2,558 matches
-
la presiunile induse de acutizarea concurenței vizează, În principal, următoarele aspecte: inovațiile sunt Încă principalul factor pentru devansarea concurenților de pe piață și pentru obținerea de profituri mari. Totuși, ceea ce s-a schimbat este faptul că inovațiile nu mai sunt introduse secvențial (adică, mai Întâi pe propria piață internă, apoi gradual pe piețele utilizatorilor secundari), ci simultan. Numai În acest fel pot fi facute eficiente cheltuielile foarte ridicate ce țin de cercetare-dezvoltare, date fiind ciclurile tot mai scurte de viață ale produselor
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
pentru orice supă de pește, căci toate depind în mod esențial de speciile ce pot fi pescuite în regiunea respectivă. Din multitudinea de fierturi din pește de pe continentul nostru, doar câteva împărtășesc o anumită tehnologie de preparare. Aceasta este fierberea secvențială, în două etape, iar cele mai cunoscute zemuri astfel gătite sunt acea bouillabaisse (denumirea provine din expresia „quand ça bouille, tu baisses le feu“, adică „atunci când fierbe, scazi focul“) din Provence, uha rusească, szegedi halászlé (maghiară, bineînțeles) și ciorba noastră
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
care urma un fel de mâncare pe bază de carne; masa se termina cu un desert.“ Altfel spus, bizantinii practicau un fel de serviciu à la russe avant la lettre (oare de la ei l-au luat rușii?), caracterizat prin prezentarea secvențială a mâncărurilor, ordinea apariției lor pe masă fiind în funcție de gust, savorile sărate precedându-le pe cele dulci, în timp ce Occidentul, până la începutul secolului al XIX lea, a păstrat uzanța medievală de a servi, la un banchet, „șarje“ succesive de feluri de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
meseanul înfuleca o ciozvârtă de berbec și, între două înghițituri de carne, mai gusta și dintr-un desert. După cum afirmă medicul Constantin Caracaș, în primii ani ai secolului al XIX-lea, mesele boierești de la noi erau servite după modelul bizantin, secvențial: antreuri (pește afumat, icre, măsline, salamuri, brânzeturi), apoi o supă de pasăre ori de vită, pilaf turcesc și, la urmă, dulcețuri și fructe. Iată un element de originalitate în raport cu Occidentul. Este greu de presupus că felurile de mâncare sofisticate, precum
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de la valoarea potențialului de repaus variabilă între -70 și -90 mV până la limita superioară a depolarizării cu valoare maximă pozitivă de 130 mV. Conform teoriei ionice actuale, fenomenele electrice neuronale generatoare de potențiale de acțiune se desfășoară în următoarea ordine secvențială: Perioada de latență cu durată foarte scurtă (0,1 msec), în care începe intrarea Na+ la nivelul conului axonal de emergență prevăzut cu cel mai mic prag de excitație, în vederea începerii procesului de depolarizare; Depolarizarea totală a membranei realizată de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
un mecanism independent de fosforilări, fixându-se fie pe situsul de modificare alosterică a canalului, fie pe o subunitate reglatoare; - o altă posibilitate de blocare a canalelor cationice s-ar realiza prin activarea protein kinazei cGMP-dependente, care pe o cale secvențială implică proteina Gi-GTP. Aceste mecanisme cGMP-dependente inhibă reabsorbția de sodiu la nivelul canalului colector din medulara internă și explică în mare parte natriureza observată după creșterea nivelului plasmatic de ANF. În afara hormonului antidiuretic, aldosteronului și peptidelor natriuretice, numeroși alți factori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
locul între arte. McCloud, în viziunea sa cuprinzătoare, merge până la a considera banda desenată un film accelerat (și filmul este realizat, la urma urmei, din imagini statice derulate cu viteză, iar dacă îl desfășurăm cadru cu cadru, obținem o artă secvențială foarte lentă)516, datorită dimensiunii sale exclusiv vizuale. Demersul lui McCloud, dincolo de eventualele amendări care i se pot aduce de pe alte poziții teoretice, este unul esențial pentru oricine încearcă să înțeleagă implicațiile și ramificațiile conceptuale ale câmpului benzii desenate. Ceea ce
