1,145 matches
-
așa de bucuroasă încât m-am apropiat de el și l-am întrebat: „Ce-i meștere, ce s-a întâmplat?“ „Doamne, cuvioase, ce fericire, abia acum am înțeles de ce-mi cere canonul să-l fac pe Sfântul Ioan Prediteci, semeț, râzând, ducându-și într-o tipsie capul în mâini, așa a spus vodă, moartea i-a înălțat, nu i-a doborât. De abia acum am înțeles...” Atunci am priceput și eu, iar durerile mele s-au preschimbat în bucurii și
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
soare, Când iată că aude fanfare sunătoare Și vede de departe în fața lui venind Un corp de oaste mândră în aur strălucind. Erau trei batalioane de gardă-mpărătească Mergând voios la Plevna cu dor s-o cucerească. În frunte-i colonelul semeț pe calu-i pag, La bravii săi tovarăși privea ades cu drag. Și inima în pieptu-i băte cu foc deșteaptă Căci el visa privindu-i la lupta ce-i așteaptă. MĂRTURII ISTORICE „Fost-au acest Ștefan Vodă om nu mare
Istorie pe meleaguri vasluiene by Gheorghe Ulica () [Corola-publishinghouse/Science/1250_a_2316]
-
au fost numiți guvernatori ai Babilonului, Caldeei și Mesopotamiei. Daniel a rămas la curtea împăratului, magician și înalt sfetnic sfătuitor. HIPERBOREEANUL Înconjurat de munți înalți pe o vale șerpuită, cuibul de vulturi Delfi scruteză infinitul zărilor albastre. Având strajă invincibilă semețe creste de Parnas, templul din Delfi este un bastion al păcii, iubirii, luminii și tăcerii. Aici s-au întâlnit zeii în mare sobor, emanând sfânt duh, ca un divin oracol. Pelerinii care ajungeau sub zidurile templului, chiar dacă nu erau admiși
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
nivelul sferei a zecea totul se schimbă. Mi-am dat seama imediat, aici era raiul, paradisul. Milioane de pajiști verzi cu grădini pline cu pomi fructiferi și minunate flori. Diversitatea culorilor și intensitatea lor strălucitore te încânta. Palate cu coloane semețe, munți înalți acoperiți cu păduri. aici spiritele și au păstrat trupul subtil. Înfățișarea lor este apropiată de cea pe pământ dar nu au sex și nici coarde vocale. Comunicarea și creația se face mental. Nu este păstrat numele pământean. Fiecare
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pe când, monarhii casei de Habsburg dorind supremația, declanșează în Europa numeroase războaie de acaparare de noi teritorii. Polonii diplomați se afiliază Otomanilor. Petru face o incursiune armată luânduși înapoi Pocuția, dorind continuitatea politicii precursorilor. Aplică noi strategii hotărâtoare cu gânduri semețe, păstrând principatul în vechile hotare. Încheie noi alianțe, sfidând puterea turcului. Când în Ungaria se dau lupte între descendenții la tron, în Transilvania, sași și secui se revoltă. Petru trece în Transilvania ajutându-l pe Zapolia. Situația era disperată. Tătarii
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
îl înlătură pe Ștefan și aduc la tron pe unchiul său Alexandru. Petru bolnav, s-a retras într-un castel din Carpați, poruncește: -Grațiani fă ceva! -Mefistofel acționează-ordonă magicianul. -A sosit scadența, vreau plata, iar după aia mai vedem-spuse diavolul semeț. -Gărzi aduceți o ladă cu galbeni din visterie. să-i facem plata. Lada a fost adusă. -Nisip. Nisip mi-ai dat Grațiani. Galbenii s-au transformat în nisip. -Ți-am spus Măria-ta, soluțiile date de mine nu sunt decât efemere
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
pământ cât un munte. Bogdan infidelul a hăcuit tătarii care prădau țara. Se spune că acolo în gorgan au fost aruncate o mie de leșuri de tătari. Alături de ei și cei din rândul tătărașilor, robii țigani ferarii potcovari. Da. Aprig, semeț și cutezător a fost tata. A alungat tătarii peste Prut, în Buceagul din Crimeia și de acolo peste Nistru, în stepele asiatice. -adăugă Costea. -Domnul să-i aibă în pază sufletul, să-l ierte și să-l odihnescă. L-a
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
și multă veselie la palat, la reședința cu aer bizantin, primiți sunt oaspeții dragi prinți și ducese. Sună în tumult eterul carpatin și clopotele bat sus în turla înaltă a bisericii domnești. Blazonul mușatin de aur, aplicat pe zidurile cetății, semeț și plin de măreție stă capul de zimbru. S-au spulberat acele timpuri și veni în scaun Roman când țara numai era aprodă și vasală sub suzeran ungar. Dintotdeauna ungarii ne-au râvnit teritoriile, încercând să ne umilească și supună
