3,823 matches
-
prevederilor art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală prin art. II pct. 109 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 18/2016 și introducerea sintagmei „de apel“ încalcă dispozițiile constituționale care consacră valorile supreme în statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, precum și pe cele referitoare la tratatele internaționale privind drepturile omului, rolul și structura Parlamentului, emiterea ordonanțelor și delegarea legislativă, fiind excluse din sfera
DECIZIA nr. 621 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280032]
-
ceea ce privește dispozițiile art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală, autoarea excepției de neconstituționalitate susține că acestea încalcă dispozițiile constituționale ale art. 1 alin. (3), (4) și (5) care consacră valorile supreme în statul de drept, principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, precum și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 61 alin. (1) privind rolul și structura Parlamentului, ale art.
DECIZIA nr. 621 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280032]
-
acestora este neconstituțională. ... 24. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (3) și (5) în componenta referitoare la respectarea principiului securității raporturilor juridice, ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) și (2) privind accesul liber la justiție și dreptul la un proces echitabil, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți
DECIZIA nr. 526 din 24 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/280184]
-
Se arată, de asemenea, că textele criticate au fost adoptate cu ignorarea normelor de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și că acestea dau posibilitatea instanței de judecată să se erijeze în puterea legiuitoare, aspect ce contravine principiului echilibrului și separației puterilor în stat. În acest sens, se susține că instanța poate stabili cheltuielile judiciare pe care o persoană le datorează statului în lipsa unei norme juridice sau a unui document care să ateste existența în sarcina acesteia a unei creanțe
DECIZIA nr. 240 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286851]
-
către persoana căreia i s-a respins ori care și-a retras apelul, recursul în casație, contestația sau cererea. “ ... 11. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, textul legal criticat contravine prevederilor constituționale ale art. 1 alin. (4) referitoare la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, ale art. 21 alin. (3) cu privire la dreptul la un proces echitabil, ale art. 124 privind înfăptuirea justiției și ale art. 126 alin. (2) referitoare la instanțele judecătorești. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea
DECIZIA nr. 240 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286851]
-
căreia dreptul prevăzut de art. 109 alin. (1) din Legea nr. 145/2019 trebuie să fie, de asemenea, reglementat prin lege, adică de către Parlament, vine în contradicție nu doar cu art. 108 alin. (2) din Constituție, ci și cu principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, potrivit căruia „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale“. Organizarea executării legilor reprezintă o operațiune care
DECIZIA nr. 172 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286849]
-
către Parlament, vine în contradicție nu doar cu art. 108 alin. (2) din Constituție, ci și cu principiul separației și echilibrului puterilor în stat, consacrat de art. 1 alin. (4) din Legea fundamentală, potrivit căruia „Statul se organizează potrivit principiului separației și echilibrului puterilor - legislativă, executivă și judecătorească - în cadrul democrației constituționale“. Organizarea executării legilor reprezintă o operațiune care ține în exclusivitate de puterea executivă care aparține Guvernului. Sintagma „criteriile și condițiile de sprijin“ din cuprinsul art. 109 alin. (3) din
DECIZIA nr. 172 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286849]
-
între participanți pentru a denatura prețul de adjudecare se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani. “ ... 17. Autorii excepției de neconstituționalitate susțin că textele criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) referitor la separația puterilor în cadrul democrației constituționale și la calitatea legii, art. 11 alin. (1) și (2) referitor la dreptul internațional și dreptul intern, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi, art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, art. 21
DECIZIA nr. 737 din 14 decembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/285188]
-
lor din vigoare, obiectul prezentei excepții îl reprezintă art. 82 alin. (4) și (5) din Legea nr. 303/2004. ... 14. În opinia autorului excepției de neconstituționalitate, prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale și art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că autorul acesteia - care a fost procuror timp de 6 ani
