1,339 matches
-
doar modernizării, ci și politicii desfășurate de către regimul comunist. Rezultatul a fost eliminarea Bisericii din viața publică și din ea politică, statul socialist construind "cea mai birocratizată, centralizată și secularizată societate care a existat vreodată" (Inglehart, 1997, pag. 97). Dar secularizarea forțată nu a acționat în mod uniform în regiune. Dincolo de poziția pe care a avut-o Biserica Ortodoxă în România, la nivelul vieții private secularizarea nu a avansat foarte mult in perioada comunistă. Cercetările realizate după căderea comunismului au demonstrat
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mai birocratizată, centralizată și secularizată societate care a existat vreodată" (Inglehart, 1997, pag. 97). Dar secularizarea forțată nu a acționat în mod uniform în regiune. Dincolo de poziția pe care a avut-o Biserica Ortodoxă în România, la nivelul vieții private secularizarea nu a avansat foarte mult in perioada comunistă. Cercetările realizate după căderea comunismului au demonstrat că în România și Polonia procesul socializării religioase în cadrul familiei a fost destul de intens chiar și în timpul comunismului (Muller, 2004). Așa cum arată Halman și alții
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
să fie capabil să modifice obiectivele, valorile și comportamentul cotidian al oamenilor" (pag. 64). Cel puțin nu a reușit la fel de bine ca în cazul Cehiei sau al Estoniei. Cu toate acestea, spațiul public a fost mult mai expus acțiunii forțelor secularizării. Regimul comunist a eliminat religia din școli, a redus foarte mult învățământul teologic, a separat complet politica și religia. Deși în sfera privată credință religioasă nu a avut atât de mult de suferit, în planul public și mai ales în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
politică, decât de a participa la luarea deciziilor importante. Chiar și românii cred că Biserica nu trebuie să se amestece prea mult în problemele politice, însă consideră că un politician trebuie să fie un bun creștin. Acest fapt marchează practic secularizarea spațiului politic, însă ne-secularizarea celui privat (Voicu M, 2001). Acest fapt este în acord cu teoria diferențierii și fragmentării sistemelor de valori, care prezice o eliminare a religiosului din viața politică. Pornind de la aceste permise putem formula următoarea ipoteză
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
la luarea deciziilor importante. Chiar și românii cred că Biserica nu trebuie să se amestece prea mult în problemele politice, însă consideră că un politician trebuie să fie un bun creștin. Acest fapt marchează practic secularizarea spațiului politic, însă ne-secularizarea celui privat (Voicu M, 2001). Acest fapt este în acord cu teoria diferențierii și fragmentării sistemelor de valori, care prezice o eliminare a religiosului din viața politică. Pornind de la aceste permise putem formula următoarea ipoteză: (H2) În România, impactul religiozității
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
cel mai tradițional al populației, cum este cel din mediul rural, munca în afara casei pentru femei a devenit un fapt normal și dezirabil. Datele relevă un impact crescut al religiozității și asupra valorilor legate de sfera muncii. Rezultatele contrazic ipoteza secularizării muncii și a lipsei de efect a valorilor religioase asupra valorilor ce țin de sfera publică. Datele prezentate pe cele trei diagrame path reprezintă coeficienți standardizați care permit comparația în interiorul modelului. Figura 4.4 prezintă coeficienții ne-standardizați ai efectelor
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
altor valori în România Sursa datelor: EVS 2000 Potrivit datelor din Figura 4.4, în România religiozitatea are un efect semnificativ asupra tuturor sferelor valorice luate în considerare, fie ele legate de viața publică sau de cea privată. În România secularizarea nu a înaintata atât de mult încât să elimine complet religia nici din viața publică, nici din cea privată. Cu toate acestea, impactul valorilor religioase este cel mai puternic asupra valorilor de gen legate de viața privată, susținând secularizarea mai
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
România secularizarea nu a înaintata atât de mult încât să elimine complet religia nici din viața publică, nici din cea privată. Cu toate acestea, impactul valorilor religioase este cel mai puternic asupra valorilor de gen legate de viața privată, susținând secularizarea mai redusă a spațiului privat. Pe de altă parte domeniul cel mai secularizat îl reprezintă munca, asupra căreia se pare că religia exercită influența cea mai redusă, deși ea este una semnificativă din punct de vedere statistic. Datele indică un
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religiei asupra valorilor ce țin de viața politică. Chiar și după jumătate de secol de ateism politic și după o absență prelungită a Bisericii din viața politică, în România valorile religioase influențează orientările politice. Acest rezultat contrazice ipoteză H2 a secularizării accentuate a spațiului politic, România comportându-se diferit de alte țări europene. Pentru mai buna înțelegere a cazului românesc, am plasat România în context comparativ internațional. Rezultatele comparației ne ajută să înțelegem mai bine rolul pe care religia îl joaca
