2,366 matches
-
apele din adânc mai păstrează adevărul mitic. Acesta se trage în adânc, departe de cunoașterea umană. Sensul tragic se ivește din ceea ce era spirit și aparținea divinului, absolutului. Gorunul În elegia Gorunul, L. Blaga valorifică mitul mioritic, mit care sugerează seninătatea în fața morții, acceptarea acesteia ca pe un fenomen firesc, știind că după moarte urmează integrarea în circuitul universal, în Marele Tot. Se aseamănă până la un punct cu elegia eminesciană Mai am un singur dor. Tristețea lui Blaga provine dintr-o
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
noștri cu lirica franceză mai nouă, i se urmărește evoluția către ermetism și imagism. Filiațiile istorice intră și în caracterizările autorilor. Lovinescu descoperă ecouri eminesciene la Iosif, la Goga, la Arghezi. În poezia lui Pillat regăsește viziunea idilică a naturii, seninătatea și simplitatea mijloacelor verbale care-l caracterizează pe Alecsandri, trecute însă prin tot progresul suferit sub raportul sensibilității de lirica românească în cinci decenii. Nichifor Crainic e raportat la Vlahuță; Demostene Botez și Camil Petrescu sunt urmași ai lui Bacovia
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
trecut cu succes proba iubirii-suferință, în relație cu Maria: "O! vedenie a frumuseții eterne". El a cunoscut procesul dureros de purificare ascetică și s-a transformat treptat, de la o întâlnire la alta, îndepărtându-se de uman, și privind viața cu seninătate androginică. În ziua sorocită, Kesarion Breb s-a despărțit de lume, plecând într-o "călătorie fără întoarcere", în peșterea de pe Muntele Ascuns, unde bătrânul Mag va oficia ritul "jertfei întru spirit". Caracterizarea Mariei Maria simbolizează bunătatea, frumusețea, feminitatea, înțelepciunea, având
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
unei sume modice, iar pe cojocar să-i plătească scutirea lui Trică de armată. Descumpănită, la început, când află că Persida a fugit cu Națl, are suficiente resurse interioare să-și revină și mai târziu să-și privească viața cu seninătate și optimism. Persida e un personaj în evoluție. Mai întâi "tăcută, așezată, ascultătoare, aproape blândă", aceasta se maturizează, este statornică, are inițiativă, sentimente față de cei apropiați, este voluntară la fel ca Mara și întreprinzătoare, având o măcelărie la Viena și
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
refuzului categoric: Iorgovan. Cea mai importantă secvență de comunicare dintre Simina și tatăl ei, Neacșu, pe care o conține nuvela (cap. VI) îl are în centru pe Iorgovan. "Bătrânul", asemenea bătrânei din Moara cu noroc, nu se dezice și, cu seninătate, dar și cu o formă de detașare a celui care privește din afară, cu ochiul experimentat al vieții trăite, îi construiește acestuia, din câteva linii de forță, un portret credibil, obiectiv. Imaginea e a unui tânăr slab de înger: Dac-
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
pe care i le aduce nu o conving pe cea care avea acum pentru Iorgovan o "slăbiciune" ca aceea a unei mame pentru copilul ei și pentru care gândul morții lui era mai înfricoșător decât cel al morții sale. Cu seninătate și înțelegere, bărbatul acceptă decizia finală a Siminei respingând, dacă mai era nevoie, orice îndoială legată de trăinicia relației lor. După bucuria revederii femeii iubite și a exprimării, în fine, prin gesturi, a afecțiunii sale profunde, pe patul de moarte
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
că ceea ce trăiește e mai mult decât o belea, e un blestem pe care, din această cauză, nu-l poate vedea ca o provocare. "Cocoșatul" nu se poate lupta cu "cocoașa", dar nici nu alege să și-o asume cu seninătate în cazul în care ea există cu adevărat. Bărbatul nu știe să ierte și să se ierte; nu consimte să evite răzbunarea, deși intuiește dezastrul consecințelor ei: Ghiță nu-i răspunse nimic, dar după ce Lică se depărtă, el își ridică
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Este o tumoră benignă sau malignă?” Dacă la prima întrebare răspunsul nu poate fi dat cu certitudine, in mod similar trebuie ca și răspunsul la această întrebare să fie cât de cât evaziv. Sunt puțini pacienții care să accepte cu seninătate un răspuns de genul „este o tumoră malignă”. Exceptând cazurile de pacienți cu tumoră primară cunoscută și aflați în tratament oncologic, pacienți care de regulă sunt informați asupra posibilității de apariție a metastazelor cerebrale, și ca atare acceptă diagnosticul și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, Pitești, 2001; Lecturi, Pitești, 2001; Anotimpurile unui cătun, Pitești, 2003. Repere bibliografice: Laurențiu Ulici, Viața la țară, RL, 1982, 30; Alexandru Condeescu, De veghe lângă satul copilăriei, LCF, 1982, 37; Constanța Buzea, Poeme despre seninătatea necesară, AFT, 1989, 2; Mircea Mihăieș, Fața ascunsă a poemului, O, 1989, 3; Daniel Dimitriu, Mircea Bârsilă, „Argint galben”, CL, 1989, 5; Gheorghe Grigurcu, Evocarea vitalității, RL, 1989, 21; Al. Cistelecan, Cu și fără bilețele de recomandare, VTRA, 1989, 5