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de răul lor. S-au primenit și au început a striga către Domnul. La strigătul lor a ieșit din pârăul mic un râu mare, o revărsare de ape care nu înghițea nimic. A strălucit lumina și soarele s-a înălțat semeț. Fața popei Cucoș era apă. A păstrat visul în inima sa. știa ce avea să facă Dumnezeu, cunoștea hotărârea Sa și era gata pentru ea. Cuvântul lui, mereu la inima norodului, a rămas încrustat în sufletele lor. Toate predicile sale
Rădăcini by Bobică Radu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91637_a_92381]
-
nu-i plăcu). - Păi, vântule, tocmai acesta este oful: De vorbă, păpădiei, îi venise cheful). Chiar ’nalt ( o, ce slabi îi sunt genunchii!) La adierea ta se-nclină într-o parte, când în alta. Este instabil. Pe când, eu stau dreaptă, semeață. Ș-apoi, mai departe, zâmbesc. Doar pălăria când și când îmi cade; dar an de an eu înfloresc! Uite, c-o morală, o să-l oblojesc: Decât înaltă, cuceritoare, să-mi fie frică Mai bine, păpădie, fără pălărie...mică! P.S. Și
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
am despărțit de prea multe ori, pierderea prietenilor mă găsește tot mai resemnat. Dar Poetul ? Pierderea acestui prieten e poate o dreaptă lovitură, să mă fortifice. „Ne-am făcut vinovați, am fost necredincioși, ne-am abătut, am osândit, am fost semeți, am scornit minciuni, am înșelat, am dușmănit, am rătăcit și am dus pe alții în rătăcire...“ Încleștarea hărăzită aleșilor ar putea spori în noi puterea trupului și ascuțimea minții ? Ar trebui să privim încercările la care suntem chemați cu o
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Recad, strâng din dinți, mă agăț de funiile aerului rece, cad și din nou mă cred în picioare, cu un glas adevărat. „Ne-am făcut vinovați, am fost necredincioși, am răpit, am clevetit, ne-am abătut, am osândit. Am fost semeți, am scornit minciuni, am sfătuit de rău, am înșelat, am batjocorit. Ne-am îndărătnicit, am dușmănit, am săvârșit nelegiuiri, ne-am înrăit, am rătăcit, am dus pe alții în rătăcire.“ Știe ce înseamnă să râvnești alți părinți și alți fii
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
dintre ele era că una se aranjase la alt coafor și acum făceau o pereche de platinate și permanentizate, după care se uitau toți care se nimereau în calea lor și nu se dădeau imediat la o parte. Aveau mersul semeț al unor regine ce pot tranșa orice bătălie în favoarea lor, pot îngenunchea orice bărbat fără discuții... eram pierduți și supuși din start! Am stârnit ilaritate în local. - Ce caută asemenea exemplare, simulacru de bărbați, adevărate caricaturi umane cu minunățiile astea
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
seara, treburile încetau, animalele rumegau în staul, iar ei, copii așteptau nerăbdători să le repovestească mereu aceleași lucruri care le păreau noi de fiecare dată. Stăteau întinși liniștiți pe lavițe și li se desfășura în fața ochilor misterele ținutului cu piscuri semețe care se pierdeau în neguri albastre; codrii străvechi și întunecați fără de sfârșit, având mușchii verzi aliniați pe copaci spre miazănoapte; recunoșteau toate potecile spre munte, cu animale fioroase, îndrăznețe și istețe, strecurându-se prin codru fără să le simți, pâraie
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
că nu cunoșteam orașul, că Bucureștiul era pentru mine (și avea să rămînă) doar ceea ce percepeam în acele vise limpezi și ciudate, în care uneori mă ridicam în aer la cel mai înalt rând de ferestre ale câte unei clădiri semețe și izolate, privind înăuntru în odăi cu dactilografe verzui. Terminam școala generală la 28, lângă Circul de Stat, și încă nu fusesem în centrul orașului. întreaga mea lume rămăsese aceea a mamei mele, care, femeie simplă venită de la țară, își
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
aceea cântată, după care străinul se așeză din nou. Amândoi preoții băgaseră de seamă. Tefnaht păli. Marele Preot se întoarse însă spre sclavul său și-i porunci: - Întreabă-i cine sunt și de ce au venit aici! Glasul lui suna încă semeț, ca atunci când judeca pe prinții și pe regii străini, nesupuși Atlantidei, și prinși de armata ei. Auta nu-i întrebă pe străini nimic. Aflase dinainte. - Știu, stăpîne: mi-au spus mai de mult. Turnul lor nu e stea, e un
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de peștele prins și de paradisul ce-l înconjura. Traian, în stânga mea, nu prididea cu scosul peștelui din cele două undițe pe care le mânuia cu o finețe de profesionist. Dinspre apus cobora încet spre apă umbra dealului ce străjuia semeț și maiestos. La un moment dat, o smucitură puternică și un clinchet de clopoțel mă atenționează din dreapta. Am reacționat rapid am prins cu mâna firul ce se întindea, dar neatent am pus picioarele încălțate cu cizme de cauciuc pe