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
dimensiune a valorilor politice. Pentru restul țărilor din regiune politică este un spațiul secularizate în care religia nu mai are nimic de spus. Mai mult, efectul este cel mai puternic în România fața de toate celelalte țări, indicând faptul că secularizarea forțată impusă de regimul comunist nu a reușit să rupă legătura dintre politic și religios. Datele analizate susțin ipoteza H3 referitoare la impactul religiei în România în comparație cu alte state ex-comuniste. Pe de altă parte, impactul religiei asupra valorilor de gen
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
Datele analizate susțin ipoteza H3 referitoare la impactul religiei în România în comparație cu alte state ex-comuniste. Pe de altă parte, impactul religiei asupra valorilor de gen legate de sfera ții private este unul semnificativ pentru majoritatea țărilor incluse în demersul comparativ. Secularizarea rămâne scăzută în cele mai multe țări atunci când este avută în vedere viața privată. Excepțiile le reprezintă Ucraina și Letonia, cazuri pentru care valoarea coeficientului este mai mică de 0,1 și nesemnificativă din punct de vedere statistic. Din nou în România
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și Letonia, cazuri pentru care valoarea coeficientului este mai mică de 0,1 și nesemnificativă din punct de vedere statistic. Din nou în România impactul este cel mai puternic, comparativ cu țările din regiune (vezi Figura 4.7), indicând o secularizare mai redusă a societății românești și în această privință. Datele cu privire al efectul religiei asupra relațiilor de gen din sfera publică indică o secularizare puternică a spațiului public din nou pentru toate țările incluse în analiză, mai puțin pentru
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
este cel mai puternic, comparativ cu țările din regiune (vezi Figura 4.7), indicând o secularizare mai redusă a societății românești și în această privință. Datele cu privire al efectul religiei asupra relațiilor de gen din sfera publică indică o secularizare puternică a spațiului public din nou pentru toate țările incluse în analiză, mai puțin pentru România. Pentru locuitorii celorlalte țări ex-comuniste participarea femeilor pe piața muncii nu are legătură cu credință religioasă, munca în afara casei fiind ruptă complet de influențele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
religiei datorită efectelor diferențierii funcționale și a fragmentării valorice. Ultima dimensiune inclusă în comparație este legată de sfera muncii. Din nou România este singura țară din Centru și Estul Europei în acre religiozitatea influențează motivația muncii. Datele atestă faptul că secularizarea a avansat puternic în statele post-comuniste mai ales în sfera publică, legată de politică și muncă. Excepția în acest caz este România în cazul căreia religia mai are un cuvânt de spus în alegerea unei slujbe. Și în acest caz
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
și muncă. Excepția în acest caz este România în cazul căreia religia mai are un cuvânt de spus în alegerea unei slujbe. Și în acest caz România se dovedește a fi un outlier în regiune. Sintetizând, se poate spune că secularizarea a afectat puternic cele mai multe țări ex-comuniste, și cu precădere spațiul public al acestor societăți. În cele mai multe dintre aceste societăți valorile religioase nu mai exercită nici o influență asupra valorilor politice, valorilor din sfera muncii și asupra valorilor legate de relațiile publice
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
variabile. IV. CONCLUZII În România religia încă joacă un rol important, influențând opțiunile pe care oamenii le fac în alte domenii ale vieții. Religia este încă importantă atât în modelarea opțiunilor politice, cât și în motivarea muncii. Rezultatele indică o secularizare scăzută a spațiului public chiar dacă puterea comunistă a încercat să elimine religia mai ales din viața publică. Acest rezultat contrazice prima ipoteză, cea a lipsei de influența a religiei asupra sferei publice. Datele analizate susțin însă ipoteza influenței puternice a
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
secularizate. În acest context, ce este deosebit de interesant este faptul că funcțiile pro-europene, de stânga și de dreapta, au dezvoltat propriul lor concept asupra Europei. Astfel, stânga vede esența Europei în proiectul luminilor și al unor valori precum modernizarea și secularizarea. Pe de altă parte, dreapta identifică fundamentul identitații europene în moștenirea sa creștină premodernă. Utilizarea diferitelor concepte asupra Europei, în același timp de stânga și de dreapta (și în mod special de elitele lor), și care sunt într-o anumită
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
