1,171 matches
-
Paris, 1937 PR Le nouveau Petit Robert, (sous la dir. de) Josette Rey-Debove et Alain Rey, Dictionnaires Le Robert, Paris, 2004 PRNP Le Petit Robert des noms propres, (sous la dir. de) Alain Rey, Dictionnaires Le Robert, Paris, 2003 Introducere Seminție occidentală, moravuri orientale • Influențe rusești, grecești și otomane • Efectele soporifice ale bisericii ortodoxe • Vicii actuale preluate de la popoarele vecine Atunci când îți propui să studiezi națiunea română cu oarece atenție, îi descoperi fără întârziere doar două legături cu Occidentul: 1. limba
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
imperiu dăinuitor galii când se năpusteau spre Grecia sau cruciații? Cu siguranță că hoardele din Tibet n-au găsit pe malurile Oceanului nici un teren pe măsura celui pe care iepele lor tocmai îl călcaseră în picioare. Cu siguranță că dacă seminția română a supraviețuit atâtor peripeții, dacă n-a dispărut sub aspra asuprire a grecilor din Fanar în timpul secolului trecut, vitalitatea ei e profundă, trebuie să o recunoaștem, iar Dumnezeu trebuie să aibă vreun scop ascuns cu privire la acest popor pe care
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
locuințele sunt răzlețite, izolate, așezate între curte și grădină. Mărimea terenului irosit atinge nouă zecimi din suprafața totală. Fiecare familie își are aici casa sa, chiar și cele mai sărace. Face excepție o adunătură de cerșetori, de țigani leneși, o seminție care se refugiază de-a valma în pivnițe abandonate, în cocioabe infecte, imunde, în bârloguri periculoase, în care poliția nu pătrunde decât pentru a căuta răufăcătorii. Bisericile și mănăstirile se numără cu sutele, toate fiind înconjurate de terenuri vaste și
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
vă spun că, atunci cînd va sta Fiul omului pe scaunul de domnie al măririi Sale, la înoirea tuturor lucrurilor, voi, care M-ați urmat, veți ședea și voi pe douăsprezece scaune de domnie, și veți judeca pe cele douăsprezece seminții ale lui Israel; 29. și orișicine a lăsat case, sau frați, sau surori, sau tată, sau mamă, sau nevastă, sau feciori, sau holde pentru Numele Meu, va primi însutit și va moșteni viața veșnică. 30. Dar mulți din cei dintîi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
Îndată după acele zile de necaz, "soarele se va întuneca, luna nu-și va mai da lumina ei, stelele vor cădea din cer, și puterile cerurilor vor fi clătinate." 30. Atunci se va arăta în cer semnul Fiului omului, toate semințiile pămîntului se vor boci, și vor vedea pe Fiul omului venind pe norii cerului cu putere și cu o mare slavă. 31. El va trimite pe îngerii Săi cu trîmbița răsunătoare, și vor aduna pe aleșii Lui din cele patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
nava durerilor eterne; Ca unde trecătoare a mării cei albastre, Dorința noastră, spuma nimicniciei noastre. Și noi avem o lege - deși nu Dumnezeu - Simțim că Universu-l purtăm și prea ni-i greu: Știm a fi strănepoții acelui vechiu păcat, Ce seminția Cain în lume-o a creat. De n-o-mbrăcăm în pilde e semn c-am înțeles, Că-n noi este credință, ce-n alții e eres. Căci eretic tiranul, ce Crucii se închină Când oardele-i barbare duc moarte
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Apoi a adus argintul, aurul și toate uneltele pe care le închinase Domnului tatăl său David, și le-a pus în vistieriile Casei lui Dumnezeu. 2. Atunci Solomon a strîns la Ierusalim pe bătrînii lui Israel și pe toate căpeteniile semințiilor, pe capii familiilor copiilor lui Israel, ca să mute din cetatea lui David, adică din Sion, chivotul legămîntului Domnului. 3. Toți bărbații lui Israel s-au adunat la împărat, pentru sărbătoarea din luna a șaptea. 4. Cînd au ajuns toți bătrînii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Israel, care a vorbit cu gura Sa tatălui meu David, și a împlinit prin puterea Sa ce spusese, cînd a zis: 5. "Din ziua cînd am scos pe poporul Meu din țara Egiptului, n-am ales nici o cetate dintre toate semințiile lui Israel, ca să se zidească acolo o casă în care să locuiască Numele Meu, și n-am ales pe nici un om, care să fie căpetenia poporului Meu Israel. 6. Ci Ierusalimul l-am ales, pentru ca în el să locuiască Numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
