911 matches
-
voi! Cu pumnii, cu picioarele, cu tunul, cu bomba atomică! Cu ce vor! Sînt stăpîn în casa mea și nu mi-e teamă! Sînt profesor universitar, decan! Sînt membru de partid și nu mi-e teamă! Am voie să-mi serbez succesele și insuccesele! Da, mai ales insuccesele! Să crape toți! (se aud bătăi puternice din toți pereții cardinali; "cheful" se frînge brusc și sînt din nou pradă concentrării, încordării și spaimei; după un timp) Ei, ce-ați rămas așa! De ce
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
poate fi discutat, dar noi am considerat că v-ar face plăcere... tocmai azi cînd... Mihai: (sîcîit, enervat) Tocmai azi n-aveam nevoie de musafiri. Nu e nici zi onomastică, nici de naștere, nici națională... nici vreo altă sărbătoare, nu serbăm nimic. Ba dimpotrivă. Vecin l: Păi tocmai de asta... Știm că sînteți supărați... și aveți și de ce... Mihai: De unde știți dumneavoastră că sîntem supărați? Vecin 1: Păi... Mihai: De unde știți că n-am fost ales rector?! Ce, s-a dat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
că au darul de a vorbi în limbi și socotesc că această manifestare este exagerată și nefolositoare. La Creștinii după Evanghelie s-a urmărit simplitatea și manifestările moderate, ferindu-se de exagerări. Față de cultul adventist se deosebesc prin aceea că serbează duminica și sâmbăta și nu au restricții la consumarea de carne. Nu s-au creat fonduri speciale pentru a se dezvolta această grupare de credincioși, în fiecare țară credincioșii oferindu-se în mod reciproc și contribuind pentru construcții sau cumpărări
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
înregistrăm un obicei consemnat de S. FI. Marian în Sărbătorile la români. "Scopul principal al speciei prime de vergel (la care participă cine vrea) e profețirea norocului pentru anul viitor, apoi petrecerea, cunoașterea mai de aproape a persoanelor care îl serbează și, mai pe urmă, încuscrirea sau înrudirea. Specia a doua de vergel, care se serbează tot în seara spre Sf. Vasile sau Anul Nou, însă numai de către fetele mari, se ține pentru profețirea și cunoașterea ursiților. Cea de-a treia
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
speciei prime de vergel (la care participă cine vrea) e profețirea norocului pentru anul viitor, apoi petrecerea, cunoașterea mai de aproape a persoanelor care îl serbează și, mai pe urmă, încuscrirea sau înrudirea. Specia a doua de vergel, care se serbează tot în seara spre Sf. Vasile sau Anul Nou, însă numai de către fetele mari, se ține pentru profețirea și cunoașterea ursiților. Cea de-a treia specie de vergel este sărbătorită în ziua de Anul Nou, după amiază, sau la Lăsatul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ai circumciziei, urmăreau cu și mai multă îndârjire impunerea legii mozaice. Quartodecimanismul, (care includea și ereziile antitrinitare), punea la îndoială trinitatea (tată, fiu și duhul sfânt) pe care de altfel o negau. Cereau în plus ca paștele creștin să se serbeze în aceeași zi cu paștele evreiesc (14 Nisan), nu numai Duminica ci în orice zi a săptămânii. A fost nevoie de sinodul de la Niceea (325), care excomunică adepții Quadrodecimanismului și rupe definitiv legătura bisericii cu templul de la Ierusalim pentru a
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
o apă curgătoare, ca, peste vară, să nu dea uliul la găini și la pui și, mai ales, pentru a ajunge, pe drumul apei, în Țara rochmanilor sau blajinilor, dându-le de știre că au sosit Paștile și să le serbeze.377 Într-o legendă se spune că Iisus Hristos, urmărit de jidovi, a scăpat de prigonire, ascunzându-se în cofa cu apă a fiului unei văduve: "Zice că, pe timpul când prigoneau jidovii pe Domnul nostru Isus Hristos, merse fiul unei văduve
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mentalitatea arhaică din Bucovina există o interesantă credință care explică geneza focului. Se pare că focul își are obârșiile în plină vară, când Ilie Pălie sau Pălie, care se ține pe 21 iulie, ar fi dat naștere focului, iar Foca, serbată a doua zi după Sfântul Ilie, ar fi suflat în acel foc pentru a-l mări. Pălie se ține pentru "foc" (incendiu, trăsnet) și pentru secetă, când "se pălesc" (se ofilesc) semănăturile, sărbătoare care amintește de Palilia romană, zi închinată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