natura lor, dar separate. Până în ziua de azi clerul luteran, în conformitate cu tradiția, s-a obținut să intervină în viața politică. Însă Biserica protestantă are de asemenea reprezentanți ai mișcării pietiste care doresc încurajarea implicării creștinilor în politică pentru a opri secularizarea crescândă (D. Hanley, "Introduction: Christian Democracy as a political phenomen", in D. Hanley (ed.), Christian Democracy in Europe, A Comparative Perspective, Pinter Publishers, London&New York, 1994, p. 8). 8 S. P Ramet , Nihil Obstat. Religion, Politics, and Social Change in
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
Social Survey (PGSS), bazat pe opiniile prsoanelor interogate asupra educației religioase, avortului și ratificării Concordatului, a arătat în 1997 că Polonia este divizată între două grupuri mai mult sau mai puțin egale: unul clerical-tradițional (42%) și un altul, partizan al secularizării (46%). Există de asemenea un mic grup moderat (12%), care și-a exprimat sentimente amestecate față de Biserică și față de valorile ei (K. KA-LOK CHAN, op. cit., p. 189) 19 H. Kitschelt, Z. Mansfeldova, R. Markowski și G. Tóka, Post-Communist Party Systems
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
ales Partidul Comunist) atrofiază în mod politic pertinența unei utilizări legitimante a altor subconflicte economice. În același timp, asocierea între național și ortodoxie a împiedicat ivirea unui conflict similar celui generat de revoluția națională rokkaniană între stat și privilegiile Bisericii. Secularizarea începută în secolul XIX în mod cert nu este comparabilă nici în fond nici în formă cu geneza unui conflict generat de poziționarea în raport cu apărarea valorilor religioase. Slăbiciunea organizațiilor politice ale proletariatului nu a încurajat nici Biserica Ortodoxă să dezvolte
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
unei funcții de ordin tehnico-pragmatic (învățarea scrisului și cititului în clasele primare), în timp ce manualul își va însuși sarcina superioară de formare morală. Alternanța bucoavnă-abecedar-manual reflectă prefaceri structurale petrecute în compoziția țărilor române și, mai târziu, a societății românești, evocând procesualitatea secularizării treptate a culturii autohtone. În perioada de dominație timpurie a bucoavnei, un hrisov al domnului Moldovei, Grigorie Ghica, din 1748 este relevator pentru înțelegerea funcției sociale atribuite școlii: "Scólele sunt ca o fŏntănă din care se adapă obștescul norod cu
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
o asemenea instrucție școlară. Educației îi este imprimat, prin medierea bucoavnei și a literaturii liturgice prevalentă în secolul al XVIII-lea, un conținut strict religios, în care erau încorporate finalități politice conservatoare. Schimbările ce aveau să se producă în sensul secularizării conținutului învățământului, antrenat de apariția abecedarului, au fost prevestite încă din pragul secolului al XIX-lea, și încă de nimeni altul decât de mitropolitul Moldovei. În anaforaua sa din 1800 asupra Academiei Domnești din Iași, Iacob Stamati contestă venerabila dogmă
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Drace-Francis, 2006, p. 48). Stamati promovează, prin aceasta, rudimentele unui patriotism utilitarist, chiar dacă, din motive pragmatice, recomandă utilizarea grecii ca limbă de predare în școală. Abecedarul și derivatele sale (cărțile de citire, "ducerile de mână", prime cunoștințe) - vehiculele livrești ale secularizării - vor impune un țel complementar educației, până atunci complet subjugată scopului suprem al zidirii morale a subiectului religios: producerea de subiecți obedienți statului, docili politic și utili pe plan economic. Este finalitatea ideologică a ceea ce am numit, mai sus, patriotism
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
însă aceasta este însoțită de sarcina complementară de a crește subiecți ascultători și productivi față de Stăpânire. Ivirea manualului în spectrul instrumentelor didactice și impunerea sa ca mijloc livresc dominant de educare în anii 1870 reflectă o adâncire a efectului de secularizare a literaturii didactice românești. Manualele de istorie și geografie păstrează dualitatea asimetrică din perioada precedentă, inversându-i însă ierarhia finalistă. După momentul unirii principatelor dunărene din 1859, pe măsura accelerării eforturilor de construcție a statului-națiune unitar român, scopul primordial al
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
al educației preia o finalitate identitară. Religia își păstrează un loc de cinste, însă este relegată pe plan secund de discursul naționalist- identitar căruia îi este, în cele din urmă, subsumată. Totuși, chiar și în această perioadă de amplificare a secularizării literaturii didactice, fibra mistică ce era anterior total întrețesută în conținutul educațional al bucoavnelor și literaturii liturgice folosită în școală nu dispare. Asistăm în schimb la un proces de transfer a misticii religioase înspre dezideratul naționalist. G.R. Melidon (1874), în calitate de
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]