124,680 matches
-
pentru prima oară în Franța anului 1557 <footnote cf. Ivanka Stoïanova, citată de Christian Poché, p. 76. footnote>), la multe secole după apariția primei suite arabo andaluze de tip nouba. Relația poezie-muzică Structura noubei arabo andaluze este bazată pe o serie de poeme cântate. Din punct de vedere literar, aceste poeme pot avea mai multe forme. Ele sunt în general scurte, fiind formate din două până la șapte versuri. Cele mai multe poeme au cinci versuri. Autorul acestor poeme nu este întotdeauna cunoscut, dar
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
de o largă apreciere. El îl denumește buq, descriind-ul ca pe un corn și asociind-ul în special muzicii de dans. Din punct de vedere organologic, instrumentul denumit buq era prevăzut cu o ancie, ce se continua cu o serie de tuburi din trestie, cu diametre din ce în ce mai mari, ce formau în acest fel o structură tubulară de tip antenă telescopică. Găsim reprezentarea grafică a acestui instrument într-o miniatură din culegerea Cantigas de Santa Maria. Se presupune că timbrul delicat
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
neapărat în funcție de acuratețea interpretării anumitor piese, ci mai ales în funcție de ceea ce este considerată a fi o improvizație de bună calitate sau mai bine spus - inspirată. Această importanță deosebită acordată improvizației în cercurile muzicale orientale ridică numeroase probleme și suscită o serie de întrebări. Care este originea acestei predilecții colective către muzica improvizată și care sunt factorii ce au determinat generalizarea acestui fenomen, precum și perpetuarea lui de-a lungul mai multor secole ? Mai multe teorii și ipoteze au fost enunțate mai ales
Muzica Arabo-Andaluză (II). In: Revista MUZICA by Cezar Bogdan Alexandru GRIGORAŞ () [Corola-journal/Science/244_a_485]
-
Reîntoarcerea În România reînvie amintiri neplăcute, de mult uitate, Îngropate În desișul minții și Îl atrage Într-un vortex de Întâmplări aparent fără vreo legătură, până ce legătura se formează și se creează un tipar. Odată cu Marius ajungem să Întâlnim o serie amplă de personaje, fiecare cu personalitatea și problemele sale. Printre cei mai importanți se numără cei trei prieteni ai săi, de fapt, doi, căci al treilea se dovedește un pseudoprieten: cel mai bun amic din copilărie, fata de care era
ALECART, nr. 11 by Marta Enache () [Corola-journal/Science/91729_a_92871]
-
un echilibru Între lumea privită prin ochii lui și realitatea ei. Narațiunea are ca punct de plecare sosirea personajului la Aeroportul Otopeni pentru a asista, și acesta este cuvântul potrivit, la Înmormântarea mamei sale. Desigur, acest eveniment nefast prilejuiește o serie de incursiuni În trecut, marcate sub forma flashback-ului, pentru a analiza relația mamă-fiu. Astfel, sunt trecute În revistă și discutate principalele etape ce decurg din situația unui copil a cărui mama decide să se mute În altă țară, lăsându
ALECART, nr. 11 by Mădălina Tvardochlib () [Corola-journal/Science/91729_a_92880]
-
ceea ce este dorit (πρòς τò καταθύμιον)”<footnote De animo et resurrectione, P.G. XLVI, col. 93 C. Această formă de traducere (cf. cu On the Soul and Resurection, trad. William Moore and Henry Austin Wilson, extras din Nicene and Post-Nicene Fathers, seria a II-a, vol. 5, Ed. Philip Schaff Și Henry Wace, 1893, http://www.newadvent.org/fathers/2915.htm 16.04.2005) o găsim preferabilă celei din „Despre suflet...”, p. 60: „iubirea este legătura lăuntrică cu ceea ce iubești” - Chișcari Ilie
Studia Theologia Catholica by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/170_a_171]
-
FILIP FLORIAN „La sfârșitul sfârșitului, zic eu, o să existe un singur mare regret, că nu-l vom mai putea povesti” mărturisește Filip Florian, În contextul În care poveștile și actul povestirii reprezintă liantul dintre diferite vârste și destine. După o serie de romane foarte bine receptate de public Degete mici (2005), Băiuțeii - În colaborare cu fratele său, Matei Florian (2006) - și Zilele regelui (2008), precum și după numeroase premii primite, Filip Florian leagă cuvintele În ultimul său roman, Toate bufnițele (Polirom, 2012
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
relații cu propriul nepot și chiar eșecul În relația cu fiica. Toate bufnițele Își fixează rădăcinile În solul romanului postmodern, cu toate liniile caracteristice: se Înalță precum o construcție arborescentă - povestire a altei povestiri, reconstrucție a memoriei, povestire În ramădouă serii de secvențe retrospective, de „bucle temporale”, Încadrate În două planuri paralele (povestirea cadru sau „scoarța” romanului o reprezintă viața lui Lucian, iar povestirea În povestire sau „miezul” este constituit de memoriile lui Emil), ambele redate Într-o cronologie specifică fiecărui
ALECART, nr. 11 by Eva Sărăşan () [Corola-journal/Science/91729_a_92872]
