1,137 matches
-
izbucnea un război civil? În această privință, e posibilă orice speculație. Una dintre ele e aceea că un război civil ar fi provocat în populația germană de 100 de ori mai puține victime și distrugeri decât aventura militară care a secerat cinci milioane de tineri. Să lăsăm însă speculațiile în curtea filosofilor. Pe scurt, putem spune că teoria carismatică apare ca o explicație reziduală, cu mult inferioară celei date de psihologia socială (mai cu seamă cea a lui Gustave Le Bon32
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
la tineri - bolile psihice, schizofrenia În primul rând. Iată, „la intrarea În lume”, În lumea socială, o dublă barieră ucigașă Îi așteaptă pe puberi și pe adolescenți, printre ei aflându-se nu rareori exemplare excepționale. Cine, ce principiu, ce „forță” seceră astfel umanitatea, ce „triere” necruțătoare, oarbă, se exercită asupra contingentelor umane vii, proaspete, Însuflețite de mari forțe și idealuri? Sigur, prima „triere, barieră”, cum am numit-o, o putem Înțelege: este izbitura socialului, față de care formele psihice Încă labile cedează
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și interesați să cunoască viața și a oamenilor în vârstă, în semn de prețuire și respect pentru tradiționalismul care nu l-a părăsit niciodată... Și într-adevăr, consăteanul meu a lucrat cu hărnicie și spor, așa cum făceau părinții noștri la secere sau la prășit, la orice treabă începută... Așa de spornic, că la 26 iunie 2011 își nota: „Astăzi am reușit să corectez ultimele pagini ce mi-a trimis domnul Bogdan Artene...din volumul actual”. Da, corectură, că scrisul îl avea
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
țîganii să-l jupească de viu! să-nebunească băiețălu' ăla, că eu am adus femeie asupra ei în agonia morțîi! culme de pe linia obcinilor crește albastră la distanța constantei de culoare, reiau lamentația, cît de banal, cît de patetic! grîul îl seceră abia acum, un petic secerat Dorneștiul căzînd de pe deal pe tăcerea vîntul, nici cu intrarea între case nu dă drumul la motor, vorbele pornografice, lipsa acomodării cu limbajul pornografie de referință, îi vezi extremele, hramul satului, da' aicea știi ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
nu ești sigură pe tine sau, când vrei să faci mai mult decât poți. Trebuie să alegem greutatea pe care o putem duce și care merită bineînțeles, iar la capitolul “încrederea în sine” se poate lucra. O persoană înțeleaptă va “secera” frustrările iar în locul acestora va sădi calități și abilități. Nu acumula frustrări! Atacă-le! Vei fi mai fericită dacă încerci să-ți elimini frustrările! Vei avea liniște sufletească doar dacă nu cedezi în fața “obstacolelor”. Cu cât vei lăsa să se
Fii înţeleaptă! by Liliana Rotaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1159_a_1886]
-
-i în sesiunea din 14 februarie al aceluiași an titlul de Prefect al Misiunii noastre. Noul Prefect ajungea la Pera la sfârșitul lui iulie 1642, cu o corabie venețiană, în plină vară, tocmai când ciuma - care revenea în fiecare an - secera cele mai multe victime. Prin scrisoarea din 2 august îi scria Romei că: După navigarea de 16 zile, mai mult propice decât contrară, am ajuns la Pera Constantinopolului bine și sănătos împreună cu doi preoți... și doi laici pentru serviciile conventului nostru, unde
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
îndeplini sfânta slujire a lui Dumnezeu și să urmez poruncile Eminențelor Voastre Reverendisime, pe care le voi ține mult mai informate, în continuare, de ceea ce se va întâmpla. Câteva zile mai târziu și mai precis pe 6 decembrie 1643, ciuma secera o a treia victimă dintre Vicari: Pr. Merciadrini da Fanno. Trei Vicari sunt în cimitirul acestui oraș - scria Pr. Giovanni Battista da Lugo pe 18 decembrie Romei -, să binevoiască Dumnezeu să nu fie și un al patrulea; pericolele sunt mari
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]
-
să vîndă peștele la Darabani și din acest motiv nu mai ieșeau din baltă. Or fi cîștigat mulți bani, sau poate că nu, eu unul nu pot să vă spun. Ceea ce pot spune este că trei au dat ortul popii secerați de o pneumonie galopantă. Restul au cheltuit mai mult cu medicamentele decît au reușit să cîștige. Cred totuși că cea mai cîștigată din toată întîmplarea a fost Marița lui Bîzu. Amarnic om era Bîzu și bătea bățos nevasta cam de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