în Iuda la Ierusalim, pentru că Ieroboam și fiii săi i-au împiedicat să-și împlinească slujbele ca preoți ai Domnului. 15. Ieroboam a pus preoți pentru înălțimile, pentru țapii și pentru vițeii pe care îi făcuse. 16. Aceia din toate semințiile lui Israel, care aveau pe inimă să caute pe Domnul, Dumnezeul lui Israel, au urmat pe Leviți la Ierusalim, ca să jertfească Domnului, Dumnezeului părinților lor. 17. Ei au dat astfel tărie împărăției lui Iuda, și au întărit pe Roboam, fiul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
ceva bun în Iuda. 13. Împăratul Roboam s-a întărit în Ierusalim și a domnit. Avea patruzeci și unu de ani cînd a ajuns împărat și a domnit șaptesprezece ani la Ierusalim, cetatea pe care o alesese Domnul din toate semințiile lui Israel ca să-și pună Numele în ea. Mamă-sa se numea Naama, Amonita. 14. El a făcut lucruri rele, pentru că nu și-a pus inima să caute pe Domnul. 15. Faptele lui Roboam, cele dintîi și cele de pe urmă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
-L mînie. 7. A pus chipul cioplit al idolului pe care-l făcuse, în Casa lui Dumnezeu, despre care Dumnezeu spusese lui David și fiului său Solomon: În casa aceasta, și în Ierusalim, pe care l-am ales din toate semințiile lui Israel îmi voi pune Numele pe vecie. 8. Nu voi mai strămuta pe Israel din țara pe care am dat-o părinților voștri, numai să caute să împlinească tot ce le-am poruncit, după toată legea, învățăturile și poruncile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85046_a_85833]
-
Tiras. 3. Fiii lui Gomer: Așchenaz, Rifat și Togarma. 4. Fiii lui Iavan: Elișa, Tarșiș, Chitim, și Dodanim. 5. De la ei se trag popoarele din țările neamurilor de pe malul mării după ținuturile lor, după limba fiecăruia, după familiile lor, după semințiile lor. 6. Fiii lui Ham au fost: Cuș, Mițraim, Put și Canaan. 7. Fiii lui Cuș: Seba, Havila, Sabta, Raema și Sabteca. Fiii lui Raema: Șeba și Dedan. 8. Cuș a născut și pe Nimrod: el este acela care a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
fiii lui Reuel: Nahat, Zerah, Șama și Miza. Aceștia sunt fiii Basmatei, nevasta lui Esau. 14. Iată fiii Oholibamei, fata Anei, fata lui Țibeon, nevasta lui Esau: ea a născut lui Esau pe Ieuș, Iaelam și Core. 15. Iată căpeteniile semințiilor ieșite din fiii lui Esau. Iată fiii lui Elifaz, întîiul născut al lui Esau: căpetenia Teman, căpetenia Omar, căpetenia Țefo, căpetenia Chenaz, 16. căpetenia Core, căpetenia Gaetam, căpetenia Amalec. Aceștia sunt căpeteniile ieșite din Elifaz, în țara Edom. Aceștia sunt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
sunt fiii Basmatei, nevasta lui Esau. 18. Iată fiii Oholibamei, nevasta lui Esau: căpetenia Ieuș, căpetenia Iaelam, căpetenia Core. Aceștia sunt căpeteniile ieșite din Oholibama, fata Anei, nevasta lui Esau. 19. Aceștia sunt fiii lui Esau și aceștia sunt căpeteniile semințiilor lor. Esau înseamnă Edom. 20. Iată fiii lui Seir, Horitul, vechii locuitori ai țării: Lotan, Șobal, Țibeon, Ana, 21. Dișon, Ețer și Dișan. Aceștia sunt căpeteniile Horiților, fiii lui Seir, în țara Edom. 22. Fiii lui Lotan au fost: Hori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
lui Acbor. 39. Baal-Hanan, fiul lui Acbor, a murit; și în locul lui a împărățit Hadar. Numele cetății lui era Pau și numele nevestei lui era Mehetabeel, fata lui Matred, fata lui Mezahab. 40. Iată numele căpeteniilor ieșite din Esau, după semințiile lor, după ținuturile lor, și după numele lor: căpetenia Timna, căpetenia Alva, căpetenia Ietet, 41. căpetenia Oholibama, căpetenia Ela, căpetenia Pinon, 42. căpetenia Chenaz, căpetenia Teman, căpetenia Mibțar, 43. căpetenia Magdiel, căpetenia Iram. Aceștia sunt căpeteniile lui Edom, după locuințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
osos, care se culcă în grajduri. 15. Vede că locul unde se odihnește este plăcut, și că ținutul lui este măreț; își pleacă umărul sub povară, și se supune birului. 16. Dan va judeca pe poporul său ca una din semințiile lui Israel. 17. Dan va fi un șarpe pe drum, o năpîrcă pe cărare, mușcînd călcîiele calului, făcînd să cadă călărețul pe spate. 18. În ajutorul Tău, nădăjduiesc, Doamne! 19. Peste Gad vor da iureș cete înarmate, dar și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
creștetul dealurilor veșnice: Ele să vină peste capul lui Iosif, peste creștetul capului domnului fraților săi! 27. Beniamin este un lup care sfîșie; dimineața, mănîncă prada, iar seara, împarte prada răpită." 28. Aceștia sunt toți cei ce alcătuiesc cele douăsprezece seminții ale lui Israel. Și acestea sunt lucrurile, pe care li le-a spus tatăl lor, cînd i-a binecuvîntat. I-a binecuvîntat pe fiecare cu o binecuvîntare deosebită. 29. Apoi le-a dat porunca următoare: "Eu am să fiu adăugat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