organic din viața țăranului român, timpul transformă realitatea i-mediată în spațiu sacru, numărându-se pe momentele sacre ale zilelor care se "țin" pentru norocul și sănătatea casei, sau pentru primejdii, pentru șerpi, pentru recoltă: de exemplu, Sânt Toader este serbat de fete pentru a le crește părul și să fie frumos; în ziua de 1 martie nu se lucrează pentru a domoli mânia babei Dochia, iar frigul de primăvară să nu facă pagubă pe câmpuri; Alexiile se serbează pentru șerpi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Toader este serbat de fete pentru a le crește părul și să fie frumos; în ziua de 1 martie nu se lucrează pentru a domoli mânia babei Dochia, iar frigul de primăvară să nu facă pagubă pe câmpuri; Alexiile se serbează pentru șerpi, șoareci și alte gujulii care ies din pământ; joile de după Paști și până la Duminica Mare sunt ținute de femei pentru ca grindina să nu le bată holdele; Sfântul Pricopie se ține pentru lupi, ca să nu le mănânce vitele; de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
teme. Societățile muzicale Armonia și Harfa de la Institutul de fete "Goraș" reîncep timid activitatea odată cu 1923, dar locația favorită a intelectualității o constituia Teatrul "Mihai Eminescu" pe scena căruia au urcat marii artiști, precum Tony Bulandra, cel ce și-a serbat aniversarea a trei decenii de carieră la Botoșani, în 193312. Și la teatrul Unirea au loc diferite manifestări culturale, precum șezătoarea literară consemnată de presă în decembrie 1929, la care participă Ion Minulescu și Jules Cazaban. În deschidere, profesorul Tiberiu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
românești s-a ridicat în conștiința neamului pe o treaptă deosebit de înaltă 36. Viața cultural-intelectuală gravita în jurul Liceului Nicu Gane. Modelul sălii de sport ca locație a evenimentelor artistice este preluat și de acest liceu. Aici, C. Nottara își va serba retragerea din activitate, iar în 1930, Sadoveanu va sărbători tot în această sală împlinirea vârstei de 50 de ani37. Într-un oraș mai puțin bogat în instituții culturale, intelectualitatea locală se întrunea adesea ad-hoc la farmacia urbei. Germanistul Virgil Tempeanu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
de primarul orașului, N. Gane. Din 1899, lucrează ca registrator în administrația centrală a Regiei Monopolurilor Statului. Ca delegat al Primăriei din București, primar fiind Barbu Delavrancea, C. e cooptat în comitetul Teatrului Național din capitală. În 1901 i se serbează douăzeci și cinci de ani de activitate literară. Se tipărește un număr unic de revistă, „Caragiale”, iar scriitorului, în cinstea căruia Take Ionescu și Barbu Delavrancea rostesc discursuri, i se înmânează o pană de aur. Cu tot acest gest omagial, C. nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
vei adresa șefului de sală sau patronului restaurantului. Încearcă să nu-i incomodezi pe ceilalți cu coatele, geanta sau scaunul tău. După ce te ridici, împinge-l discret sub masă. IV.3. AȘEZAREA MESEI Astăzi Mia împlinește 9 ani. Își va serba ziua acasă și va invita mai mulți copii. Mama ei va pregăti mâncăruri și prăjituri delicioase. Ea îi va suna pe părinții fiecărui copil să precizeze data și ora la care va începe petrecerea. Miei îi revine sarcina să așeze
JURNALUL BUNELOR MANIERE by RALUCA OTILIA CUCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1613_a_3049]
-
scot. Și spirite, și geniuri, și minți ce nasc știință Se-ntrec să se Închine la Marele Cuvînt, Prin el să se-ntregească În toată-a lor ființă Si-ntr-Însele să cheme al lui coborămînt. O nouă sărbătoare În ceruri se serbează: Trag toți cu-ardoare sîntă, aduc carul cel viu Ce splende de lumină și de științi derază. Pe dînsul se așează Divinul Verb și Fiu, A lui de flăcări roate iau drumu-ntraripate; SÎnt cherubimi prea răpezi ce-n mii de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
și obiectele ei. S-a spus În repetate rînduri că este vorba de o natură veselă. Poetul Însuși afirmă (În Vis de poet) că gîndul lui este să exprime sărbătorile vieții: „Ca o liră dulce inima-mi trezită CÎntă și serbează bunurile vieții, Farmecul iubirii și a tinereții” menirea talentului fiind să cînte „al vieții dar plăcut”. Însă vesela natură nu este totdeauna În sărbătoare. Solarul Alecsandri manifestă curiozitate și pentru laturile ei Întunecate. Sensibilitatea se mișcă, În genere, pe un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
însă, ca punct de orientare sigură în această privință, ei nu aveau decât data comemorării Pashăi iudaice. Legați puternic de mediul în care se născuseră și educați în spiritul semnificației evenimentelor Vechiului Testament, unii dintre primii creștini se străduiau să serbeze Paștile ca și părinții lor, în seara zilei de 14 nisan. Spre deosebire de acești „cvartodecimani”, majoritatea confraților lor din Răsărit și îndeosebi din Apus se arătau preocupați de respectarea aceluiași adevăr al faptului istoric. Numai că ei nu socoteau că Paștile