-
În extinderea lumii sexuale. El dislocă ceea ce este deja văzut, simțit, perceput Întrun mod pe care nicio conștiință nu ar putea-o justifica. Încercarea de a Îndreptăți crima comisă Îl propulsează pe Sascha ca un criminal, urmând după aceea o serie de morți ciudate, năucitoare. Partea sexuală e ca o amprentă asupra destinului său, căci bărbatul, Încercând să rezolve situația, ajunge la Fundația pentru Cercetări Sexuale. Dacă la Început pare o renegare a existenței, Încercând și reușind să pară o femeie
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
asimilându-l lumii sale. E ca un scenariu pregătit al stingerii și al absenței pe măsura unor declarații noi, care nu-l pot recepta decât ca mister. Sfârșitul operei, rezolvarea labirintului morții Îl eliberează pe presupusul vinovat, descoperind o altă serie de convingeri nemotivate, de răutăți capricioase sau de fapte inexplicabile. Impulsurile constructive și judecata clară și precisă, În conformitate cu propria disciplină, curăță terenul și orice formă de necunoscut. Iubire și crimă? În contrast cu alte opere literare, În romanul lui Aris Fioretos nu
ALECART, nr. 11 by Bianca Dumencu () [Corola-journal/Science/91729_a_92882]
-
subliniam într-o pledoarie găzduită cu generozitate și cu vădit interes de revista Muzica<footnote Vasile, Vasile Necesitatea alcătuirii catalogului manuscriselor muzicale bizantine realizate de români - comunicare la Simpozionul internațional de Muzică bizantină, Sibiu, august 2007, publicată în: Muzica, București, Serie nouă, Anul XIX, nr. 1 (73), ianuarie - martie 2008, pp. 127 - 136; footnote> și apoi ca prefață a primului volum ce a deschis drumul publicării cataloagelor complete ale bogatului tezaur de spiritualitate românească, scris în cele patru limbi amintite, în
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
în: Revue Roumaine d`Histoire de l`Art, Série Théatre, Musique, Cinéma, București, Tome XIX, 1982, pp. 63 66; Jakovljevič, Andrija Inventarul manuscriselor muzicale românești aflat la Mănăstirea Sf. Pavel de la Muntele Athos; în: Studii și cercetări de istoria artei, Seria Teatru, Muzică, Cinematografie, tom XXIX, București, Editura Academiei, 1982, pp. 35 -39; footnote>, unele prezentate ulterior, succint de Gregorios Stathis<footnote Staqh, Gr. Q. Stathis Manuscrisele de Muzică Bizantină - Sfântul Munte, Atena, volumul I, II, III, 1975, 1976, 1993; footnote
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Sfântul Munte, Atena, volumul I, II, III, 1975, 1976, 1993; footnote>, al cărui catalog l-am prezentat și recomandat la vreme, cititorilor revistei Muzica<footnote Vasile, Vasile Manuscrisele muzicale din Muntele Athos, tom III de Gregorios Stathis; în: Muzica, București, Serie nouă, An IX, nr. 2 (34), aprilie iunie 1998. footnote>, la 253, câte descrie Sebastian Barbu Bucur, în catalogul citat, unele inexistente în fondurile nominalizate, pentru a ajunge, după propriul catalog Tezaur muzical românesc din Athos la impresionantul număr de
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
versurile lui Grigore Alexandrescu, devine, cu textul peren al lui Andrei Mureșanu, actualul imn național, eveniment prezentat în detalii cu mai mulți ani în urmă<footnote Vasile, Vasile Vârstele imnului “Deșteaptă-te, române”; în: Studii și cercetări de istoria artei, seria Teatru, Muzică, Cinematografie, București, Editura Academiei Române, tom 43, 1995, pp. 25 - 52; footnote>. Din biblioteca lui Ucenescu au intrat și se păstrează în patrimoniul mănăstirii șase manuscrise și cinci tipărituri, dintre care patru caligrafiate de el însuși. Tipăriturile ne interesează
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
de elevul d sale George Ucenescu scrise pentru a sa perfecționare. București anul întai(u), 1850 sem(estrul al) 2 lea”. Manuscrisul grecesc românesc nr. 44 pare a fi după titlu un volum VIII, sau a opta carte dintr-o serie neprecizată: T. VIII La prasnice mari și mijlocii cântări bisericeșci greceșci și românești ale cântărețului român(u) George Oucenescu elev(u) al D. Anton Pann, București, 1851”, singurul document amintit doar de muzicologul Viorel Cosma<footnote Cosma, Viorel Muzicieni din
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
catalog amintit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, 2007, p. 284; footnote> și apoi într-un studiu al bizantinologului Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Sebastian Barbu George Ucenescu și manuscrisele sale muzicale autografe din Muntele Athos; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIII, nr. 4 (2), octombrie - decembrie 2002, pp. 136 144; footnote>, Manuscrisul nr. 64 are în fondul Mănăstirii Sinaia numărul 44; Reconstituirea catalogului creației protosinghelului Varlaam poate porni de la documentele de la Sinaia, în care se găsesc câteva dintre
