KorAP: Find »[drukola/base=servitoare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...35 36 37 ...51 >

1,273 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938

timpul cum face acasă. Te pomenești că îi impuneam respect, pe ea n-o mai ascultă. "C'est normal, îi răspunsei cu afectare, te judecă în sinea ei și să nu te aștepți să fie altfel." " Da, știu, dar cu servitoarea de ce e obraznică !" A, servitoarea, râsei eu, păi dacă te aude pe tine că îi zici: te bag la pușcărie?" "Ți-a spus asta? exclamă Matilda sincer surprinsă. Dar ce mă mir: e o mitomană. Am mai prins-o acuzîndu-mă

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
pomenești că îi impuneam respect, pe ea n-o mai ascultă. "C'est normal, îi răspunsei cu afectare, te judecă în sinea ei și să nu te aștepți să fie altfel." " Da, știu, dar cu servitoarea de ce e obraznică !" A, servitoarea, râsei eu, păi dacă te aude pe tine că îi zici: te bag la pușcărie?" "Ți-a spus asta? exclamă Matilda sincer surprinsă. Dar ce mă mir: e o mitomană. Am mai prins-o acuzîndu-mă de tot felul de tâmpenii

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
ostenească, săracul, să mestece și să digere și el ca toată lumea." De astă dată pisălogeala ei îmi făcea bine, îmi alunga supărarea și decepția și mai ales mă împiedica să iau lucrurile în grav. Tasia îmi adusese un curcan și servitoarea doamnei Cucu ne servi o supă cu tăieței și friptură cu piure de cartofi. Apoi o îmbrăcai pe Silvia și o scosei ca altădată la plimbare. Ca și pe-atunci, nu merse mult și îmi spuse că o dor picioarele

Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332

violent, încât Nastasia Filippovna, căreia, cine știe de ce, îi plăceau foarte mult asemenea moșnegei originali, băbuțe și chiar ființe sărace cu duhul, se repezi imediat să-l mângâie, îl sărută și porunci să i se dea o ceașcă cu ceai. Servitoarei intrate îi spuse să-i aducă o mantilă, se înfășură în ea și ceru să se mai pună lemne pe focul din șemineu. Când întrebă cât e ceasul, servitoarea îi spuse că e deja zece și jumătate. Domnilor, poate vreți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
sărută și porunci să i se dea o ceașcă cu ceai. Servitoarei intrate îi spuse să-i aducă o mantilă, se înfășură în ea și ceru să se mai pună lemne pe focul din șemineu. Când întrebă cât e ceasul, servitoarea îi spuse că e deja zece și jumătate. Domnilor, poate vreți să beți șampanie! le propuse deodată Nastasia Filippovna. O am pregătită. Poate că o să vă înveselească. Vă rog, fără nazuri! Propunerea de a bea și, mai ales, făcută fiind

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
am flecărit fără încetare, am tot spus anecdote și am râs; apoi m-am așezat chiar lângă doamne. Cam peste vreo jumătate de oră și-au dat seama de dispariția bancnotei și au început să le ia la rost pe servitoare. Bănuiala a căzut asupra uneia din ele, Daria. Am manifestat un interes deosebit, m-am arătat binevoitor și mi-amintesc chiar că, atunci când Daria se zăpăcise de tot, m-am apucat s-o sfătuiesc să mărturisească, garantând cu capul meu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
sau nu, cum doriți, nu mă interesează. Ei, cam asta-i tot. — Numai că, firește, asta nu-i fapta dumitale cea mai urâtă, spuse cu dezgust Daria Alexeevna. — E un caz psihologic, nu o faptă rea, observă Afanasi Ivanovici. — Dar servitoarea? întrebă Nastasia Filippovna fără să-și ascundă repulsia. — Servitoarea, bineînțeles, a fost dată afară chiar a doua zi. E o casă cu principii severe. — Și ai permis o asemenea nedreptate? — Asta-i bună! Doar n-ați fi vrut să mă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
asta-i tot. — Numai că, firește, asta nu-i fapta dumitale cea mai urâtă, spuse cu dezgust Daria Alexeevna. — E un caz psihologic, nu o faptă rea, observă Afanasi Ivanovici. — Dar servitoarea? întrebă Nastasia Filippovna fără să-și ascundă repulsia. — Servitoarea, bineînțeles, a fost dată afară chiar a doua zi. E o casă cu principii severe. — Și ai permis o asemenea nedreptate? — Asta-i bună! Doar n-ați fi vrut să mă duc și să mă acuz singur! zise Ferdâșcenko și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
pat pe la ora opt, cu gând s-o întâlnească pe Aglaia în grădină, presupunând că aceasta se și trezise; însă n-o găsise nici în grădină, nici în dormitor. În acest moment se alarmase definitiv și-și trezise fiicele. De la servitoare aflase că Aglaia plecase în parc înainte de ora șapte. Domnișoarele râseseră de noua fantezie a fantasticei lor surori și-i făcuseră mamei lor observația că Aglaia se va supăra dacă ea se va duce s-o caute în parc și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
de la profesorul de dans, încheie sentențios Lizaveta Prokofievna și se duse în camera ei de sus, fără ca măcar s-o privească pe Aglaia. Când prințul se întoarse acasă, pe la ora zece, se întâlni pe terasă cu Vera Lukianovna și cu servitoarea. Amândouă strângeau vasele și măturau după dezordinea din ajun. — Slavă Domnului că am terminat curățenia înainte de venirea dumneavoastră! spuse Vera cu bucurie. — Bună ziua; mi se învârte puțin capul; am dormit rău; aș trage un pui de somn. — Aici, pe terasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
înainte de venirea dumneavoastră! spuse Vera cu bucurie. — Bună ziua; mi se învârte puțin capul; am dormit rău; aș trage un pui de somn. — Aici, pe terasă, ca ieri? Bine. O să le spun tuturor să nu vă deranjeze. Tata a plecat nu știu unde. Servitoarea ieși; Vera dădu s-o urmeze, dar se întoarse și, îngrijorată, se apropie de prinț. — Prințe, fie-vă milă de acest nenorocit; nu-l alungați astăzi. — Pentru nimic în lume nu l-aș goni; va fi cum vrea el. — De-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Lukian Timofeici, termin-o cu persiflările, aici... Astea-s persiflări! strigă Lebedev, plesnind din palme. Gata-gata, bine, nu mă supăr, altceva e la mijloc... sunt îngrijorat din pricina oamenilor. Dumneata bănuiești pe cineva? Întrebarea-i foarte grea... și foarte complicată! Pe servitoare n-o pot bănui: a stat în bucătăria ei. Pe copiii mei, de asemeni... Asta ar mai lipsi! — Deci, e cineva dintre musafiri. Dar se poate una ca asta? — E imposibil la modul absolut și în cel mai înalt grad