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
devine serios, adresat unei audiențe mature, cu subiecte de aventură, de dragoste sau chiar de groază, ajungându-se la formule aparent oximorone, ca "horror-comics"567). Conform lui Wright, aceste comic-books "comunică narațiuni printr-o combinație unică de text și ilustrație secvențială, care funcționează în propriul vocabular estetic".568 Ele se deosebesc de comic-strips, care sunt diseminate prin ziare unui public de masă, adult. Comic-books sunt create, distribuite și vândute pentru propriile merite, unui public eminamente tânăr. Au existat și comic-strips adunate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
amabil).604 Quality Comics, proprietatea lui Everett Arnold, publică cele mai reușite comics din punct de vedere estetic, preferând să cheltuiască în plus pentru asigurarea calității. Prin serii ca Doll Man, Plastic Man sau The Spirit, se impun noi tehnici secvențiale, personaje sofisticate, care în timp au avut mai multă influență asupra urmașilor decât asupra contemporanilor, care rămân blocați în narațiunile facile și adesea inepte cu super-eroi, ce invadează și suprasaturează piața. Copierea brută a profilurilor și a temelor, departe de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
cu viitorul, abia în acel moment arborele este întreg. Atunci când decizi că vei decide, atunci când devii din prezent în viitor, te afli în sfera infinitului întreg și timpul tău este același cu viitorul infinit. Timpul nu apare nici liniar, nici secvențial... ci este întreg. Important este viitorul. Iar viitorul este deja prezentul. Acum, înainte de acum... Amprenta pasului pe nisip, atunci când înaintezi și apropii viitorul de prezent... Acesta e viitorul absolut. Acum. De aceea pașii mei apar doar pentru un moment pe
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
ciclul Secvențe, destinată trompetei în 1984, și dedicată lui Sergiu Cârstea în 2013; Apparitionen I für trompette solo în B (Apariție I pentru trompetă solo în Si bemol) de Thomas Christoph Heyde - o primă audiție românească, ce utilizează tehnica serială, secvențial, cu scurte inserturi de jazz și sonorități cu dublu efect: aparent și difuz - fenomen care necesită o mare iscusință în utilizarea și eliminarea rapidă a surdinei; Scherzo- Sarcastico (Scherzo sarcastic) de Vladimir Beleaev (Republica Moldova) - pagină de o virtuozitate eclatantă
Puncte cardinale by Despina PETECEL-THEODORU () [Corola-journal/Journalistic/83407_a_84732]
-
pornește de la fidelitatea absolută către formulări flexionar-variaționale pe culoare parametrice distincte, până la exprimări mai complexe, de implicări ale autosimilității, talonate, nu arareori, de “evadări rebele” de la conformismul unor modele erodate prin numărul de copii fidele ale enunțului original. Orice succesiune secvențială, concepută pe baza unui model repetat la un interval prestabilit, se remarcă prin câteva repere elementare ce definesc substanța și particularitățile selecției spectralo-morfice: modelul, secvențele, pasul secvențial, iar ca etaj superior, rețeaua secvențială. În privința repertoriului său de definiri reperiale se
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
unor modele erodate prin numărul de copii fidele ale enunțului original. Orice succesiune secvențială, concepută pe baza unui model repetat la un interval prestabilit, se remarcă prin câteva repere elementare ce definesc substanța și particularitățile selecției spectralo-morfice: modelul, secvențele, pasul secvențial, iar ca etaj superior, rețeaua secvențială. În privința repertoriului său de definiri reperiale se pot contabiliza unele clișee, ca scheme modulare, în relevarea și evaluarea diferitelor formulări repetitive de orientare secvențială, la nivelul întregului ciclu secvențial (modelul și secvențele), cât și
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