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
-a. Diletanții. 1907-1949. apărut la Editură Ploiești-Mileniul III, 2006<footnote În sala „Modern”, renovată și frumos decorată, Maestrul a dat un concert bogat, de data aceasta cu un program demn de un auditoriu versat. Deși era în plină desfășurare a seriei de recitaluri de sonate (martie-mai 1921, Ateneul Român, cu Alfred Alessandrescu) a găsit totuși timp ca să pregătească pentru un mic turneu în provincie și un program variat, cu piese de muzică din trei secole. Acompaniat de Nicolae Caravia a cântat
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Curentul” 1 martie 1939. footnote> Tot Emanoil Ciomac semnalează reluarea sonatinei de către Enescu în anul 1944, în compania pianistului Ion Filionescu: George Enescu și-a dat, acompaniat la pian de expertul muzician I. Filionescu, primul concert de vioară, într-o serie care se anunță a fi evenimentul de căpetenie pentru noi, al stagiunii de iarnă. Spunem această, conformându-ne părerii noastre de totdeauna, fiindcă pe langă splendoarea ce o menține maestrul în interpretările sale unice, el aduce aproape la fiecare concert
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
din urmă ducând la un perpetuu festin duhovnicesc. Este binecunoscut faptul că Sfântul Grigorie al Nyssei, ca și fratele său, Sfântul Vasile cel Mare, a lăsat Bisericii o scrisoare canonică<footnote P. G. XLV, col. 221-236. footnote> ce cuprinde o serie de canoane penitențiale. Învățătura despre pocăință a Sfântului Grigorie este În desăvârșit acord cu cea a Sfinților Părinți: cu adâncă Înțelegere față de firea păcătoasă a oamenilor și hotărât contrară rigoriștilor. Sfântul Grigorie de Nyssa, bun cunoscător al tainelor dumnezeiești, dar
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
comunicat agenția mea că direcția Scalei dorește de acum încolo o colaborare permanentă, și în consecință de cîte ori voi avea alte oferte, să mă înțeleg întîi cu ei, pentru că au mari proecte cu mine. Deja mi-au propus o serie de spectacole pentru stagiunea de vară și peste cîteva zile voi încheia contractul. Știi prea bine ce înseamnă un succes sau insucces la Scala. Imediat după asta, au început tratativele cu America și sînt convins că America va avea în
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
adevăr, cu mare satisfacție pot pretinde că am călcat cu dreptul aici la Scala, la una din cele mai splendide Instituții din lume. Despre asta mai târziu! Scala este un vis! Nu știu dacă coana Dada v-a trimis o serie de critici din urmă, cu care m-a elogiat întreaga presă milaneză, atât de dificilă. Apoi nu știu dacă v-a dat acele două programe-caiet destinate lui Alfred cît și lui Missir. Dacă nu, atunci cere toate documentele acestea de la
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
căci nu de mult am iscălit un nou contract cu Scala, în condițiile cele mai avantajoase pentru încă 8 spectacole în Iunie, apoi alte patru în August și încă 20 pentru stagiunea de iarnă. Nu mai vorbesc de o altă serie mare de spectacole pentru alte orașe în Italia, între spectacolele de la Scala. Apoi mai este o altă cerere de concerte sau spectacole, pe care a trebuit să le refuz din lipsă de timp liber. Cu direcția Scalei sunt în termenii
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
mai este o altă cerere de concerte sau spectacole, pe care a trebuit să le refuz din lipsă de timp liber. Cu direcția Scalei sunt în termenii cei mai măgulitori pentru mine. După „Cosi fan tutte” s-au dat o serie de banchete pentru mine, oferite de direcție și de marii industriași ai Milano-ului, am făcut apoi mare prietenie cu Contesa Wally (di) Castelbarco, fata lui Toscanini, care are o imensă admirație pentru mine - prin ea, chiar și prin direcția
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
e nevoe! În Septembrie alte patru spectacole la Scala, apoi plecăm cu echipa din „Cosi fan tutte” în Olanda și Belgia, care ne cere insistent; e posibil să facem și un spectacol la Paris și în Elveția. Apoi o altă serie de spectacole la Verona în Arenele, unde sunt colosal de bine plătit; între picături câte un concert, în Noembrie în diverse țări, apoi seria mare de spectacole iară la Scala, între ele „Salomeea” și „Samson” la Napoli și apoi vine
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
insistent; e posibil să facem și un spectacol la Paris și în Elveția. Apoi o altă serie de spectacole la Verona în Arenele, unde sunt colosal de bine plătit; între picături câte un concert, în Noembrie în diverse țări, apoi seria mare de spectacole iară la Scala, între ele „Salomeea” și „Samson” la Napoli și apoi vine ceva mare de tot despre care încă nu pot vorbi. Multe oferte frumoase a trebuit să le resping cu toate că m-ar fi interesat artisticește
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]