suiau și se pogorau [s.n.] pe scara aceea. / Și Domnul stătea deasupra e i [s.n.], și zicea: «Eu sunt Domnul, Dumnezeul tată lui tău Avraam, și Dumnezeul lui Isaac.» Pământul pe care ești culcat, ți-l voi da ție și seminției tale.“ 2. „Ierarhia [s.n.] este, după mine, o sfințită rânduială și știință și lucrare asemănătoare, pe cât e cu putință, modelului dumnezeiesc și înă l ța tă [s.n.] spre imitarea lui Dumnezeu prin luminările date ei de la Dumnezeu pe măsura ei
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
apoi se veștejesc și pier“. Și tot el îi spune înverșunatului și inteligentului Diomede: „Nu încerca să te măsori, ca putere a minții, cu zeii: nemuritorii zei și oamenii ce calcă pe pământ nu sunt din una și 61 aceeași seminție.“ Chiar văzuți de ei înșiși, oamenii nu par să fie mult mai mult. Spune Glaucos: „Cum se perindă frunzele, așa și oamenii. Vântul scutură frunzele la pământ, dar plină de putere, pădurea le face iarăși să crească atunci când se întoarce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
vieții, apoi se veștejesc și pier“. Și tot el îi spune înverșunatului și inteligentului Diomede: „Nu încerca să te măsori, ca putere a minții, cu zeii: nemuritorii zei și oamenii ce calcă pe pământ nu sunt din una și aceeași seminție.“ Chiar văzuți de ei înșiși, oamenii nu par să fie mult mai mult. Spune Glaucos: „Cum se perindă frunzele, așa și oamenii. Vântul scutură frunzele la pământ, dar plină de putere, pădurea le face iarăși să crească atunci când se întoarce
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
dintr-un împărat latin Severus este hazardată, întrucît fonetic ar fi rezultat Ser). Nici proveniența dintr-un nume de sfînt Severinus nu e posibilă fonetic (ea ar fi dus, potrivit normelor, la Serin, Sirin). S-a propus Sewerané, numele unei seminții slavo bulgare și a uneia ruse, atestată de letopisețele rusești, sub formele Séverŭ, Sévero, Sĕverjane, Sĕverjany, Sĕvereny. Tribul slavo bulgar nu este însă atestat, cel rusesc nu avea cum să dea numele de la depărtare, iar evoluția de la formele din letopisețele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
istorie dacă nu ar fi optat pentru „rudenia și obârșia strălucitoare hunică (= turcică)” (p. 10). Tocmai prin această obârșie, crede autorul, maghiarii au intrat în istorie sub numele de ungri, ungari, hungri, hungari, care confirmă apartenența la rasa hunică, la semințiile turcești și rudenia huno maghiară. În Faptele ungurilor, de secretarul anonim al regelui Bela, relatarea din cronica vechilor ruși privind locuirea Panoniei, la sfârșitul secolului al IX-lea, de către valahi și slavi, se prezintă completată și interpretată în viziunea unui
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
76), care era parte a Ungariei. Dacă luăm în considerație și introducerea de către Simion Dascălu în cronica lui Ureche a „craiului unguresc Laslău”, care a gonit pe tătari din Moldova pentru a oferi ungurenilor maramureșeni un loc curățat de alte seminții, putem avea revelația adevărului: întreg spațiul romanic din nord estul Carpaților, din estul și sudul acestora, și chiar cel de peste Dunăre în sud, ținea, după constituirea Ungariei ca stat și creștinarea acesteia, de coroana Ungariei, căreia șefii militari ai formațiunilor
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
ales Italia, pe care „atâta zămintitură de varvari au cuprins-o încât pe cel hiriș roman a-l alege dintre varvari nu-l poate cineva” (HVR, p. 11). Excepție fac germanii care, spune Cantemir, și au păstrat curată nașterea și seminția. Puritatea genetică greco-latină a românilor se combină în mod straniu cu acceptarea pentru latinitatea italică a unui substrat barbar. El arată că limba latină, care „odinioară a fost hireșe elinească, și limba elinească maică, iar a latinilor fiică se cunoaște
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbă de cultură și de la care trebuie să pornească orice cercetător al istoriei cuvântului. Cantemir face totuși un pas important în cunoașterea limbii invocând substratul italic în constituirea latinității, alături de continuitatea greco-latină. Grecii înșiși spuneau despre romani că aceștia sunt seminția lor, că relațiile lor sunt ca între părinți și fii, iar în virtutea acestor relații, arată Cantemir, „troienii îndemnau pe romani să supună Asia, să o răscumpere și din mâinile altora să o dezbată” (HVR, p. 101), ca pe un teritoriu
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]