DECIZIA nr. 156 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287571]
-
vechime de cel puțin 25 sau 20 de ani. ... 23. Cu privire la critica raportată la dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, Curtea constată că autorul excepției de neconstituționalitate nu a motivat în ce mod dispozițiile criticate contravin principiului separației și echilibrului puterilor în cadrul democrației constituționale, astfel că această critică nu poate fi analizată. ... 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, precum și al art. 1-3
DECIZIA nr. 156 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287571]
-
solda funcției de bază, salariul funcției de bază sau indemnizația de încadrare. În acest sens, citează paragrafele 101-104 din Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019 și arată că, prin această decizie, instanța supremă a adus atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat, subrogându-se competențelor constituționale ale legiuitorului. ... 6. Tribunalul Constanța - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate nu este întemeiată. Consideră că Înalta Curte de Casație și Justiție poate da o interpretare unui anumit
DECIZIA nr. 95 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287563]
-
va fi salarizat la nivelul maxim al salariului de bază/indemnizației de încadrare din cadrul instituției sau autorității publice respective, dacă își desfășoară activitatea în aceleași condiții. “ ... ... 11. Autoarea excepției consideră că dispozițiile de lege criticate aduc atingere principiului constituțional al separației puterilor în stat, consacrat în art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 12. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, prin Decizia nr. 51 din 11 noiembrie 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
DECIZIA nr. 95 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287563]
-
că se referă și la „salariul funcției de bază“ al polițiștilor. ... 24. Autoarea excepției de neconstituționalitate din prezenta cauză consideră că, prin pronunțarea Deciziei nr. 51 din 11 noiembrie 2019, instanța supremă s-a subrogat rolului legiuitorului, încălcând astfel principiul separației puterilor în stat. ... 25. În ceea ce privește respectarea limitelor constituționale în care Înalta Curte de Casație și Justiție poate decide, potrivit art. 126 alin. (3) din Constituție, Curtea Constituțională a arătat, prin Decizia nr. 799 din 17 iunie 2011
DECIZIA nr. 95 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287563]
-
iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 440 din 23 iunie 2011, că instanța supremă are obligația de a asigura interpretarea și aplicarea unitară a legii de către toate instanțele judecătorești, cu respectarea principiului fundamental al separației puterilor, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție. Înalta Curte de Casație și Justiție nu are competența constituțională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituționalitate a acestora
DECIZIA nr. 95 din 5 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287563]
-
concretizează voința legiuitorului cu privire la modalitate de aplicare a drepturilor salariale pentru diferite categorii de funcționari. ... 19. Tribunalul Timiș - Secția de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile criticate nu contravin prevederilor constituționale invocate, și anume nu încalcă principiile separației puterilor în stat și egalității în drepturi, dreptul la informare și obligația de reglementare a statutului funcționarilor publici exclusiv prin lege organică. ... 20. Curtea de Apel Bacău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287578]
-
unor acte normative, și ale art. 23 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017. ... 26. Autorii excepției consideră că prevederile de lege criticate contravin dispozițiilor constituționale cuprinse în art. 1 alin. (1), (4) și (5) privind caracterele statului român, separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 31 privind dreptul la informare și art. 73 alin. (3) lit. j) referitor la obligativitatea de a se reglementa prin lege organică
DECIZIA nr. 208 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287578]
-
recalcularea drepturilor salariale pentru funcționari publici cu statut special. ... 10. În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorii acesteia susțin, în esență, că prevederile art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008 încalcă art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție și principiul separației puterilor în stat, întrucât salarizarea polițiștilor ține de regimul juridic al acestora și trebuie stabilită, din perspectivă constituțională, prin lege organică, de către Parlament, nu printr-o ordonanță simplă a Guvernului. Se susține și încălcarea art. 115 alin. (1) și