verzi și viguroase tare. Era un semn bun că sînt pe felie. Emoționat, încep să tai buruianul acela cu tulpina groasă cît degetul mare. Inima îmi bate cu putere și repede ca la păsărelele colibri. Harști, harști se auzea monoton secera și deodată "harști" și o jumătate din degetul inelar de la mîna stîngă. Sîngele curgea în jet și eram convins că Satana mi-a venit de hac. Am strîns rana cum am putut, cu o bucată de cămașă și am alergat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
bombă n-am văzut. Dar de la ce ai văzut? De la mitralieră. Să mi-o spună așa, direct, fără ocolișuri, asta chiar nu mă așteptam. Cum, unde, cînd, nea Herman? Pe front. Nicușor îmi spunea cum să îndrept avionul și el secera cu mitraliera. Bravo, nea Herman, omorați oameni care aveau copii, aveau părinți... Herman aruncă barosul în ușă cu o forță de Hercule! Barosul sparge ușa într-un zgomot teribil. Mă apucă de umeri și cu ochii ieșiți din cap mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
scuipa" tot ce are. Se apropie și întinde mîna după baston. Atunci s-a produs fulgerul care l-a trăsnit pe bandit în moalele capului. Un zgomot surd, însoțit de un soi de pîrîit și atletul hoț s-a izbit secerat de pămînt. Ortiz și-a dat seama că-i foarte grav. Îi ridică ușor capul și-l pipăie. Da, fractură gravă. S-a înfundat osul, poate muri în cîteva secunde. Aleargă la stradă. Face semn disperat la mașini. Nu oprește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
mări creștea / Creștea cum crește primăvara Dunărea ./ Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru el pocnea./ Din ghici tata când pocnea / Se pornea boul de cea / Carul alene scârțâia./ Toamna grâul secera / Snopi pe arie punea/ Boii spice frământa/ Muma grâu în vânt dădea / Vântul pleava vântura/ Bobul curat rămânea. / Tatăl meu era plugar / Avea boi avea și car / Un ghici de cânepă avea / Și mândru din el pocnea. / Din ghici tata
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
de acoperire, pe care-l recita cineva în fața scenei (cred că chiar eu) și în care era blamat stilul de viata american, strigându-se tare: „mor sute de oameni ai muncii în țara lui Morgan și Ford, căci foamea le secera pruncii, ce în chinuri și vaiete mor” Așa da. Putea să tot bată step Mary pe masă, deasupra capului lui Halus, daca exploatarea omului de către om era definitiv dovedită de omul nostru, negru că tăciunele. În sfârșit, actul întâi se
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Gheorghe Nandriș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93342]
-
precădere pe Târnave, în județul Alba, pe care atât de frumos îl descrie marele nostru Ion Agârbiceanu în roamnul său, «Strigoiul». Aici la noi în Cârțișoara, corespondentul Cununii de pe Târnave se numea «Buzduganul» și se desfășura în ultima zi de secerat, de un gospodar cu mai mult pământ cultivat cu păioase, grâu, secară, ovăz. Gazda pleca acasă mai din timp, pentru pregătirea mesei, iar secerătoarele, mai ales femeile și nevestele mai tinere realizau din spice o cunună cu o cruce la
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
toți din celelalte sate, răspunde fiică-mea. Păi asta-i!că nu știm ce fac. Nu i-am văzut nici pe câmp lucrând, nici la recoltatul porumbului care era răscopt datorită căldurii de aici din sudul Peninsulei Balcanice, nici la secerat, nici la treierat, deși sezonul la ei a trecut de mult timp, nici cu capre, nici cu alte vite. Nu i-am văzut nici la față, nici în acțiune, și-atunci putem pretinde că avem o cât de mică idee
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
care n-ar trebui de feliu; grâul în parte mare e cam culcat. Orzul puțin îndreptat și cam cu tăciune. Pe Cucorăni e orzul și mai prost decât la noi. Rapița lipovenilor e bună și cam într-o săptămână de secere. Pentru popușoi de peste Sicna caut oameni spre a-i prăși în parte. Ungurii la Movitu n-au venit. Hristachi m-au rugat să-l duc până la țară, pentru că are se tragă linie la pădure în hotar cu Cătămărești, fiind părțile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
alt cântec care îi place și-l cântă doamna Adriana : M-am născut într-un bordei, Învelit cu paie, Dormitor mi-a fost întâi Leagăn, - o copaie. Mama mă lua cu ea Când pleca la muncă Ba la grâu - la secerat Ba la fân - pe luncă. Pe sub tei umbriți pe câmp, Mă umbrea cu ramuri Și sudoarea greu curgea Pe obrajii mamei. Și oițele pășteau, Măicuța muncea, Cu frunze mă învelea Cu lapte mă hrănea. Unde sunteți blânde oi Drăguțe mioare