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
se putea face o apropiere de înțeles între faptul istoric iudaic și faptul istorico-creștin”. Consecințele religioase și istorice ale celui din urmă își dovedeau însă net superioritatea și bogăția. „O deosebire era totuși între cvartodecimani și ceilalți creștini: pe când aceștia serbau ca Paști învierea Mântuitorului, cvartodecimanii serbau la 14 nisan ospățul pascal al Mântuitorului cu ucenicii Săi, ca zi de început al patimilor Domnului, a cărui moarte era socotită la 15 nisan. Era o chestiune de interpretare a cronologiei evanghelice a
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
înțeles între faptul istoric iudaic și faptul istorico-creștin”. Consecințele religioase și istorice ale celui din urmă își dovedeau însă net superioritatea și bogăția. „O deosebire era totuși între cvartodecimani și ceilalți creștini: pe când aceștia serbau ca Paști învierea Mântuitorului, cvartodecimanii serbau la 14 nisan ospățul pascal al Mântuitorului cu ucenicii Săi, ca zi de început al patimilor Domnului, a cărui moarte era socotită la 15 nisan. Era o chestiune de interpretare a cronologiei evanghelice a Patimilor, cvartodecimanii bazându-se pe cea
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
dovedește un efort unic și consecvent de respectare a Revelației divine din toate etapele dezvoltării ei. Totodată el s-a străduit să pătrundă și sensul universal al elementelor cărora la era destinată. Regula computistă alexandrină, ca Paștele să nu se serbeze odată cu Pasha, evoca repetarea spirituală a unui fapt istoric. În anul răstignirii Domnului nostru Iisus Hristos, marea sărbătoare iudaică s-a prăznuit înainte de Învierea Mântuitorului. În al doilea rând, regula amintită se baza pe o realitate profetică și simbolică. Prin
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
cîte unei vîrste. Cu atît mai amuzat-parșive, cu cît aceștia recunoșteau în el, cu sinceritate și cu dragoste, o mare figură: "... pe el da! le răspundea Cioran, avîndu-l în vedere pe vechiul său prieten Mircea Eliade, pe el să-l serbeze lumea; Eliade e quelqu'un, nu ca mine, un pîrlit, ha, ha, ha, nu-i așa?" Ce pandant, peste vreme, cu pișicherul humuleștean din Țicău, nu? Servituțile diplomației. Fiind pe rol trudnicul tratat cu Ucraina, este pusă în balanță o
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
teritoriu pierdut (deși locuim pe întinsurile lui). Tabloul acestui mic rai românesc se termină cu fraza în care este marcat, cu tristețe, momentul schimbării denumirii: "Pensionatul domnesc de fete, înființat în 1852, avea să capete, înainte de a apuca să-și serbeze centenarul, numele cu totul firesc nu-i așa? de Liceul Zoia Kosmodemianskaia". Știm că totul a început de aici, de la impunerea, nouă, latinilor, a apucăturilor ocupantului valdaic. Știm că plăcerea scormonirii propriilor mizerii vine din acest apropiat trecut al tragediei
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
4925/8.09.2005 Regulamentul de organizare și funcționare a unităților de învățământ preuniversitar 9. O.M.Ed.C. nr. 3224/1996 Regulamentul de organizare și funcționare a Inspectoratelor școlare 10. Institutul de Științe ale Educației Management educațional pentru instituțiile de învățământ (Serbau Iosifescu-coord.), București, 2001 ---------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175926_a_177255]
-
prilej Declarația semnată de reprezentanți ai românilor din diferite teritorii locuite de aceștia, care exprima hotărârea de a acționa cu mai multă energie, în calitate de cetățeni ai noului stat unitar: „Începând cu ziua de astăzi, în care toți românii trebuie să serbeze amintirea celei dintâi uniri, săvârșite la 1859, între cele două țări românești, noi, cei mai jos iscăliți, potrivit punctului nostru de plecare, nu ne mai socotim ca până acum: ardeleni, basarabeni, bucovineni ș.a.m.d. și nu ne mai socotim
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
am fost eliberat nu după trei ani, ci după 22 de luni, În noaptea de 30 aprilie spre 1 mai 1954. Am debarcat În Gara de Nord, cu un bilet de drum, dat de Direcția Penitenciarelor, În ziua cînd la București se serba Ziua Muncii, 1 mai, și tot orașul era mobilizat la defilare. În toamna anului 1954, urmînd sfatul unui fost coleg de liceu, m-am Înscris la examenele de la Facultatea de Filologie, presupunîndu-se că la secția de italiană aș fi avut
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]