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
vom ridica rugă Celui Atotputernic să ne primească în împărăția Sa și să aibă grijă de sufletele noastre. Lecția de pescuit Localitatea Coroiești din județul Vaslui se află așezată pe o vale străjuită din două părți de dealuri înalte și semețe, și de aceea soarele începe să o încălzească mai târziu. În zori aburi și cețuri dense plutesc peste luncile mlăștinoase ale unui pârau ce curge dinspre comuna Pogana, tăind satul în două. Încet, ceața se ridică de pe ulițele satului și
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
inima naturii. Am achitat consumația făcută și ne-am urcat într-o Skoda 1000 MB destul de elegantă pentru acele timpuri. Am pornit în trombă spre locul stabilit lăsând în urmă Parcul și Grădina zoologică de la marginea orașului, am privit halele semețe ale Fabricii de rulmenți. Pe șosea, de o parte și de alta lanuri de grâu și porumb dădeau o priveliște de basm, iar plopii falnici stăteau înșiruiți ca niște oșteni. Drumul a fost străbătut în pace și veselie. Dealuri semețe
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
semețe ale Fabricii de rulmenți. Pe șosea, de o parte și de alta lanuri de grâu și porumb dădeau o priveliște de basm, iar plopii falnici stăteau înșiruiți ca niște oșteni. Drumul a fost străbătut în pace și veselie. Dealuri semețe se opuneau în calea razelor de soare, iar în depărtare stoluri de păsări zburau înălțându-se spre cer. Am oprit în dreptul restaurantului. Un popas frumos, cu încăperi ce dădeau un aspect rustic. În curte, spre nord, se afla un iaz
Locurile natale by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83211_a_84536]
-
prin diferența dintre regnuri. Clopotul, masiv, dur, inflexibil este un analog al cupei delicate și fragile a florilor de mac. Tocmai această potrivire de formă face și mai semnificative contrastele și opozițiile. Ponderea decisivă a clopotului, altitudinea lui severă și semeață se opune categoric dispoziției inferioare, mărunte și smerite a florilor. Dangătul clopotului, sunet profund, prelung și rar, amplificat parcă și de sonoritatea gravă și vibrantă a fonemelor care-i compun numele (la care se adaugă cei doi de o ai
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
umbră, profunzime; brutul care se interpune între modelul ideal și emanația lui vizuală. Reflectarea nous-ului, elementul spiritual, este singurul lucru real din ea. Restul este materie pură, adică neființă vidă"40. Teoretizând Frumosul ideal, Renașterea a continuat, în umbra semeață a Ideii, să facă din materie polul negativ și masiv al lucrării formelor. Din obstacol, ea a devenit, în cel mai bun caz, receptacul. Michelangelo, sculptând Noaptea, "extrage forma pură din masa de piatră brută". Formă care nu se mai
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
cele dinainte. Și tot așa stau lucrurile și cu exemplarele lui Apollinarie. N-ai decât să compari exemplarele copiate înainte cu cele care au fost scrise mai de curând și vei vedea cât de numeroase sunt aceste deosebiri. Cât de semeață e această nelegiuire, e probabil că știu și ei. Căci fie că nu cred că Scripturile au fost rostite de Duhul Sfânt, și atunci sunt necredincioși; fie că ei se cred mai înțelepți decât Duhul Sfânt, și în cazul acesta
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
zi putea pendula fără încetare pe un spectru ce acoperea condiția umană în toată amploarea ei, nelăsându-te să știi niciodată dacă în clipa următoare te vei întâlni cu un clochard sau cu un prinț, cu cel umil sau cu semețul din el, cu cel hârșit prin catacombele vieții sau cu spiritul înalt, apt de severe geometrii morale? Dacă, în acest etern travesti, purtarea lui nu putea fi dinainte ghicită, judecata, în schimb, rămânea totdeauna neclintită și mergea întotdeauna, fără abatere
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în jocul unei toane lamentabil umane. Dar marea poezie a Elenei nu este aceea a iubirii, ci aceea a durerii. Elena străbate Iliada, în lungile ei voaluri albe, ca o penitentă, iar prezența ei pe turnurile Troiei este austeră, nu semeață. Mersul ei împărătesc o poartă printre suferințe crâncene și regrete târzii. Femeia aceasta însingurată care, din desfătare a lumii, devine pustiire a ei, se întoarce împotriva ei înseși și se judecă aspru, că n-a pierit la naștere, târâtă de
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]