985 matches
-
și amărâtele acelea de tramvaie trase de cai tot noi le-am înlocuit cu autobuze moderne, metrouri și monoraiuri, iar în văzduh le-am lăsat celor tineri sateliți, stații orbitale și navete spațiale. Tot noi am înlocuit căruța cu remorca, secera cu combina și cuptorul din lut sau chirpici cu un altul cu microunde. Chiar și acum mulți specialiști de vârsta noastră, chiar și mai bătrâni, lucrează la punerea în practică a unui proiect, pentru ca în anul 2016 să intre în
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
perceptibil tremurat în voce. Bună, Raul. Ce să fac, iubitule, prin casă cu treburile. Mulțumesc, aș veni la tine, dar nu prea sînt în formă. În timp ce vorbea, arunca cîte o privire la cuțitul de bucătărie, ăla cu zimți ca de seceră. Sosesc acuși, te claponește fata ta, o să te îngrași și o să arăți ca un porc fără fudulii. Nu putea asculta muzică, fremăta de nervi și imaginile din capul ei se succedau rapid, mai toate fiind scăldate în sînge. Îți dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
vă cer, așa cum și Dumnezeu ne dă nouă ce-i cerem. Părintele vorbește cu voce atât de scăzută încât ultimele cuvinte sunt aproape tăceri. Dar Aurora Martinescu le aude totuși, prin întuneric. În geam, printre crengile teiului din curte, strălucește secera lunii noi și părintele Ieronim arată către ea. Știi povestea cu luna care se oglindea într-o fântână? Sabia lui Mihai nu e un obiect. La început a fost cuvântul și la sfârșit tot cuvântul este. Obiectul, dacă a existat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
degetul sângerat. Gazda revine în sfârșit din bucătărie cu o tavă de argint pe care a așezat două păhărele, clondirul cu vișinată și un platou de cornulețe făcute în casă. Unele sunt mărunte cât degetul mic și delicat curbate precum secera lunii noi, altele, de o jumătate de palmă, se tolănesc pe plaja de zahăr pudră ca masculii de morsă după o luptă câștigată. Căci treabă la bucătărie face, și chiar cu plăcere, dar nu prea des, atât cât să mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
asemenea cu chipurile protagonistelor. El este doar vehiculul dintre lumi, simbolul „spațiu-timp” întrupat într-o ființă fantastică, vorbitoare, ce aparține și prin culoare - în contrast cu întunecata, pestrița ghionoaie - binelui și vieții. Deși încovoiați de efort, țăranii, aceste „combine” vii intrate cu secera în lanul de grâu, sclipesc optimist, incandescent în lumina orbitoare a soarelui de vară. Modul expresiv, în manieră naivă, în care este exprimată mișcarea, se înscrie ca încă o reușită a picturii lui Gheorghe Boancă. Reprezentativă pentru viziunea pictorului este
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
el ponta, el tăia, el spânzura. Și cum fiecare își dorea o văcuță lângă căsuță, tot așa și ai mei aveau o coajă de vacă, dar strânsură mai greu. Combine pentru grâu nu erau pe atunci, grâul se aduna cu secera. Am mers și noi cu mama, adică eu și cu fratele meu, și am prins o bucată de secerat, unde grâul avea măzărică, ca să-i tăiem spicul și miriștea s-o cosim pentru vacă. Tata era la serviciu la sanipid
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
să vă spun pe care parte, pe stânga sau pe dreapta că eram mic și nu l-am întrebat pe tata. Sus, pe batoză, erau atât femei cât și bărbați care se ajutau la treiere, de obicei femeile tăiau cu secerile legăturile snopilor de grâu și aruncau snopii în valul batozei. Bărbații le dădeau snopii la mână. Pe cireada din snopi de grâu se aflau doi-trei bărbați care aruncau cu furcile snopii de grâu pe batoză. Fochistul arunca cu furca ritmic
Imagini din lumea satului by Gheorghe Boancă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1187_a_2744]
-
că cine știe ce se poate întâmpla? Bine gândit. Eu voi lua comanda grupului de acoperire. La atac, Toaibă! Cei doi au pornit ca două animale de pradă ce se preling printre copacii lizierei. Îi urmăresc cât îmi permite lumina slobozită de secera lunii. Încordarea crește cu fiecare clipă. <Vor reuși ei să surprindă sentinela fără să fie desoperiți?Ă După clipe care nu mai treceau, am auzit oarecare vânzoleală, nu prea departe de locul unde mă aflam. În scurtă vreme, sosește soldatul
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
eu și cu Trestie - a răspuns Toaibă. Restul, în șir indian, ne vom deplasa la oarecare distanță, folosind cât mai bine acoperirile din teren. Eu voi încheia grupul. Cu Dumnezeu înainte! - a hotărât locotenentul. Noaptea da semne de oboseală, iar secera lunii își luase stelele la subsuoară, gata să plece la culcare. Mergeau ca un șir de furnici. Era liniște pe tot cuprinsul. O rază de soare a străpuns ceața de deasupra văii. „Uite colo 55 lanul de porumb, adăpost sigur
