3,380 matches
-
și i-a cerut casierei să-i schimbe o hârtie de 20 dolari. Casiera a deschis sertarul cu bani, dar în clipa următoare hoțul a scos revolverul și i-a devalizat tot conținutul sertarului. Premiul a fost acordat pentru că în sertar erau 15 dolari, iar el a lăsat hârtia să de 20 dolari pe tejghea. Locul 7 Un tip din Arkansas a dorit să fure o cutie cu bere dintr-o vitrină. Pentru aceasta, a dizlocat o bordura din caldarâm, a
S-au acordat PREMIILE PENTRU PROSTIE pe 2013 [Corola-blog/BlogPost/92777_a_94069]
-
pe cale democratică, strict constituțională, a exigențelor celor care au manifestat seară de seară, în favoarea unei transformări corespunzătoare dorinței de a trăi mai bine, nu doar a tinerei generații, dosarul reîntregirii naționale nu poate fi nici amânat, nici ascuns prin vreun sertar, nici clasificat până la apariția unor...vremuri mai bune. Marile cancelarii europene nu au fost încântate nici la Unirea Principatelor Române, din 1859, nici la Marea Unire de la 1 Decembrie 1918. Și soluția democratică, pragmatică, este generarea unor dialoguri, în jurul mesei
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92956_a_94248]
-
căreia Marin Preda i-a scris prima scrisoare de dragoste. A cerut-o de soție a doua zi după ce s-au cunoscut-o. Apariția romanului ” Moromeții” i se datorează Aurorei, pentru că ea este cea care a descoperit manuscrisul într-un sertar și l-a îndemnat pe Marin Preda să publice capodopera. S-au cunoscut în 1952, la cantina Uniunii Scriitorilor, dar prima întâlnire nu a anunțat marea iubire de mai târziu, pentru că cei doi s-au ignorat reciproc. S-au revăzut
93 de ani de la naşterea celui mai iubit dintre pământeni, MARIN PREDA [Corola-blog/BlogPost/92973_a_94265]
-
2015 a venit explicația, prin cartea Jurnal de Rocker, Doru Ionescu în dialog cu un cristian (Cristian Cosma, editor ca și Casa de pariuri literare). Un concept interesant, îngemănare de dialoguri și jurnale de rocker - 21, ținute până acum la sertar. Citesc și aflu încălcând bariera unei modestii (de pomină) a autorului, despre devenirea lui muzicală petrecută în Focșani-ul natal, prin studii de specialitate, teorie și la instrumente (chitară, drms.), dar, mai ales prin participarea directă la viața muzicală în varii
Casa de pariuri literare l-a câștigat pe cel …muzical! [Corola-blog/BlogPost/93083_a_94375]
-
de partea dreptății și așa am încercat să rămân și la ” Adevărul”. Motiv pentru care am fost intransigent, cum se spunea pe atunci, uneori prea dur, dar întotdeauna convins că am dreptate, păstrând undeva, într-un caiet ținut într-un sertar al biroului de la redacție și un fel de motto, cea de-a opta fericire, care zice că ”fericiți sunt cei ce aleargă după dreptate.” Am fost intervievat despre acea perioadă destul de recent, în decembrie 2013, de Digi TV, unde am
Tinerii eroi și năpârcile. Iluzii seculare și glorii de o zi [Corola-blog/BlogPost/93185_a_94477]
-
greci. Iată o întâmplare inedită, puțin cunoscută, de pe vremea când Episcopul Melchisedec era în Comisia pentru secularizarea averilor mănăstirești.... Și ”se povestește” că mergând Vlădica Melchisedec la o mănăstire din spațiul românesc, ”egumenul grec nu a vrut să dea cheile sertarelor cu acte de moșii și inventarierea de avere, ci le-a aruncat la icoana Maicii Domnului, zicând: *Nu cereți nimic de la mine, averea este a Maicii Domnului; vorbiți cu Dânsa!* Iar Melchisedec face metanie la icoana Maicii Domnului și - după ce
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
și-i răspunde: Am grăit cu Maica Domnului și iată ce mi-a spus: Ați mâncat destul voi, grecilor, până acum. De aici înainte, să mănânce și fiii acestei țări*. Și întinzând mâna (Melchisedec n.n.) a luat cheile și deschizând sertarele a început inventarierea. Rău i-a părut lui - numai după aceea - că Guvernul Român nu s-a ținut de cuvântul dat la început, ca să întocmească din averea mănăstirilor un fond pentru ajutorarea săracilor”. Întâlnirea cu Galații Înființarea Episcopiei Dunării de
Episcopul Melchisede Ștefănescu (1823-1892) – așa cum nu l-ați descoperit [Corola-blog/BlogPost/93272_a_94564]
-
gaz metan de la Gazprom prin Wintershall, de vînzarea de energie electrică, dirijată prin Cotroceni, prin Ministerul Economiei și prin Hidroelectrica; de restituirea imobilelor și terenurilor, cu precădere în București, unde zeci și sute de dosare similare rețelei Microsoft zac în sertarele justiției; de vînzările sau achizițiile de echipamente militare; de Sebastian Ghiță, intermediarul cu I.B.M. în achiziționarea de hard și soft pentru S.R.I. et caetera. Ce-au făcut Parchetul General, D.N.A.- ul, DIICOT-ul sau serviciile secrete în toți acești ani
