2,487 matches
-
slab, fiindcă avansul său e provizoriu și anulat: o dată ce celălalt se recunoaște sedus, cel ce iubește nu-l mai iubește în avans și în pierdere, ci calculat și în schimbul reciprocității”. Reducția, acolo unde vreau să ajung, se însoțește cu Socrate; seducția, cu Alcibiade, cu precizarea că dacă Socrate rezistă ambilor termeni (și redus și sedus), Alcibiade nu rezistă niciunuia. Alcibiade e imun reducției erotice așa cum o vede Marion. Poate suporta reducția epistemică (e de recunoscut un lucru prin ceea ce este în
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
de la mine însumi m-ar pierde”. În fine, și prin repetiție, ca să văd unde sfârșește politica erotică de tip platonician, reinvoc pe Marion, și nu e cazul să justific în exces: „Don Juan nu practică reducția (s.m.) decât la modul seducției (s.m.). Înainte de a se distinge, reducția și seducția (s.m.), și una și alta erotice, sunt de acord în faptul că pun în lucrare același avans, aceeași anticipare - eu iubesc cel dintâi, fără nici o altă rațiune decât cel pe care risc
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
și prin repetiție, ca să văd unde sfârșește politica erotică de tip platonician, reinvoc pe Marion, și nu e cazul să justific în exces: „Don Juan nu practică reducția (s.m.) decât la modul seducției (s.m.). Înainte de a se distinge, reducția și seducția (s.m.), și una și alta erotice, sunt de acord în faptul că pun în lucrare același avans, aceeași anticipare - eu iubesc cel dintâi, fără nici o altă rațiune decât cel pe care risc să-l iubesc, fără să aștept răspunsul său
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
decât cel pe care risc să-l iubesc, fără să aștept răspunsul său, fără să presupun reciprocitatea, fără măcar să-l cunosc. Și una și alta procedează prin anticipare... Divergența lor începe însă tocmai în privința modului acestui avans. Într-adevăr, în seducție (s.m.) avansul rămâne provizoriu și sfârșește prin a se anula, fiindcă, odată celălalt sedus (condus să mărturisească acest lucru), nu voi mai iubi nici în ascuns, nici în pierdere, ci cu întoarcere, în deplină reciprocitate: voi fi făcut pur și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
celălalt va sfârși inevitabil prin a-mi întoarce iubirea cu care-l voi fi creditat mai întâi eu, posesiunea mea îl va prinde în cursă și-l va asimila ego-ului meu, care va redeveni astfel centrul cercului. Din acel moment seducția (s.m.) trădează reducția (s.m.) erotică, nu pentru că seduce, ci pentru că nu seduce nici îndeajuns, nici destul timp... Seducția (s.m.) vrea să se facă iubită fără a iubi... Prin contrast, reducția (s.m.) se lansează într-un avans definitiv și fără întoarcere
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
posesiunea mea îl va prinde în cursă și-l va asimila ego-ului meu, care va redeveni astfel centrul cercului. Din acel moment seducția (s.m.) trădează reducția (s.m.) erotică, nu pentru că seduce, ci pentru că nu seduce nici îndeajuns, nici destul timp... Seducția (s.m.) vrea să se facă iubită fără a iubi... Prin contrast, reducția (s.m.) se lansează într-un avans definitiv și fără întoarcere... Conform definiției reducției fenomenologice în general, reducția erotică... nu se realizează definitiv decât nesfârșind vreodată să se repete
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pictor și sofist. Ambii sunt producători de idoli înșelători. În sens originar eidolon însemna „fantomă a mortului din Hades”) Pictorul, la fel ca și sofistul se blochează într-o retorică a imaginii lipsită de consistență gnoseologică. Scopul lor este manipularea. Seducția exercitată în numele plăcerii îi amăgește pe oameni, profitând de ignoranța lor. Totuși la un examen mai atent orice om își poate da seama că pictorul sau sofistul nu posedă vreun fel anume de cunoaștere. Iar pentru Platon binele nu poate
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
știe că este foarte greu de înfrânt, nici nu înclină spre o judecată prea aspră (cf. Phaidros, 255b-256e). Socrate știe mai bine să facă deosebirea între pasiune și obiectul ei atunci când diferența trebuia făcută la modul efectiv, ca în scena seducției din Banchetul. Platon e aici foarte lax și devine intransigent când acest comportament este deja o consecință biologică (era prea bătrân pentru a mai fi tânăr și sfârșește și el prin a vedea în obiectul pasiunii subiectul ei. Dar asta
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Cf. Giovanni Papini, Amurgul filosofilor, Ed. Uranus, București, 1991, p. 43. Cf. Jean-Luc Marion, Fenomenul Erosului, Ed. Deisis, Sibiu, 2004, p. 292. Cf. ibidem, pp. 123-132; 135. Revăd și augmentez aici un text relativ recent apărut în volumul meu intitulat Seducția ca spațiu al cenzurii, Ed. Junimea, Iași, 2004, pp. 74-106, 124-135. Cf. Ioan I. Ică jr., „Prezentare” la Jean-Luc Marion, op.cit., p. 13. Cf. Jean-Luc Marion, op.cit., p. 72. Cf. ibidem, pp. 124-125. Cf. ibidem, p. 137. „Pentru ca reducția erotică