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]
-
Guvernului nr. 80/2010, ale art. 1 din Legea nr. 285/2010 și ale art. 5 alin. (1) lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 1/2010, se susține, în esență, încălcarea principiului securității raporturilor juridice și a principiului separației puterilor în stat. Astfel, fiecare prevedere legală indicată folosește formulări de trimitere la cuantumuri salariale stabilite într-o lună anterioară, potrivit legislației în vigoare în luna respectivă, fără ca vreuna dintre normele criticate să reglementeze concret, precis, clar cuantumurile elementelor
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]
-
38/2003 și art. II din Ordonanța Guvernului nr. 8/2008, reglementând coeficienți de funcție și de grad profesional, valoare de referință sectorială, sporuri și alte suplimente, metode de calcul. ... 14. Lanțul de norme contestate din ordonanțele de urgență încalcă și principiul separației puterilor în stat, deoarece Guvernul a utilizat mecanismul ordonanțelor de urgență succesive pentru a bloca efectul legilor-cadru de salarizare date de Parlament, ca autoritate legiuitoare. Toate legile-cadru de salarizare, începând cu anul 2010, au stabilit, ca principiu general, principiul legalității
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]
-
24/2000. ... 16. Tribunalul Vâlcea - Secția a II-a civilă opinează în sensul conformității textelor legale criticate cu prevederile constituționale, deoarece, pe cale de interpretare, pot fi stabilite subiectele principale ale raportului de serviciu al funcționarului public polițist. Reține că principiul separației puterilor în stat este interpretat în sensul de principiu al colaborării puterilor în stat, nefiind exclusă de Constituție delegarea de atribuții între autoritățile publice. Salariile tuturor polițiștilor au alt algoritm de calcul (solde), iar cuantumul final al unui salariu nu
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]
-
de calcul (solde), iar cuantumul final al unui salariu nu se situează sub nivelul salariului minim stabilit de legislația în vigoare. Accesul la justiție nu este îngrădit, astfel că nu sunt încălcate nici principiul securității raporturilor juridice și nici principiul separației puterilor în stat. ... 17. Curtea de Apel Târgu Mureș - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Opțiunea legiuitorului de a face raportări la nivelul anterior de salarizare nu reprezintă un
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]
-
în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții, cu respectarea prevederilor art. 23 din Legea-cadru nr. 330/2009. ... ... ... 27. Autorii excepțiilor de neconstituționalitate susțin că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor și principiul legalității și al supremației Constituției, art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege organică a statutului funcționarilor publici și art. 115 alin. (1) și (6) privind ordonanțele Guvernului și limitele ordonanțelor de urgență
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]
-
de salarizare să nu conducă la diminuarea drepturilor salariale ale niciuneia dintre categoriile profesionale plătite din fonduri publice. În consecință, Curtea a constatat că nu se poate reține că prin adoptarea ordonanțelor de urgență criticate s-ar fi încălcat principiul separației puterilor, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție, și nici regulile constituționale privind limitele ordonanțelor de urgență, stabilite prin art. 115 alin. (6) din Constituție. ... 34. Cât privește critica referitoare la tehnica de reglementare, Curtea a precizat că
DECIZIA nr. 183 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287555]
-
și după ieșirea lor din vigoare“, Curtea urmează să soluționeze excepția de neconstituționalitate a acestor dispoziții legale. ... 25. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că prevederile legale criticate contravin dispozițiilor din Constituție cuprinse în art. 1 alin. (4) și (5) privind separația și echilibrul puterilor în cadrul democrației constituționale și obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 31 privind dreptul la informație și art. 73 alin. (3) lit. j) privind reglementarea prin lege
DECIZIA nr. 184 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286393]
-
vizate de Legea nr. 223/2015. ... 44. Prin aceeași acțiune normativă criticată, prin care, în mod implicit, se elimină sporul, aplicabil și polițiștilor, prevăzut de art. 11 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, lege organică, Guvernul a încălcat principiul separației puterilor în stat, expres reglementat de art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 45. Standardele de claritate a legii sunt încălcate, deoarece art. 3 lit. m), art. 30 și art. 60 din Legea nr. 223/2015 „au aceeași reglementare sau conțin o
DECIZIA nr. 177 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/286761]