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
vieți omenești. Bunica a primit pentru jertfa "omului" ei 5 ha de pământ. O parte era foarte bun, pământ arabil, vatră de sat, pe Dealul Obrejii. Restul fânaț, în Pârloage și pe Dealul Crucii. Când mergea la prășit, ori la secerat de grâu, pe Obrejă, când ajungea la ogor, întâi și-ntâi se-apuca de plâns și de bocit, ca după mort. Apoi, făcea o cruce mare, spre răsărit și s-apuca de lucru. O surprindeai de multe ori vorbind încet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
goană nebună prin întunericul pădurii. O mulțime de uniforme albastre apărură printre copaci, cu câini eliberați din lesă, gata să sfâșie. „ - Răsfirați-vă, băieți.. răsfirați-vă !”, strigă Baltă, ca sa deruteze câinii. „ - Plecați, vă acopăr..!, răcni Ichim, și, descărcă un încărcător, secerând un grup de milițieni și culcând la pământ câțiva câini. Totuși hămăitul se apropia în salturi, urmat de milițieni. Sofronie, văzând cât sunt de mulți, s-a oprit și a tras o rafală lungă.. lungă, care părea să nu se
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de milițieni și culcând la pământ câțiva câini. Totuși hămăitul se apropia în salturi, urmat de milițieni. Sofronie, văzând cât sunt de mulți, s-a oprit și a tras o rafală lungă.. lungă, care părea să nu se mai termine... secerând o mulțime de umbre. „ - Pleacă, Sofronie... pleacă !”, răcni Ichim din tot plămânul, dar, când să mai strige o dată, un icnet se auzi în spatele său,.. Sofronie era prăbușit la pământ, cu doi câini, mari, călare pe dânsul. Ichim nu mai avea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de drumul mare..!” „ - Baltă, dă-te prins !”, strigă acelaș glas imatur... și, o lanternă îl orbi. Așa, cu Cârțu în brațe, nu se simțea singur, și, cu mâna liberă, descărcă pistolul mitralieră, cu durerea urii și răzbunării, până la ultimul cartuș... secerându-i pe toți. Baltă se închină încă o dată, își făcu cruce și-si sărută prietenul pe frunte... Apele spumoase ale Grințieșului i-au fost mormânt... ... Baltă se trezi singur, în puterea nopții... singur, singur ca un pui de pasăre căzut
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
urc într-un car de lemn pe două roți, tras de un catâr. Am apucat-o pe un drum lung, de piatră, ce ducea înspre sud. Mă uitam la terenurile roditoare și bine cultivate, îngălbenite de grâul numai bun pentru secerat. Pe alocuri erau mulți păstori pe câmpul plin cu oi și vaci. Aia era salutată de toți cei cu care ne întâlneam. Am ajuns pe malul unui lac care era foarte întins. O limbă de pământ îl despărțea de mare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincții ale Republicii Socialiste România unor sportivi, antrenori și activiști din domeniul educației fizice și sportului Articolul 1 Se conferă titlul de Erou al Muncii Socialiste și medalia de aur Secere și Ciocanul gimnastei Nadia Comăneci, componența a lotului olimpic. Articolul 2 Se conferă Ordinul Muncii clasa I tovarășilor: Vasile C. Diba, component al lotului olimpic de caiac. Teodora Ț. Ungureanu, componența a lotului olimpic feminin de gimnastică. Bela P. Karolyi
DECRET nr. 250 din 18 august 1976 privind conferirea de distincţii ale Republicii Socialiste România unor Sportivi, antrenori şi activisti din domeniul educaţiei fizice şi Sportului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126737_a_128066]
-
plan vast inițiindu- se diverse metode și mijloace spre a realiza planul de Înfometare al populației. Drama a devenit și mai profundă prin faptul că planul de Înfometare a fost pus În aplicare În anii de secetă 1946-1947. Foametea a secerat mii de vieți care s-au adăugat represiunilor Împotriva chiaburilor și țăranilor mijlocași care nu izbuteau să facă față dărilor exagerate. Și În sectorul bisericesc se exercitau presiuni ca serviciul divin să fie oficiat În limba rusă, dar de cele
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
străine venea zilnic la noi În casă și știu exact ce-a fost cu dânsa. În fine, că au murit extrem de mulți oameni nici nu trebuie să vă spun. Majoritatea au murit În primul an, pentru că gerul era năprasnic, a secerat mii de oameni, care au murit și din cauza condițiilor extrem de rele și a totalei lipse de medicamente. Iarna au murit de tifos. Vara au murit din cauza dezinteriei, pentru că pe copaci existau fructe, oamenii le culegeau, dar nu s-au uitat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]