copii fidele ale enunțului original. Orice succesiune secvențială, concepută pe baza unui model repetat la un interval prestabilit, se remarcă prin câteva repere elementare ce definesc substanța și particularitățile selecției spectralo-morfice: modelul, secvențele, pasul secvențial, iar ca etaj superior, rețeaua secvențială. În privința repertoriului său de definiri reperiale se pot contabiliza unele clișee, ca scheme modulare, în relevarea și evaluarea diferitelor formulări repetitive de orientare secvențială, la nivelul întregului ciclu secvențial (modelul și secvențele), cât și în detaliul particularizat al componentului (model
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
ce definesc substanța și particularitățile selecției spectralo-morfice: modelul, secvențele, pasul secvențial, iar ca etaj superior, rețeaua secvențială. În privința repertoriului său de definiri reperiale se pot contabiliza unele clișee, ca scheme modulare, în relevarea și evaluarea diferitelor formulări repetitive de orientare secvențială, la nivelul întregului ciclu secvențial (modelul și secvențele), cât și în detaliul particularizat al componentului (model, secvență). O astfel de structură auto-repetitivă poate fi cotată ca secvență în secvență. Repetitivitatea secvențială, de relevanță constructivă la nivelul întregului (ciclul secvențial), reprezintă
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
selecției spectralo-morfice: modelul, secvențele, pasul secvențial, iar ca etaj superior, rețeaua secvențială. În privința repertoriului său de definiri reperiale se pot contabiliza unele clișee, ca scheme modulare, în relevarea și evaluarea diferitelor formulări repetitive de orientare secvențială, la nivelul întregului ciclu secvențial (modelul și secvențele), cât și în detaliul particularizat al componentului (model, secvență). O astfel de structură auto-repetitivă poate fi cotată ca secvență în secvență. Repetitivitatea secvențială, de relevanță constructivă la nivelul întregului (ciclul secvențial), reprezintă procedeul de configurare a componentului
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
în relevarea și evaluarea diferitelor formulări repetitive de orientare secvențială, la nivelul întregului ciclu secvențial (modelul și secvențele), cât și în detaliul particularizat al componentului (model, secvență). O astfel de structură auto-repetitivă poate fi cotată ca secvență în secvență. Repetitivitatea secvențială, de relevanță constructivă la nivelul întregului (ciclul secvențial), reprezintă procedeul de configurare a componentului (modelul/secvențele) Atât modelul cât și secvențele aferente rețelei secvențiale conțin, fiecare, câte un (mini)ciclu secvențial, aspect care certifică similitudinea formativă dintre parte și întreg
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
orientare secvențială, la nivelul întregului ciclu secvențial (modelul și secvențele), cât și în detaliul particularizat al componentului (model, secvență). O astfel de structură auto-repetitivă poate fi cotată ca secvență în secvență. Repetitivitatea secvențială, de relevanță constructivă la nivelul întregului (ciclul secvențial), reprezintă procedeul de configurare a componentului (modelul/secvențele) Atât modelul cât și secvențele aferente rețelei secvențiale conțin, fiecare, câte un (mini)ciclu secvențial, aspect care certifică similitudinea formativă dintre parte și întreg - autosimilitate intro-secvențială. ► Introspecția tematică ↔ Clișeul formei de fugă
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
componentului (model, secvență). O astfel de structură auto-repetitivă poate fi cotată ca secvență în secvență. Repetitivitatea secvențială, de relevanță constructivă la nivelul întregului (ciclul secvențial), reprezintă procedeul de configurare a componentului (modelul/secvențele) Atât modelul cât și secvențele aferente rețelei secvențiale conțin, fiecare, câte un (mini)ciclu secvențial, aspect care certifică similitudinea formativă dintre parte și întreg - autosimilitate intro-secvențială. ► Introspecția tematică ↔ Clișeul formei de fugă Tema de fugă, elementul fundamental pe baza căruia se concepe și se edifică forma muzicală polifonică