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
Nicio înțepătură, fie ea și discretă, contra Frumosului în sine din concepția platonistă, nimic despre artă, muzică, pictură sau poezie, cel mult una sau două propoziții incidente: poezia homerică vinde mituri și ficțiune, totul într-un ambalaj atrăgător amintind de seducțiile Sirenelor lui Ulise, teatrul îl farmecă chiar mai mult pe înțelept decât pe omul de rând, iar acest faimos înțelept nu cumpără obiecte de artă costisitoare, el discută cu competență despre muzică, dezvelește statui, scrie și lasă o operă, face
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
schimb, pasajele consacrate lui Epicur în primele versuri a nu mai puțin de cinci cărți din șase arată ce sentimente contau în edificarea unei prietenii, chiar și atunci când o sută de ani îi despart pe cei doi oameni: admirația, respectul, seducția, fascinația, blândețea, bunăvoința. Și apoi mai există și acea dedicație către Memmius, care ne permite, din nefericire, să descoperim că Aristotel are dreptate în tragica lui constatare despre prietenie... Căci Lucrețiu scrie aceste mii de versuri numai pentru Memmius, Caius
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
totalitate. Un bun manuscris este cel care „seduce” privirea. Dacă citiți un astfel de manuscris, nu vă veți putea dezlipi ochii de pe text și veți devora paragraf după paragraf, pagină după pagină, până va apărea oboseala. O atare putere de seducție trebuie să fie scopul redactării unui raport de cercetare. Conceperea unui asemenea tip de text necesită experiență și talent. Cu cât cineva scrie mai des pentru aceeași audiență, cu atât mai probabil comunicarea va fi mai eficientă. Totuși, claritatea poate
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
fi mai eficientă. Totuși, claritatea poate fi Îmbunătățită prin rescriere, o activitate recomandată În orice situație. Având În vedere utilizarea instrumentelor electronice de redactat, un cercetător nu are nici o scuză pentru a sări peste procesul de rescriere. Captivarea, incitarea și seducția - acestea sunt caracteristici rare ale studiilor de caz. Pentru a obține un asemenea studiu, cercetătorul trebuie să manifeste entuziasm față de investigația sa și să vrea să difuzeze rezultatele pe scară largă. De fapt, un bun cercetător ar putea fi predispus
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
scriitoricești, roman satiric, scrierea excelează nu o dată în cultivarea umorului negru și în pitorescul de limbaj. Un tânăr scriitor pornit pe drumul consacrării este criticat mult prea sever de o „cronicăreasă” literară, iar furiosul nedreptățit alege ca armă de răzbunare seducția, împletind astfel romanul satiric cu acela de alcov. Începutul și finalul încadrează sarabanda orgoliilor și a răzbunărilor în rama insolitului transpus în cheie ludică. Autorul nu renunță nici acum la intertextualitate (este citat până și Kafka), scoțând efecte umoristice din
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]
-
ca gimnazist, o revistă care va rămâne în manuscris), debutează cu versuri în „Scrisul bănățean” (1952) și editorial cu volumul Fluviile visează oceanul (1961). Deși despre D. s-a scris mult și insistent, criticii nu s-au putut sustrage unei seducții simplificatoare, ce privește atât anumite obsesii tematice (marea, iubirea), cât și afectarea calofilă. În realitate, ca și colegii săi de generație, poetul s-a văzut în fața unei duble îndatoriri: să reînnoade cu o tradiție literară brutal și nemeritat întreruptă și
DUMBRAVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286901_a_288230]
-
materie și spirit, îmbrățișare și ironizare a cosmosului există în întreaga poezie a lui D. Cea scrisă după 1990 urmează însă cu preponderență calea spre depășirea concretului, către tărâmuri ale transcendenței. În poezie își face tot mai mult simțită prezența seducția sacrului. O ipostază a acestuia o reprezintă eternul feminin (în Monologuri, 1991): „Femeia fecundează lumina, oricât de trează ar fi raza. / Obscuritatea e a bărbatului”; frumusețea femeii e „singura religie care uimește înțelepciunea” etc. Lungi poeme (volume întregi nefiind decât
DUMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286914_a_288243]
-
posibilitatea de a recurge la șantaj îi poate permite unui ofițer să-și păstreze o sursă care a devenit spion din alte motive, iar ulterior intenționează să renunțe. Chiar și așa, au ieșit la lumină unele cazuri care presupun folosirea seducției și șantajului, în genul descrierilor din romanele de spionaj. De exemplu, în perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Betty Pack a avut o evoluție similară cu a celebrei Mata Hari. Căsătorită cu un diplomat britanic, la origine, cetățean american
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
