4,879 matches
-
sau în mediul privat, la ai noștri sau la Dușman, cu speranța că va ajunge megaintelectual și cu spaima și perspectiva în abis de a eșua ca nechezol. Faptul că nechezolii doar se scarpină între ei ca broscuțele râioase pe secetă, poporul ucenic neascultător din semiîntunericul televizionar fiind silit să fure spiritualitate și meserie de prin conversații publicitare mai înalte, purtate în limba păsărilor, adevărul statistic că nechezolii sunt un fel de inexistențe cu alură de elefanți se vede orbitor abia
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
a luat apă prin alte spărturi. Dacă scrii bine un roman, asta nu înseamnă că ai soluții pentru toate problemele vieții ... Viața trăită din plin, complexă, este un amestec de veri toride și ierni infernale, de inundații și perioade de secetă prelungită, urci și cobori, cînd ești călare, cînd pe jos ... și exemplele lui de fapte, senzații și trăiri autentice curgeau cu nemiluita, numai că el era un extremist din vocație, nu înțelegea calea de mijloc și acest lucru i-l
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 55-56 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356743_a_358072]
-
tragedia globalizării și le ținea teorii despre situația resurselor, piața dominantă, studii motivaționale, mesajele publicitare și analiza elementelor culturii. Cultura de cartofi! s-a auzit o replică, și huiduielile erau stimulatoare și suculente, oamenii rîdeau și discutau despre fotbal și secetă, căruțe și lemne de foc, pentru că încă era frig noaptea și, cine nu se îngrijise de cu toamnă să se aprovizioneze, ar fi dîrdîit în cojoace, da' nu era cazul, pădurea era la doi pași, uscături să nu le poți
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
de citit, da', dacă începuse să le iubească Afrodita, pentru el căpătau însemnătate, asta era! Treceau zilele una după alta, oamenii se luau cu treburile, priveau cerul înnourat, era frig, bătea vîntul în rafale răutăcioase, dar nu ploua, era tot secetă și secau fîntînile, Licurișca și Thomas veneau și plecau, apăreau așa, din senin, stăteam de vorbă, voiau să le povestesc ce mai era prin văgăună, mă întrebau de ce am mai săpat, dacă nu puneam cartofii, eu aș fi vrut să
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
altfel risipite, cineva, cred eu, i-a schimbat pămîntului traiectoria, poate că a îndepărtat planeta din calea unui asteroid ce ne-ar fi nimicit, cine știe?! și așa se explică schimbarea climei, pentru că situația este tragică: cînd nu plouă este secetă și cînd plouă încep inundațiile. Unde mai sînt acele ploi de demult, de cînd eram eu puști, care inundau străzile la cîteva zile, sau acele răpăieli din timpul verilor, ce răcoreau pămîntul și ne lăsau să respirăm bucuroși cîteva ore
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 59-61 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356746_a_358075]
-
a trezit din visare Cezar Dunăreanu, care paria cu Grigore Țăranu, ce stătea în partea cealaltă a mesei, chiar în fața lui, că pînă la toamnă își mai cumpără o vacă și că mai are timp să pună cartofi chiar dacă este secetă pentru că, explica el, numai dacă ar ploua vreo cincizeci de zile la rînd, s-ar satura pămîntul de apă, că era sec de atîția ani, îi crăpa sufletul de dor de ploaie reavănă pămîntului, dar el se va lupta din
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 62-67 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356744_a_358073]
-
Fratila Genovel-Florentin) Unflash interesant ce trimite la universul boabei și al fărâmei. Primul vers trimite la sfârșitul lumii, la o apocalipsă generată de lipsa prelungită a precipitațiilor. Pământul crăpat apărut în calea furnicii ne obligă să admitem o realitate cruntă: seceta. Se induce în suflete astfel o dezolare care macină și te lasă pe gânduri. Chiar și pentru furnică, exploratoare energică, situația e critică. Mic și mare stăm sub umbra aceleiași amenințări. Se așteaptă un semn al proniei cerești care să
HAIKU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356545_a_357874]
-
Secenariul în amplă derulare. Vedem în multe fapte o minune, În cer - o insolită-ncununare. Religii ne îndeamnă la visare, Știința încă prea puține spune. Chiar în zadar o floare să răsară, Să-și plece fruntea și să ceară apă În seceta amiezilor de vară? Durerile obrazul cum ni-l sapă! Vin curcubee de lumină rară... Desigur e ceva care ne scapă! Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Ceva ne scapă... / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 294, Anul I, 21
CEVA NE SCAPĂ... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356576_a_357905]
-