Fraude de proporţii şi mafioţi purtători de ştampilă [Corola-blog/BlogPost/93480_a_94772]
-
frate, plec eu de la Graz, merg până la proxima stație de benzină ca să-mi fac plinul și, ce să vezi, când să plătesc, constat că îmi uitasem portofelul cu actele și banii la nevastă-mea, știam exact unde îl pusesem, în sertarul unei noptiere... Noroc cu un român omenos, angajat la stația de benzină, că apucasem să alimentez, care mi-a înțeles situația și, în loc să cheme poliția, că pe-acolo nu te tratează cu mănuși în astfel de cazuri, a zis că
MÂHNIREA CASELOR PĂRĂSITE (PARTEA A II-A) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/383135_a_384464]
-
din ce cotlon al catedrei, domnul Arsu a scos la iveală pe uitata „mămică” a domnului Fusulan. Toți o considerasem definitiv răposată și... uite cum ne zâmbea acum! Cum de uitaserăm noi de ea? De ce n-am căutat-o prin sertarul catedrei, pe sub catedră s-o rupem, s-o facem bucățele-bucățele, să dispară definitiv amintirea ei!? - Hai, astea din banca întâi! Țineți bine de cap pe fiecare! Și „mămica”, hămesită de atâta nefolosire, a bășicat fundul fiecărui rău-făptaș cu câte patru
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
sumă de știri privind realitățile românești din ultimii 26 de ani nu poți să nu constați că agenturili (de informații) ne vor răul. Voi nominaliza câteva, în timp ce noul guvern lucrează și în weekend pentru aflarea unor adevăruri ascunse abil prin sertarele fostului guvern. Se fac pași importanți în dezamorsarea rapidă a tot felul de știri alarmante cu care ne-am obișnuit în cei 26 de ani. Să ne întoarcem la subiect. „România este țara cu cel mai mare procent de insatisfacție
TABLETA DE WEEKEND (132): PARADOXURI ROMÂNEŞTI de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383223_a_384552]
-
messer Alighieri, se mărgini să răspundă celălalt, cu o expresie indescifrabilă. E bunul meu cel mai de preț. Cel mai secret. Și mi-ai face cinste dacă, acum, vei fi dumneata cel care va profita de el. Scoase dintr-un sertar un tub de sticlă și, după ce deschise recipientul, aspiră o mică parte din conținut, pentru a o vărsa mai apoi Într-o fiolă. Alunecând pe pereții de sticlă, picăturile acelei substanțe păreau străbătute de o străfulgerare luminoasă, În timp ce un miros
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
doar de vorbe. Îți voi arăta ce s-a găsit, pe fundul unei bărci abandonate pe coasta pisană de un pescar din partea locului. Un agent de-al nostru a avut curiozitatea și l-a trimis la sediul Artei. Deschise un sertar și scoase ceva ce părea a fi o piatră roșiatică, mare cât o nucă. — Privește. Ai mai văzut vreodată așa ceva? Dante observă obiectul cu luare aminte. — E aramă? — Merele Hesperidelor, răspunse Flavio pe un ton misterios. Da, e aramă. Cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
și că, din momentul respectiv, Înțelegerea cade, Întrucât una dintre părți i-a Încălcat prevederile. „Dumneata ai fost angajat să pierzi, nu să câștigi; prin urmare...” Până ca Nicolae Corbu să-și revină din uluială, insul a scos dintr-un sertar un teanc de bancnote și i l-a Înmânat: „Ai aici un bonus de cincizeci de mii de franci pentru modul exemplar În care te-ai comportat pe durata contractului”, i-a spus și a adăugat: „Am contat pe dumneata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
dispărut zâmbetul de pe față. Trebuia să-mi reprim Însă orice impuls iconoclast. Până una-alta, cel puțin. L-am ascultat, prin urmare, impasibil. - Deocamdată, n-am reușit. În Încăperea despre care v-am vorbit există mii de dosare, sute de sertare, fișete, rafturi și un număr practic infinit de locuri unde ar putea fi ascuns. Am ajuns la concluzia că doar un noroc orb sau o preafericită Întâmplare poate duce la descoperirea lui. Nici șansa, nici hazardul n-au fost de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
graba cu care mi-a bătut la ușă Înainte de ora stabilită. Dacă nerăbdarea ei ar fi fost mai mare cu numai câteva minute, nici nu m-ar fi găsit În cameră. Abia am avut răgaz să arunc Statutul În fundul unui sertar, fără a fi avut timp să-l fi deschis, când a sosit. Adevărul este că timp aș fi avut, dar m-a Împiedicat un impuls de copil naiv care, căpătând mașinuța dorită, n-o ia din prima la smotocit: mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