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
pune lacăte de ploaie Vor fi vînturi mai mari decît țările, Păsări Își vor ciuguli hohotele. ......................................... Dar numai glasul va rămîne Ca o sare a mării ucise. În general Însă, Patmos e poemul elevației și miracolului existențial, al purității și seninătății contemplative, de apropiat mai degrabă de lumea eterată și flotantă a unor Paul Eluard sau Robert Densos. Dar și, prin unele accente ale discursului, de solemnitățile altui călător vizionar al momentului, Saint-John Perse. El deschide calea poeziei de generoase elanuri
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
restul textului este ceea ce numesc Narațiune Pură, a douăsprezecea categorie): Gabriel o întrebă [pe doamna Malins] dacă traversase marea cu bine. Locuia cu fiică-sa, măritată la Glasgow și venea în vizită la Dublin o dată pe an. Bătrîna răspunse cu seninătate că traversarea fusese foarte frumoasă iar căpitanul se arătase cît se poate de atent cu ea. Îi spuse ce gospodărie frumoasă avea fiică-sa la Glasgow, și ce de prieteni admirabili. Pe cînd bătrîna sporovăia înainte, Gabriel încerca să-și
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
prin idiosincrazii tulburi, răscumpărate de elanuri creatoare, prin impulsivitatea lui de ocupant, dar și de întemeietor, dacă pe unii scriitori i-a victimat, pe cei mai mulți i-a chemat la o viață portretisticocritică de unică strălucire. Alternându-și mânia nedreaptă cu seninătatea sublimă, criticul era un Attila, care, între două bătălii, citea pe Virgiliu în original”1. Pompiliu Constantinescu a fost până la sfârșitul său prematur (survenit în 1946Ă - spre deosebire de confrații săi - foiletonistul prin excelență, a cărui operă este exemplară prin numărul mare
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
a artei. Vladimir Streinu a evitat sistematic excesele și extremele. N-a fost niciodată adeptul exclusivismului ori al intoleranței fanatice în artă. Ceea ce nu l-a împiedicat să fie ferm în judecăți, de o intransigență întotdeauna justificată, afirmându-și cu seninătate și hotărâre convingerile artistice. Criticul „modernist” na optat niciodată pentru o tabără sau alta, n-a pendulat între grupări divergente, n-a făcut jocul mărunt al intereselor imediate, n-a cultivat, cu alte cuvinte, partizanatul îngust și păgubitor. Vladimir Streinu
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
literară, vol. V, p. 297 67 grevează gândirea estetică, Mihail Dragomirescu mânuia așadar un grup de idei a căror modernitate și dată de formulare îl așază printre esteticienii europeni.” 1 La moartea lui E. Lovinescu, Vladimir Streinu putea scrie cu seninătate admirativă aceste fraze: „El a fost în ultimii douăzeci de ani factorul principal de progres al literaturii române, prin orientarea sa nedezmințită către formele literare noi, prin critica de analiză de cel mai înalt nivel intelectual în cultura noastră, prin
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
de critică literară 1. Perspectiva este alta: mai înaltă și mai cuprinzătoare. La 13 ani de la moartea criticului, adevărurile s-au sedimentat, relieful operei se impune privirii cu o altă forță, personalitatea lui Vladimir Streinu poate fi scrutată acum cu seninătate și detașare, proiectată pe ecranul vast și multiform al valorilor perene. Așa se explică și o serie de obiecții critice pe care Gheorghe Grigurcu le aduce autorului comentat. Vladimir Streinu este un maiorescian. Gh. Grigurcu nuanțează această necesară și judicioasă
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
4 op. cit., p. 34 106 definitoriu pentru Vladimir Streinu, criticul? Răspunsul lui Al. Oprea este edificator: „eforturile continui de a transcende latura conjuncturală sau prozaică a existenței nu merg în direcția unei vieți intelectuale sofisticate, ci au în vedere atingerea seninătății și a echilibrului clasic.” 1 Este apreciată cu deosebire adecvarea: „intervențiile sale critice se disting printr-o voită aplicare la obiect, prin pătrunderea faptelor literare până la infrastructura lor intimă, printr-un refuz net dat speculațiilor de orice fel.”2 Și
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
să-i prezinte omagiul lor. Certitudinea faimei la care a ajuns nu are totuși darul de a-i eclipsa conștiința artistică și critică. Își reproșează o seamă de compromisuri și puseurile de vanitate. Departe de a se complace în acea seninătate apollinică ce-i era atribuită de apologeți inabili sau interesați, poetul este silit să se confrunte cu multele dolii care i-au bântuit viața și cu sterilitatea, rod al legământului de castitate făcut în calitate de cleric. Fiul său natural Giovanni, făcut
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