Și cu care datorie Mori în fecare zi Totul e oratorie Până când nu va mai fi! Mor vocalele în noi Și n-ai ce să pui în loc Nu mai cresc altele noi Nici mai bune, nici deloc Ne-a păscut seceta care Ne-a iubit de mici și dacă Plânge vântu-n fiecare Toamnă, cu ciochini de bacă Fiindc-am râs și-am plâns utópii Peste care n-am putut, Doamnelor ca niște dropii, Prințul nu ne-a cunoscut Doar un zâmbet
TINERE DOAMNE de ION UNTARU în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356639_a_357968]
-
cei în care ai avut încredere, să fii mințit cu acte în regulă de către o societate care cu greu își va găsi identitatea”, ia calea pribegiei și începe să numere „destinele ce treceau Dunărea spre locul unde ar putea amăgi seceta abătută în politică și în buzunarele noastre.” Autorul mărturisește: „Mă vedeam cum îngroșam, și eu, numărul celor ce treceau puntea cea mare dincolo, spre lumea avută, scăpată mai repede de comunismul venit pe nesimțite, dar plecat cu strigături.” Plecase de-
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
dădu mai lângă mine și-mi șopti la ureche: -Mă, zice el încet să nu-l audă nimeni, ăștia sunt jidani moldoveni, îi bag în casă la voi pentru un timp, avem ordin de la stăpânire...au fugit și ei de seceta asta din Moldova... Femeia, înzorzonztă cu ii și cu panglici, era pe măsura bărbatului, oacheșă, dălângă, cu picioare rotofeie, grasă și înaltă. -Ce să facem?- vine ea la mine. Că ne-a blestemat Dumnezeu cu nenorocirea asta care a căzut
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
veni o mătușă de la Tecuci și m-a luat. Între timp a murit și mătușa și am rămas la ăștia!- și arătă spre curtea plină de puradei. -Cine sunt ei? -O șatră de lăieți... -O șatră de lăieți... Cu toată seceta care venise pe capul nostru , pepenii acelui om se copseseră. Ioniță vine la mine și mă ia la furat pepeni. Erau niște lubenițe mari, ca purceii, printre vrejuri. Îi udase întruna, zi și noapte, cărând apă de la fântâna cu ciutură
PRINŢESA ŞI PATEFONUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355098_a_356427]
-
la dans duhnind a veșnicie. Viața e-o problemă, ea ne scrie. Mai ușor ni se dezvăluie lucrurile, decât oamenii, Natura nu greșește. Când piere un om, ceva se tulbură. Când va-nceta amăgirea? Pământul e obosit de ploi, de secetă, de noi, doar soarele îl mai revigorează cu o glumă. Timpul a tacă la trecerea fiecărui deceniu. I-am simțit tăișul la 20 de ani, la 30 , ș.a.m.d. Acum tăișul s-a tocit, nu mai simt decât răceala
VIAŢA ÎNSĂŞI de BORIS MEHR în ediţia nr. 607 din 29 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355227_a_356556]
-
scapi de boală grea. la-nceput mi-s foc domol dar la urmă oi fi pârjol. șanț o sabie în teaca cât trăiesc în lumea dreapta dar de-mi sunt dușmani în jur sunt și coasă și satâr. când e secetă sunt apă care tot ce-i verde-adapă ciutură-s cu apă lină că cei însetați să vină. dacă vii cu gânduri bune nu e om că mine-n lume dacă vii cu gânduri rele vai de păcatele tele, ca văzând
SUNT O FRUNZĂ CARE CÂNTĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 275 din 02 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355643_a_356972]
-
golite înnodate la capete desprinse din os curg peste frunte gât umeri clepsidră cu văi netezite creste de munte trupuri în haos coapse în tremur lacrimi sub gene tâmple cochilii riduri cu zimți dorințe adânc răsucite în sânge crăpate de secetă alunecă în strășini încet rugător fără ură prigoană bat orologii acum nu mai știu să rămân sau să plec. Referință Bibliografică: Ramuri golite / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 903, Anul III, 21 iunie 2013. Drepturi de Autor
RAMURI GOLITE de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 903 din 21 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346137_a_347466]
-
fizice sau sentimentale, alții îl au ca sprijin în a-și declina favoruri sau dorințe pierdute. Cuvântul este instrumentul sensibilizării, al curtoaziei dar și al distrugerii maxime a omului, când este exprimat de o minte secată de vârtejul întunecat al secetei de iubire, cuprinsă de furia neîmplinirilor lui și invers proporțional cu ceea ce gândim. Este regresiv pentru că într-un fel se rostește și într-un alt fel se discern simțirile pornite din străfundul interiorului nostru. Cuvântul împlinește senzații de bine sau
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
Ediția nr. 247 din 04 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU VISCOLULUI Lui Zaharia Stancu Discute, la o țuică fiebinte, moșii, tot ce vor că și ei, eu tot de grija ierbii am să mor - mă seaca în coaste o secetă grea, mă-nțeapă în ochi, ca pe roua, o stea - de departe aud cum se apropie clipă, de aproape ascult cum geme, sub haină, aripa - mă trezește din somn, într-un vis, un greiere verde, și-n peșteră dorului un
ELOGIU VISCOLULUI de ION MARZAC în ediţia nr. 247 din 04 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356176_a_357505]
-
