolul lui Adrian Marino, Idei "simple
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
top personal, la cota cea mai înaltă s-ar afla articolul lui Adrian Marino, Idei "simple" despre Europa, la o distanță considerabilă de un altul, foarte diferit ca tonalitate de toată ambianța revistei Secolul 20, Definiția europeanului (Eugen Simion). Înainte de secțiunea finală deja intrată în tradiție, 20 spre 21, care se ocupă de data aceasta de tema multiculturalismului (comentarii pe baza unui text de Charles Taylor), un grupaj cu adevărat impresionant despre alteritatea etnică din care am reținut mai ales dialogul
Două reviste/cărți by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16802_a_18127]
-
laborator, mulaje de gips, butaforii perfecte, dar totalmente lipsite de viață (...)", notează el cu îndreptățire, în finalul capitolului consacrat lucrării lui Marian Victor Buciu, Onto-retorica lui I.L. Caragiale. În general, capitolele au aspectul unor recenzii și sunt grupate în trei secțiuni: Viața. Contribuții documentare, Opera. Teme, idei personaje și Interpretări și analize didactice, dintre care cea de-a doua se dovedește mai interesantă, în bună măsură și datorită calităților intrinseci ale multora dintre studiile aduse în discuție. Sînt analizate printre altele
Din nou Caragiale... by Catrinel Popa () [Corola-journal/Journalistic/16800_a_18125]
-
mai multe părți, tematic de cele mai multe ori, dar și cronologic. Probabil cea mai consistentă, din punct de vedere al acelei opoziții implicite, la care mă refeream și mai sus, cea dintre efemerida gazetărească și scrierea care rezistă în volum, este secțiunea care conține eseurile despre religie și literatură, cel despre ficțiune și cel despre tipar. Cîteva secțiuni distincte adună cronicile literare ale lui Updike, clasificîndu-le însă după criteriul apartenenței autorului prezentat la o anumită literatură națională, sau orientare estetică. Mi-a
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
de vedere al acelei opoziții implicite, la care mă refeream și mai sus, cea dintre efemerida gazetărească și scrierea care rezistă în volum, este secțiunea care conține eseurile despre religie și literatură, cel despre ficțiune și cel despre tipar. Cîteva secțiuni distincte adună cronicile literare ale lui Updike, clasificîndu-le însă după criteriul apartenenței autorului prezentat la o anumită literatură națională, sau orientare estetică. Mi-a atras atenția cronica lui Updike la un roman destul de obscur al tînărului scriitor britanic Alan de
Gazetăria de substanță by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16829_a_18154]
-
Roxana Racaru Antologia de critică a lui Ștefan Aug. Doinaș prilejuiește o binevenită (re)întîlnire cu bătăliile canonice și idealurile (și greșelile) poetice ale generației "Labiș", în secțiunile Lampa lui Diogene și Poezie și modă poetică, pentru ca Incursiunile în lirica românească să ne apropie de sunetul clasic din vocea poeților mai vechi (Eminescu, Pillat, Bacovia, Arghezi, Ion Barbu, Blaga, Philippide, G. Călinescu) și, pare paradoxal, mai ales în
Vîrsta lirică by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/16858_a_18183]
-
adevăr și cîtă ficțiune conține romanul De ce copilul fierbe în mămăligă? Deruta cititorului este provocată mai întîi de titlul cărții. În pofida desemnării explicite, încă de pe copertă, a scrierii drept roman - cartea Anglajei Veteranyi este un poem în proză, în patru secțiuni, un pseudo-"Bildungsroman" sau, dacă vrem, chiar procesul verbal al deconstrucției unor iluzii. Lumea este văzută de jos în sus, din perspectiva eului narator, ale cărui reacții și trăiri sunt exprimate într-un discurs infantil, oscilînd între "gradul zero al
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
s-a îngrijit fiica istoricului, Liliana Iorga. Dl. Andrei Pippidi are meritul de a lărgi cu 21 de texte sumarul ediției din 1944 alcătuit de mama sa, adăugînd ediției din 1999 un, cum spuneam, dens studiu introductiv și o amplă secțiune de note și comentarii (aparatul critic al ediției). Se cere relevat aportul extraordinar al d-lui Victor Durnea care nu întocmește aici, cum se scrie în foaia de titlu numai nota asupra ediției, ci s-a îngrijit de ținuta filologică