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
auto-repetitivă poate fi cotată ca secvență în secvență. Repetitivitatea secvențială, de relevanță constructivă la nivelul întregului (ciclul secvențial), reprezintă procedeul de configurare a componentului (modelul/secvențele) Atât modelul cât și secvențele aferente rețelei secvențiale conțin, fiecare, câte un (mini)ciclu secvențial, aspect care certifică similitudinea formativă dintre parte și întreg - autosimilitate intro-secvențială. ► Introspecția tematică ↔ Clișeul formei de fugă Tema de fugă, elementul fundamental pe baza căruia se concepe și se edifică forma muzicală polifonică ce-i poartă numele, se prezintă sub
Aspecte ale spectromorfiei muzicale(III) by Teodor ?u?uianu () [Corola-journal/Journalistic/83641_a_84966]
-
început, de poemul didactic De rerum natura, în care poetul și filozoful Titus Lucretius Caro, pe parcursul a 7400 de hexametri dactilici, le explica romanilor filozofia epicureiană. În cartea sa, însă, Liviu Dănceanu, muzician și filozof al muzicii, expune, in nuce, secvențial, întreaga problematică a muzicii contemporane din perspectiva unei profunde și transdisciplinare cunoașteri a ei. Cu toate că titlul ales de autor este De musicae natura, mesajul transmis de întrebările și răspunsurile formulate aici s-ar putea rezuma la o tulburătoare nedumerire: Quo
Despre...De musicae natura by Ovidiu Trifan () [Corola-journal/Journalistic/83695_a_85020]
-
editarea publicisticii, niciodată restituită sistematic. Există aproape douăzeci de volume, cu titluri diferite și în selecții tematice diferențiate, din publicistica lui G. Călinescu, dar imaginea autentică și integrală a publicistului nu poate fi reconstituită din aceste fragmente disparate sau restituiri secvențiale, oricât de bine făcute. Ca principiu de editare, era și în acest caz de depășit o dilemă: să se înceapă cu restituirea volumelor de publicistică apărute sub îngrijirea lui G. Călinescu (de fapt, unul singur, Cronicile optimistului, din 1964, unde
Cronologia Publicisticii călinesciene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8654_a_9979]
-
în cazul romanelor (alterarea textelor de către cenzura comunistă), a avut câștig de cauză a doua atitudine, al doilea mod de procedare. O altă dilemă a fost dacă să se facă o compartimentare tematică a publicisticii și deci să fie editată secvențial pe anumite filoane sau să fie preluat întregul material publicistic în ordine strict cronologică, amestecând domeniile și colaborările. Opțiunea a mers, într-un mod deplin justificat, spre o ediție cronologică a publicisticii călinesciene. Editorii au estimat că vor avea de
Cronologia Publicisticii călinesciene by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8654_a_9979]
-
cu zi / 193 Economia gospodăriei / 197 Evaluarea macroeconomici / 203 Și economia, și politica influențează sprijinul față de regim / 206 CAPITOLUL IX. Cît de mult contează contextul, țările și secvența? / 212 Contexte generice, politice și economice / 215 Analiza contextului țărilor/222 învățarea secvențială / 228 CAPITOLUL X: Completarea democrației? / 235 O tot mai mare cerere de democrație? / 237 Așteptări limitate de viitor / 241 Obstacole în calea alternativelor nedemocratice / 249 Perspective mai bune și rele mai mici / 255 Căi diferite de viitor? / 262 APENDICELE A
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
Ucraina, pentru că, dacă ne concentrăm pe diferențele din interiorul țării, nu ținem seamă de influența contextuală importantă a nivelului ridicat de corupție din aceste două țări și a cîștigurilor mai reduse în ceea ce privește libertatea, față de Europa Centrală și de Est. ÎNVĂȚAREA SECVENȚIALĂ Ceea ce înveți depinde de cînd și unde are loc procesul de învățare. Contextul istoric poate varia mult pentru indivizii din generații diferite, în special în Europa Centrală și de Est. Semnificația evenimentelor variază de asemenea în funcție de secvența în care sînt
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]