la eforturile polonezilor de a sparge codurile germanilor, a compromis definitiv acțiunile Ambasadei Franței ce reprezenta regimul de la Vichy la Washington și a obținut coduri folosite de Marina italiană și de cea franceză 21. Totuși, o metodă mai puternică decât seducția este folosirea sexului pentru a atrage în cursă și a șantaja un oficial ce are acces la materiale sau informații de importanță deosebită. Un exemplu tipic de acest gen îl are în prim-plan pe Maurice Dejean, ambasadorul francez la
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
cu institutul primului ministru și cu un Centru Internațional de Studii asupra Comunismului, fondat În cadrul Academiei Civice, care a adunat un important fond documentar. Aceste demersuri se Înscriu Într-o strategie politică mai largă de aderare la Uniunea Europeană și de seducție a partidelor de dreapta. Numirea lui Vladimir Tismăneanu a provocat reacții ostile din partea ziariștilor și activiștilor politici apropiați extremei drepte și apărători ai «comunismului național» din perioada Ceaușescu. Fiu de militanți comuniști de origine evreiască, tatăl său luptase În războiul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
de „pețitori” ai câinelui Leuțu’ în Eroi și eroi, un psihotic care își inventează o viață conjugală bogată cu o femeie care îl ignoră în Cinci, cinci și jumătate, un bătrânel cam zurliu care folosește umplerea buteliilor ca modalitate de seducție în Ca de fiecare dată -, ele se desfășoară după o logică a detaliului rebel și acaparant, ce destramă iluzia realistă și împinge epicul către grotesc și monstruos: „Amănuntele se substituiau întregului, încet, încet, mintea îi lucra meticulos ca un animal
LUNGU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287919_a_289248]
-
respectivei acțiuni. A. Cardon (2002) observă că înlocuirea unuia dintre interlocutori în cursul unui proces de negociere este adesea o metodă de a-l dezechilibra pe „adversar”. Astfel, relatează autorul, în unele organizații, negocierile încep prin acte de încântare și seducție (folosindu-se din belșug cuvinte cu impact emoțional ca „încredere”, „cooperare” etc.), la aceste prime contacte participând interlocutori fermecători. În momentul negocierii propriu-zise, atât interlocutorii, cât și discursul se schimbă. Substituirea îngăduie abandonarea acordurilor tacite, renunțarea la promisiunile indirecte și
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
etc.), ce focalizează discuția mai curând perceptivă decât riguros analitică și o pigmentează cu formulări percutante și cu portrete vii, malițioase, uneori nedrepte. Aceasta pare să fie rețeta eficace a unei critici nu întotdeauna nuanțate, dar cu certă putere de seducție și reale calități literare. În ansamblul operei sale de comentator, Ș. recitește și adnotează textele clasice ale lui I. L. Caragiale, Tudor Arghezi, E. Lovinescu sau Mihail Sadoveanu și se pronunță asupra majorității figurilor marcante ale literaturii actuale, de la Nicolae Breban
STEFANESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289910_a_291239]
-
au vorbit și au râs. Doru era un băiat simpatic vesel, spunea glume bune, iar Măriuca râdea și-i răspundea prompt. Când oare dispăruse fetița din ea și apăruse în loc o domnișoară sigură pe ea și pe puterea ei de seducție? Nu-i păsa ei de privirile admirative sau invidioase din jur. Ea era în seara aceasta Cenușăreasa la balul prințului.La sfârșit, l-a condus pe Doru până la poartă. Acesta a îmbrățișat-o ușor și a sărutat-o pe obraz
CHAGRIN D AMOUR de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1932 din 15 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381245_a_382574]
-
un argument de primă importanță. Miza principală a celor două Apologii este deculpabilizarea creștinismului în fața puterii imperiale. În plan secundar se află sensibilizarea păgânilor și eventuala lor convertire. Descoperim în Iustin un creștin înzestrat cu tehnica persuasivă și puterea de seducție proprii filozofiei. A.D. Nock a arătat în ce punct se întâlnesc, în fond, modelele filozofice păgâne (mai ales cel platonician), cu cel iudeo‑creștin. Credința într‑un adevăr unic și salvator este definitorie pentru cele două atitudini spirituale. În consecință
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
demonstrativitate, nevoia de a fi văzuți, ascultați și de a-i impresiona pe ceilalți. Acțiunea lor se exercită prin intermediul forței, al autorității, În cazul șefului sau conducătorului, mai ales când acesta Își arogă calități și putere de dictator, sau prin intermediul seducției sugestive, al convingerii captative, În cazul tipului reprezentat de actor. Trebuie remarcat faptul că, din punctul de vedere al imagologiei Eului, ambele tipuri psiho-morale nu diferă Între ele. Mai mult chiar, se poate spune că sunt puternic Înrudite prin origine
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]