N. Iorga, teoretician al istoriei by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16895_a_18220]
-
masiv ( și un catalog pe măsură: peste 300 de pagini, format mare!), un program serios, bogat și ambițios, cu cîteva sute de filme; pe lîngă competiția propriu-zisă (care a inclus 19 lungmetraje ), există și o competiție de documentare, și opt secțiuni paralele, și cinci retrospective. De pildă, o secțiune tentantă pentru participanții care nu cunosc recolta altor festivaluri e secțiunea Filmelor premiate (filme care au intrat în palmaresul unor festivaluri importante, în ultimii doi ani; unele dintre ele nu s-au
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
de pagini, format mare!), un program serios, bogat și ambițios, cu cîteva sute de filme; pe lîngă competiția propriu-zisă (care a inclus 19 lungmetraje ), există și o competiție de documentare, și opt secțiuni paralele, și cinci retrospective. De pildă, o secțiune tentantă pentru participanții care nu cunosc recolta altor festivaluri e secțiunea Filmelor premiate (filme care au intrat în palmaresul unor festivaluri importante, în ultimii doi ani; unele dintre ele nu s-au impus și în circuitul difuzării internaționale). Am văzut
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
cîteva sute de filme; pe lîngă competiția propriu-zisă (care a inclus 19 lungmetraje ), există și o competiție de documentare, și opt secțiuni paralele, și cinci retrospective. De pildă, o secțiune tentantă pentru participanții care nu cunosc recolta altor festivaluri e secțiunea Filmelor premiate (filme care au intrat în palmaresul unor festivaluri importante, în ultimii doi ani; unele dintre ele nu s-au impus și în circuitul difuzării internaționale). Am văzut aici un film excepțional, premiat la Festivalul de la Rotterdam, Bye Bye
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
demolatoare, dar mai ales plin de profunzime și de toleranță. După ce vezi acest Bye Bye Blue Bird, insulele Feroe - care pînă acum îți evocau doar ceva vag, pe o hartă - capătă, brusc, concretețe și densitate emoțională. E puterea cinematografului. Altă secțiune interesantă a fost Forumul independenților (filme de pe glob produse fără umbrela unor mari studiouri, filme nonconformiste, sfidînd rigorile comercialului). Sau secțiunea Filmelor cehe produse în ultimul an. Sau secțiunea Din Estul Vestului, în special cu filme rusești și poloneze, dar
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
acum îți evocau doar ceva vag, pe o hartă - capătă, brusc, concretețe și densitate emoțională. E puterea cinematografului. Altă secțiune interesantă a fost Forumul independenților (filme de pe glob produse fără umbrela unor mari studiouri, filme nonconformiste, sfidînd rigorile comercialului). Sau secțiunea Filmelor cehe produse în ultimul an. Sau secțiunea Din Estul Vestului, în special cu filme rusești și poloneze, dar și sîrbe, croate, ungurești (judecînd după numărul producțiilor noi, se pare că la est de vest cinematografia e în plină renaștere
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
hartă - capătă, brusc, concretețe și densitate emoțională. E puterea cinematografului. Altă secțiune interesantă a fost Forumul independenților (filme de pe glob produse fără umbrela unor mari studiouri, filme nonconformiste, sfidînd rigorile comercialului). Sau secțiunea Filmelor cehe produse în ultimul an. Sau secțiunea Din Estul Vestului, în special cu filme rusești și poloneze, dar și sîrbe, croate, ungurești (judecînd după numărul producțiilor noi, se pare că la est de vest cinematografia e în plină renaștere!). E de prisos să mai spun că filmul
Karlovy Vary - Festivalul internațional al filmului: LA EST DE VEST by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16900_a_18225]
-
Bănulescu pentru Florența Albu: "Nu vreau, nu vreau să ard, nu vreau să mor!") a Vieții Românești nr. 3-4, cei doi scriitori dispăruți își și ne vorbesc din lumea vie a poeziei, plină de potriviri stranii. În același număr, o secțiune interesantă o constituie răspunsurile la ancheta avînd ca temă Literatura română - Literatura europeană, și, mai larg, soarta culturii naționale în epoca globalizării. Problema pe care și-o pune Mihai Șora este: "ce anume trebuie să se întîmple pentru ca nivelul orizontal