249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU CETĂȚII Cartea mea e-n flăcări și se-nmoaie că o Sodoma în deșertul timpului sinistru - aș vrea să lupt, să plâng pe ziduri ploaie, dar zeii-s duși și-i secetă pe Istru - mi-i speriată și iubita și lui Lot se plânge și încotro s-apuce cred că nu mai știe - pe amândoi, acelasi rug, etern, ne-o strânge, si, e cumplit, când simți pumnalu-nfipt și-n poezie. Referință Bibliografica
ELOGIU CETĂŢII de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356187_a_357516]
-
cu coamă și coadă din mătase, iar sub influența poveștilor bunicului, noaptea se visează pescuind peștele de sticlă, alături de care, împreună cu alte câteva animale din sticlă, trăiește adevărate aventuri. Faptul că ziua hainele îi sunt pline de noroi, în plină secetă, plasează eroul în zona incertă în care ficțiunea interferează cu realitatea. Eroii Mariei Ioniță sunt oameni obișnuiți, caracterizați prin¬tr-o serie de slăbiciuni, oameni care încă nu sunt pregătiți pen¬tru acțiune și care sunt prea puternic legați de convenționalul
LANSARE DE CARTE MARIA IONIŢĂ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368948_a_370277]
-
pușcă. tronează ermetic tăcerea din cușcă. din zone extreme clamează plăcerea. e beznă în noaptea durerii acute. sunt umbre își plimbă norocul prin lume. curând își veghează un trup de legume tainul din poarta sfidării oculte. hai Doamne respiră în seceta-ntreagă. altarul se-nchină în fața tristeții. sunt fiii Tăi liberi. se coc bătrâneții. privește spre lutul cu mâna beteagă. spre Tine vom merge pe căi neștiute. vei fi însumarea puterilor noastre. opinci răstignite. iluzii albastre. deschide-vei ochii luminii știute
PRIN LUME NOROCUL de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 2033 din 25 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370878_a_372207]
-
Herculane plouă și ascult Cum plânge ploaia noapte peste ziduri Și timpul dintre noi e plin de riduri, Doar inimile noastre sunt de țânci Și stropii cad rănindu-se de stânci. Plouă, să ne bucurăm de ploi, Când e atâta secetă între noi!... Referință Bibliografică: La Herculane plouă... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 213, Anul I, 01 august 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
LA HERCULANE PLOUĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 213 din 01 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/370929_a_372258]
-
prag de sărbătoare ne străduim să fim mai buni și-n satul mirosind a pâine, cum dat ne este din străbuni, pășim încet, încet spre mâine căci este Sfânta Joie Mare.... un colț de pagină ruptă dintr-un măr înflorit ... seceta gândului peste buze arse poposind însetate pe trifoiul cu patru foi zâmbind sub poveri înrourate chemări depărtări visuri patimi adieri de zefir pribeag narcise firave îndrăgostite de iriși-vâslași unduind miresme crude înoată într-un ostrov de verde crud ploaie de
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
TAMARA GORINCIOI - LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEȘTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC Autor: Tamara Gorincioi Publicat în: Ediția nr. 1669 din 27 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Aidoma țăranului care crește pâinea în câmp, pe timp de secetă, cu mâinile și tălpile însângerate, artistul Vasile Iovu cântă la nai doinele și durerile acestui neam cu buzele zdrelite până la sânge. Or, pentru noi, basarabenii, folclorul a fost și este nu numai o răsfrângere a sufletului, dar și o formă
LA ANIVERSARE: VASILE IOVU, ARTISTUL CARE DOINEŞTE LA NAI CU LACRIMA NEAMULUI ROMÂNESC de TAMARA GORINCIOI în ediţia nr. 1669 din 27 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369759_a_371088]
-
pe ciobănii n’oști Cum că n-au în cap decât pășunat . -Pentru câinii noștri stăm aici că prostii Pe când voi aleșii mai puneți la pensii Tot la ale voastre care-s mai făloase. Iar oile toate umblă nemâncate De secetă mare ,murit-au mioare . Suntem adunați și cu toți fartați . Baciul moldovean și cel ungurean Stau lângă muntean,lângă ardelean. Cei de la câmpie s-au grăbit să “vie” Cu șuba-n spinare și-n traista mâncare . Ca să îi ajute pe
PARODIA MIORITEI de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1811 din 16 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369894_a_371223]
-
în cartierul Bold din Caracal în acele vremuri. Puțini copii aveau ghiozdane, unele din tablă fiind. Le numărai pe degetele de la o mână, într-o clasă. Nu era bogăția de mai târziu și de acum. Erau anii de după război și secetă, erau anii de sub ocupație sovietică... Pe strada mea nu era nici linie de electrificare, deși era o stradă importantă, pentru că făcea legătura între Caracal (reședință de raion) și Craiova (reședința regiunii Oltenia). Până aproape de clasa a patra citeam seara la
GÂNDURI ŞI AMINTIRI IZVORÂTE DIN DORUL DE CASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370281_a_371610]