rival uzurpator al gloriei posterității sale literare? Oricum, își dă seama că a plătit cu vârf și îndesat prețul poeziei și al libertății, renunțând la adevăratele sale aspirații și dorințe omenești, condamnat fiind la o eternitate de hârtie. Așa-zisa seninătate își va arăta reversul: depresia, inerția și singurătatea. Grandoarea tinereții și a maturității poetului încununat cu lauri este pe cale de a păli. Autorul a numeroase scrieri poetice, de istorie, de morală, enciclopedice, al epistolelor, al invectivelor, al discursurilor, elitistul Petrarca
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Cea mai favorabilă stare de elaborare a ideilor autolitice este depresia melancolică.Suicidul poate marca fie debutul afecțiunii sau poate constitui punctul culminant al melancoliei;ideea sinuciderii la melancolici este Îndelung elaborată , premeditată, actul fiind îndeplinit cu mult calm și seninătate, reprezentând unică soluție salvatoare. În stările nevrotice, bine tolerată până la un moment dat este exacerbarea depresiva ce poate determina, funcție de structură și organizarea mecanismelor de apărare, trecerea la actul suicidar. Alteori, apar preocupări suicidare de tip obsesiv. În cadrul dezarmoniilor de
BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Florescu Daniela, Surdu Gabriela, Dobriţa Preda, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1463]
-
decât în măsura în care orice educație a tinerilor moștenitori beneficiază de o mare omogenitate. Situația este diferită în cazul marii majorități a celorlalți copii, ale căror instanțe de socializare, familia și școala, nu oferă aceeași coerență, sursă a siguranței de sine și seninătății care sunt caracteristicile dispoziției celor din păturile privilegiate. Magia socială care permite viața în iluzia continuă a însușirilor înnăscute este rezultatul unui efort social, al unei lente acumulări de capitaluri sub toate formele posibile. Nu există, fără îndoială, condiție mai
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
agendelor lui Lovinescu și a notelor zilnice camilpetresciene, făcută de Florica Ichim) -, relație al cărei moment polemic culminant este reprezentat de apariția, ca răspuns la portretul acid făcut scriitorului în memorialul lovinescian din 1932, a pamfletului Eugen Lovinescu subt zodia seninătății imperturbabile (publicat inițial în mai multe numere ale „României literare” din 1932). Revenit în București (1922), după ce fusese primit, la 1 noiembrie 1921, în Societatea Scriitorilor Români, P. își începe colaborarea la „Revista vremii”, care va dura până în 1924. Debutase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
Suflete tari (Nebunia lui Andrei Pietraru), București, 1925; Mitică Popescu, București, 1928; Substanțialism, București, 1928; Teatru, București, 1929; Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, I-II, București, 1930; Danton, București, 1931; Transcendentalia, București, 1931; Eugen Lovinescu subt zodia seninătății imperturbabile, București, 1933; Patul lui Procust, I-II, București, 1933; ed.2, I, București, 1933; Rapid-Constantinopol-Bioram. Simplu itinerar pentru uzul bucureștenilor, București, 1933; Teze și antiteze, București, 1936; ed. îngr. și pref. Aurel Petrescu, București, 1971; Modalitatea estetică a teatrului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
oarecum străjuită și împrumuta ceva din măreția morții acestora. Mă uitam la el cum vorbea. Se săltase în șa, privea dincolo și ne comunica, fără să mai întoarcă spre noi capul, ceea ce noi nu văzuserăm încă. O făcea cu desăvârșită seninătate. Ultima oară când l-am văzut a fost acasă la el. Scria pe masa din bucătărie, unde-i plăcea să lucreze, și, la întrebarea mea „ce mai faci, prietene?“, mi-a răspuns râzând: „Aștept să-ntorc ochiul.“ Lui Petru Creția
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
glas o fi avut?), îi numește pe toți, așa cum îi vede pe câmpia tăcută, sustrasă o clipă încrâncenării și urii. Peste răgazul acesta vremelnic trece o clipă sub cerul plin de lumini o adiere de îndurare și de iertare, de seninătate și de nădejde care străbate apoi întregul poem, parcă dezmințindu-i rostul. În gândul nerostit că mai bine era ca Iliada să nu fi avut loc niciodată. Ceva asemănător are loc între Ahile și Priam către sfârșitul Iliadei. Priam vine
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
contemporană. Să ne mulțumim oare cu a-l numi doar romantism?227 Poetul-recenzent a ținut să precizeze în același articol că noua voce era liberă și sigură pe ea, că autorul reușise să ajungă la acea ascuțime a minții, la seninătatea și detașarea specifice poeziei clasicilor.228 Precum Montale, care îl asocia pe sicilian cu Leopardi afirmând existența la cel dintâi a unei dorințe covârșitoare de infinit, Salvatore Pugliatti identifica în poezia acestuia un alt element esențial, comun cu versurile poetului
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]