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
și atunci să vezi nenorocire pe biata țărișoară! Zvonurile erau adeverite de coloanele de mașini și tunuri nemțești care goneau pe șleau spre apus cât era ziulica de lungă... Asta însemna că fugeau din fața tăvălugului rusesc... Grâul era deja de seceră când, într-o dimineață, dinspre soare-răsare au apărut coloane de militari ruși mărșăluind prin lanurile de grâu și păpușoi cu distanțe mari între ele. Lăsau în urmă șosele adevărate. Sătenii ieșeau în drum și priveau înmărmuriți la coloanele rusești înciubotate
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
îmi pavoaza mâna întinsă tovărășește. Aia ce-i? Păi, ce să fie? E așa, ca la engleji. Ai văzut dumneata englez fără.umbrelă?!... Mie nu-mi-au ajuns banii decât pentru o teslă. Aș fi luat un ciocan sau o seceră, că era mai ieftin, dar se putea interpeta politic. Așa că asta este tesla mea de vreme ploioasă! Mda?... Uite tocmai de asta o vreau pe fiică-mea marțială, că e plin târgul de absolvenți de arte marțiale și, vorba aia
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
este un lucru bun, dar să inventezi adevărul este un lucru și mai bun. Realitatea nefiind Întotdeauna adevăr. Și viceversa. Adevărat este Însă muncitorul român, de exemplu, agitat și-n același timp visător ținînd În mîini de regulă un ciocan, secera s-a prăfuit, unealtă cu ajutorul căreia rezolvă orice tip de problemă, de la cele cosmologice pînă la cele familiale, oarecum din aceeași categorie, legate de vacă, mamă, grindă sau nevastă. Concomitent, acest muncitor posedă cu briliant dramatism și ceea ce-aș
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
fiind mai ales de poezie, nu societatea ce se-nchidea În urma noastră odată cu ușa, n-am auzit pe nimeni În rolul unui Maiakovski contemporan În tricou eroic dar Îmbrăcat pe dos, recitînd Într-o germană aproximativă versuri de subminare a secerelor și ciocanelor de pretutindeni bătînd. Probabil că simpla adunare a unor artiști Într-un loc ferit de binecuvîntarea colectivă putea fi considerată În anii ’80 subversivă, doar trăiam vremuri În care printr-o simplă expirație ți se părea că scoți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
un șarpe mare și s-o transporte pînă-n brațele vrăjitoarei, pe o stîncă albastră, din polistiren, o duce așadar pe cal undeva, dar după ce distruge Castelul Răului omorînd la iuțeală vreo patru sute de soldați fioroși cu, n-o să credeți, două seceri pentru orz, arma lui secretă, că era fiu de țăran. Ceea ce pune Însă capac oricărei luminițe de speranță este coloana sonorizată. În plin mister asiatic cînd, din fericire, nu pricepi bine ce se-ntîmplă nici prin subtitrare, cînd doar săbiile lungi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
maselor și rămînem definitiv fără nule. Așa cum vine spre sfîrșitul altei reviste, Democrația, un inginer agronom mîhnit din comuna Ciupa, vine direct de la cîmp, „mirosind a lan de grîu” și zice că „În România s-a terminat de mult cu secerile, grîul se strînge cu combinele, deci recoltăm”. Că vine Paștele. Și, cu toate că de la o vreme plouă cu evangheliști peste țară, exceptînd unele inundații locale, cerebrale, nu s-a semnalat vreo răcorire semnificativă a climatului psihic general. Publicul acestor americani stranii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
peste picior pe Pâcu. Păi cum să nu-mi aduc aminte, dacă am visat ziua în amiaza mare, pe o vreme ca asta? Auziți, oameni buni. O visat ziua în amiaza mare. Gospodarii trăgeau la coasă, la sapă sau la seceră, iar Pâcu dormea...Ia să auzim ce o visat? Râzi, Dumitre, dar dacă aveai și tu un asemenea vis l-ai fi ținut minte toată viața și l-ai fi spus la toată lumea, nu ca mine, care nu l-am
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
de la centru. Fusese pamfletard-rd-rd cu "pictorii de cotețe". Savonarola de Iași, Turcitu, l-a trăsnit și el pe Rusalin pentru "practici nesănătoase". "Dumb am Dumber". Prostul și prostovanul, a rîs de ei Rusalin Pop. Pe Dumber l-a înjurat de seceră și ciocan sau așa ceva, în plenul unui vernisaj. Turcitu îl acuzase iarăși de aroganță și dispreț, dublat de rea intenție față de realizările-noastre-noi. Rusalin n-a cedat: "Eu nu fac pictură raională". Ce dictatură de ageamiu ridicol practica Turcitu, dovedește din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