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16919_a_18244]
-
pentru a pune ordine în masa acelor vorbe de duh, de a le ordona după criterii tematice. Ideea nu e rea, deși, adesea, din acel material rebel, constatăm că tematica nu poate fi cu strictețe respectată, trecînd lesne dintr-o secțiune la alta, cînd nu se repetă sub altă înfățișare, de-a dreptul. Dar un criteriu ordonator trebuia găsit și e bine că a fost cel tematic. Vorbele de duh sau pildele lui Cilibi Moise se dovedesc a fi, prin structură
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
cea cu minte are un păzitor și în cea cu bani n-are deloc, de aceea sunt mai mulți bogați decît învățați". Tot în aceeași cărticică: Două lucruri aduc întristare, cînd vezi pe prietenul mîhnit și pe vrăjmașul vesel". În secțiunea "bogăție și sărăcie", aflăm aceste pilde pline de duh înțelept: "Ce deosebire este de la un bogat pînă la un sărac. Ăl bogat aleargă unde să cheltuiască și cel sărac unde să se hrănească". Sau: "Bogatul se gîndește la anul ce
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
mîine". Și: "Omul sărac care se ține de politică este ca un ceasornic stricat, totdeauna stă la un loc." Și, în sfîrșit: "D-lor, ce e mai rău decît moartea? Cînd un om cu stare la bătrînețe rămîne sărac". La secțiunea "Înțelepciune și prostie" ni se reamintește învățul: Nu este învățat cine citește cărți, dar acela cine știe ce citește", ceea ce îmi aduce aminte de definiția propusă de Gherea după care analfabet nu este numai cine nu știe să scrie și să citească
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
pe un om învățat decît pe un om bogat fiindcă banii sunt rotunzi". Și despre nedreptatea tratamentului aplicat învățaților: "Învățatul este cunoscut numai atunci cînd își părăsește orașul unde s-a născut sau după moarte". Sau aceste două pilde subsumate secțiunii "onestitate și neonestitate": "Ce bine e cînd cineva este cinstit, cînd mănîncă la masă se uită în farfurie, pe cînd necinstitul se uită pe geam să nu vie un om al stăpînirii". Și: "la două locuri se cunoaște omul cinstit
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
cunoaște omul cinstit, la voiaj și la joc de cărți". Sau, în altă parte: "a aștepta binele de la un zgîrcit este întocmai cum ai căuta mintea la un nebun, virtute la o femeie depravată și pește pe uscat". În altă secțiune găsim această judecată cu tîlc evident: "Sunt unii oameni care pun casele și alte obiecte la asigurare, bine ar fi să mai asigurezi și altceva, adică mintea, dacă o are!". Și cum pe vremea lui Cilibi gulerele erau detașabile de
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
sfanți perechea, la trei zile le rupe, mai bine la Moise Ovreiul cu un sfanț rupte gata". Și încă: "Cilibi Moise este așa de rău bolnav la pungă încît nu se găsește nici un medic să-l poată vindeca". Sau la secțiunea "povețele lui Cilibi Moise" (alte cugetări din experiența sa bogată) își previne cititorii: "Să-ți fie frică de D-zeu și de acel ce nu se teme de D-zeu". Și: Decît cu un mojic în lojă, mai bine cu
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
rogi la D-zeu să-ți ajungă prietenul om mare, căci îl pierzi". Și încă: "De-ți cumperi vreo haină, caută să fie nici lungă, nici scurtă, nici groasă, nici subțire, nici scumpă, nici ieftină, ci după puterea ta". La secțiunea "Urările lui Cilibi Moise" dăm de următoarea: "Domnilor, toți anii v-am cerut în broșurile mele iertare, dacă am scris și ceva minciuni întrînsele. Estimp nu vă cer, căci am scris drept. Mă veți întreba de ce? Eu vă voi răspunde
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
care s-a ilustrat prin cărți de referință, Z. Ornea a prevăzut încă din 1993 că "lumea literară și cărturărească va reveni la masa de lucru, sătulă de politicărie". Meritorii sunt osteneala și aplicația depuse de Virgil Sorin în alcătuirea secțiunilor de antologie critică dedicate celor șase scriitori. Autorul a selectat opinii despre ei din volume de critică, de interviuri, de istorie literară și chiar din unele reviste apărute pe parcursul ultimelor trei decenii, cărora li se adaugă referințele scoase din Dicționarul
6 autori în oglinzi paralele by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16999_a_18324]