puțin decît gîndul scăpat de sub talpa pantofului adio dragostea mea pacea și umbra unde vîntul nu atinge puful de păpădie Domnul D. a ieșit În oraș. Doamna E. se plictisește. Un prilej să facă ordine În dulap. CÎnd ajunge la sertarul cel mai de jos, subsolul, cum Îl numește ea, simte că turbează. Acolo guvernează dezordinea perfectă a domnului D. Așa-zisele lui scule de care nu s-a mai atins de ani de zile. Prize de ebonită crăpate, cu șuruburile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
fiole, un clește vechi, moștenire de familie, dopuri, cuie, o jumătate de curea, o mască mică, neagră de la un revelion, o decorație ruginită pe care scrie „Iubiți cartea“ și dedesubt, „Fruntaș În producție“. Le scoate pe toate și la fundul sertarului, sub hîrtia Îngălbenită, dă de un plic. București, 17.3.1971 Stimată doamnă Superba indecizie trecută și prezentă funcționează ca un metronom, ne apropie iar absențele. Orgolios pînă la exasperare, trăiesc cu voluptate aceste momente pe care o intuiție de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
din nou pe coridorul Editurii Științifice și Enciclopedice, unde mi-am petrecut fără Îndoială cea mai frumoasă perioadă din viața mea. Ritualul se păstrează, doar imaginile par mai palide, mai fantomatice. Pe toată lungimea culoarului sînt Înghesuite dulapuri și birouri, sertare puse unele peste altele, fișiere și maldăre de dosare și manuscrise. Pereții sînt jupuiți, fisurile tăind pieziș zidurile sînt astupate cu ciment, stropi mari de humă proaspătă, smîntînoasă, dau linoleumului un aer stenic de primenire. Siluete cunoscute se strecoară sfios
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu disperare să-mi cadă o grindă În cap și să mor pe loc fără să simt. Ce lăsați În urma dumneavoastră? Situația mondială? Un peisaj? Că totul a fast deșertăciune? Tot ce nu se va Înfăptui fără dumneavoastră? Dezordinea din sertare? Cred că un peisaj. De ce vă temeți mai mult; că pe patul de moarte ați putea să blestemați pe cineva care nu merită sau că Îi veți ierta pe toți cei care nu merită? Murim Întotdeauna singuri, sînt convinsă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
și de-atîta vreme nu știe de mine nimeni, nimeni, nimeni...“ Foarte puține lucruri pe lumea asta Îmi stîrnesc curiozitatea, nu mă interesează nici tipurile de orînduiri sociale ale mileniilor viitoare, nici soarta galaxiei Gutenberg, Înghesuită printre mărunțișuri Într-un uriaș sertar universal, nici sarcofagul poeziei trezind nostalgii inimilor Încă sensibile, Îmi pare rău că nu pot identifica stelele prin care am cutreierat cîndva - cred că cea mai dureroasă pierdere a omului este pierderea memoriei. CÎnd am fost izgoniți din paradis Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
chiștoace În ea. LÎngă pereți bănci lungi de lemn negeluit, pe un suport metalic, vopsit În verde, un televizor Diamant cu butoanele scoase. În colț un dulap Închis cu lacăt, deasupra lui două cești de cafea, o savonieră goală, un sertar cu șină pripășit probabil din fișierul unei biblioteci de cartier. Aici se Înregistrează tot; ce, cît, cum? Biroul șefului. Și dintr-odată Încep să Înțeleg. Mă plimb printre silozurile de ciment, pe sub benzile transportoare, din care mai scapă ici și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
platani de afară, la acoperișurile de peste drum și vede altceva, gândeam eu. Noaptea se ridica, își desfășura pătura în carouri de pe el și umbla prin cameră până în zori. Căuta. Lua câte un obiect de pe raftul de sub scară sau din vreun sertar, o cutiuță, un carnețel, orice și îl privea cu degetele. Apoi se așeza undeva și adormea. Așteptam întotdeauna sfârșitul căutărilor sale. Abia după aceea mă culcam și eu. Să nu-ți faci griji, că n-am trăit în mizerie. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
Așadar, din uvertură lipseau tocmai cele ce ar fi constituit circumstanțele unei copilării obișnuite. Bucuria descoperirilor, a mirărilor, a misterelor. De pildă, să aprinzi în septembrie frunzele îngălbenite ale nucilor de pe malul lacului cu o lupă dezgropată din adâncul vreunui sertar prăfuit. Sau să developezi, în niște soluții puturoase, de unul singur, imaginea latentă, ca apoi să observi cum se albește totul la lumină, pentru că ai fixat-o prost. Subliniez: bucuria. Se poate, ba chiar e sigur că teama mea față de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
de atâta inteligență, poți să și minți? Pentru asta nu trebuie să citești, suflețelul meu, ci să te naști. Dar n-ai decât să mă împingi mai departe, nu mă supăr. Când am ajuns acasă, a început să scotocească prin sertar și a scos o pietricică. — Am auzit că-ți plac amintirile. Asta, pe de o parte, e de pe Luna plină, iar pe de alta i-am dat-o împrumut cândva pictorașului dumitale, ce-i drept, cam forțat. Hai, bag-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]