manuscrisului. Are material bogat despre miile de arestați și strămutați în Bărăgan. Tineretul pleacă în masă la oraș, impulsionând industria, astfel urmând distrugerea sistematică a satelor românești. În epoca de aur mult trâmbițată, caldarâmul străzilor e bătătorit de tartorii roșii, secera și ciocanul se afundă în sânge, sărăcia, teama, frigul și foametea predomină în casele oamenilor, “nimeni nu avea încredere în nimeni, sistemul diabolic se baza pe represiuni și nelegiuiri.” în 1977 s-au răzvrătit minerii din Valea Jiului, în 1987 muncitorii
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
În timpul ăsta striga din răsputeri, pentru a se face auzit de cei doi care îl urmăreau, cu cefele înțepenite și mâna streașină la ochi : Pentru nebuni nu există linii drepte. Nici pentru bețivi. Metrul de croitorie e curbat ca o seceră. Niciun hău nu e destul de adânc și niciun vârf nu e prea înalt. De aici, de sus, de unde privește nebunul, până și zborul păsării e o cădere. Ajunse în capul scării și se prinse de brațele podului rulant, care stăteau
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Nica Constantă, str. Mărgeanului 71 138. Nica Constantă, Sos. Olteniței 134 139. Ilie Gheorghe, str. Piscului 29 140. Niculescu Teodoru, str. Puișor 31 141. Zanfirescu Ioan, str. Petre Ispirescu 96 142. Călinescu Gheorghe, calea Rahovei 329 143. Morlova Ilie, str. Secerei 12, 14 144. Rebeca Ilie, str. Smardan 14 145. Nica Gheorghe, str. Serg. Scarlat 19 146. Teodosescu Haralambie, slt. Popa 62 147. Pitesteanu Elenă, str. Soldat Candea 3 148. Stoica Alexandru, str. Soldat Croitoru 27 149. Tancu Ion, str. Soldat
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
influențele venite din orașele grecești, pontice. În aceleași zone, s-au aflat așezări cu construcții de piatră, după model roman.21 Agricultura era activitatea economică de bază a locuitorilor din majoritatea așezărilor, unde s-au aflat unelte de fier: brăzdare, seceri, cuțite, râșnițe. Brăzdarele de plug din secolul al IV-lea, de tip roman, sunt superioare celor folosite anterior de dacii liberi. Creșterea vitelor era a doua activitate economică importantă a comunităților umane rurale din zonă. S-au aflat în așezări
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Suceava), Hansca (Chișinău), Seliște (județul Orhei), Rașcov (Hotin), Codin (Cernăuți), Davideni (județul Neamț), Dodești (județul Vaslui), Radovanu (județul Călărași), Dulceanca (județul Teleorman), Buduresca (județul Prahova) și Bratei (județul Sibiu). În așezări au fost descoperite unelte din fier: brăzdare, săpăligi, topoare, seceri, cosoare, ciocane, nicovale, clești, cuțite, cârlige, scoabe, cuie, ace, obiecte din os (răzuitoare), din lut (greutăți, tuburi), din piatră (tipare, râșnițe), greutăți din lemn. În cadrul relațiilor dintre autohtonii de la nordul Dunării și lumea bizantină, circulația monetară a jucat un rol
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
și ateliere de fierărie, precum cele de la Brateiu (jud. Sibiu), Curcani (jud. Giurgiu), Radovanu (jud. Călărași) Budești (jud. Vrancea), Grumezoaia (jud. Vaslui), Bârlogu (jud. Argeș). Au fost găsite în așezări unelte, precum brăzdare, cuțite de plug, rame de hârlețe, săpăligi, seceri, coase. Aceste unelte erau averea obștii respective. Pe teritoriile locuite de români, tehnica agricolă era destul de avansată: brăzdarul de plug asimetric și plugul cu rotile, ce asigurau un randament agricol sporit. S-au aflat și râșnițe pentru măcinatul cerealelor, dar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
evoluție a plugului: 1. aratru-plug primitiv, triunghiular sau patrulater ca formă, cu brăzdar simetric (dacic sau roman) și cuțit; 2. plugul propriu-zis cu brăzdar asimetric, cu cuțit, cormană și roitile. Dacă plugul se folosea pentru arat, pentru recoltat se utilizau seceri, coase și cosoare din metal. Asemenea unelte agricole s-au descoperit la Bârlogu (jud. Argeș), Radovanu (jud. Călărași), Dinogetia-Garvăn (jud. Tulcea), Capidava (jud. Constanța), Dragosloveni (jud. Vrancea), Grumezoaia (jud. Vaslui), Dăbâca (jud. Cluj), Șelimbăr (jud. Sibiu). S-au aflat, apoi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
din Iași din anul 1865, Charles Bouchon a expus următoarele obiecte produse în acea întreprindere: „angrinajuri de moară cu dinți de lemn și dinți de schijă două perechi; angrinajuri pentru moriști de curățat unt, de schijă; roată pentru mașina de seceră; bucăți pentru pluguri; gratii pentru burtaci și căldări de velniță; batozul lui Cleyton cu șinile locomobile a lui Calla, de bronzu; un talger vărsat ajour (ornamente); o oglindă idem; plug de rupt țelina; modelul cel mare al lui D. Ball
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]