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
fi falsă, iar adresa respectivă - inexactă. După un ceas, adică la ora opt, băteam deja la ușa lui Vilkin; stă aproape, la cinci străzi de aici, și chiar ne cunoaștem. N-am găsit acolo nici un Ferdâșcenko. Deși am aflat de la servitoarea, care-i cu desăvârșire surdă, că într-adevăr cu o oră mai înainte cineva sunase și încă destul de tare, așa că rupsese chiar cordonul soneriei. Dar servitoarea nu i-a deschis, nedorind să-l trezească pe domnul Vilkin și, poate, nedorind

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
și chiar ne cunoaștem. N-am găsit acolo nici un Ferdâșcenko. Deși am aflat de la servitoarea, care-i cu desăvârșire surdă, că într-adevăr cu o oră mai înainte cineva sunase și încă destul de tare, așa că rupsese chiar cordonul soneriei. Dar servitoarea nu i-a deschis, nedorind să-l trezească pe domnul Vilkin și, poate, nedorind nici ea să se dea jos din pat. Se mai întâmplă. — Și astea-s toate dovezile dumitale? Sunt prea puține. — Prințe, dar judecați și dumneavoastră: pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Am primit o scrisorică anume ca s-o transmit... — De la cine? Cui? Însă unele „explicații“ ale lui Lebedev erau extrem de greu de descurcat ca să înțelegi ceva din ele. Totuși, prințul putu să-și dea seama că scrisoarea fusese transmisă, prin servitoare, Verei Lebedeva, care trebuia s-o ducă la adresă... „ca și înainte“... ca și înainte, personajului cunoscut, scrisoarea fiind de la aceeași persoană (căci pe una din ele o desemnez prin denumirea de „persoană“, iar celeilalte îi spun doar „personaj“ ca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
era deja la Petersburg, iar la nouă și ceva suna la ușa lui Rogojin. Urcase pe scara din față și așteptă mult timp în fața ușii. În sfârșit, ușa de la apartamentul bătrânei mame a lui Rogojin se deschise și apăru o servitoare bătrâioară, plăcută la înfățișare. — Parfion Semionovici nu-i acasă, îl anunță ea din prag. Pe cine căutați? — Pe Parfion Semionovici. — Nu-i acasă. Servitoarea îl cerceta pe prinț cu o curiozitate bizară. — Spune-mi cel puțin, a dormit acasă astă-noapte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
ușii. În sfârșit, ușa de la apartamentul bătrânei mame a lui Rogojin se deschise și apăru o servitoare bătrâioară, plăcută la înfățișare. — Parfion Semionovici nu-i acasă, îl anunță ea din prag. Pe cine căutați? — Pe Parfion Semionovici. — Nu-i acasă. Servitoarea îl cerceta pe prinț cu o curiozitate bizară. — Spune-mi cel puțin, a dormit acasă astă-noapte? Și... aseară s-a întors singur? Servitoarea continuă să-l privească, dar nu-i răspunse. Nu cumva ieri, aseară, a fost cu el... aici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
nu-i acasă, îl anunță ea din prag. Pe cine căutați? — Pe Parfion Semionovici. — Nu-i acasă. Servitoarea îl cerceta pe prinț cu o curiozitate bizară. — Spune-mi cel puțin, a dormit acasă astă-noapte? Și... aseară s-a întors singur? Servitoarea continuă să-l privească, dar nu-i răspunse. Nu cumva ieri, aseară, a fost cu el... aici... Nastasia Filippovna? — Permiteți să vă întreb, cine sunteți? — Prințul Lev Nikolaevici Mâșkin, ne cunoaștem foarte bine. — Nu-i acasă. Servitoarea își plecă ochii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
a întors singur? Servitoarea continuă să-l privească, dar nu-i răspunse. Nu cumva ieri, aseară, a fost cu el... aici... Nastasia Filippovna? — Permiteți să vă întreb, cine sunteți? — Prințul Lev Nikolaevici Mâșkin, ne cunoaștem foarte bine. — Nu-i acasă. Servitoarea își plecă ochii în pământ. — Dar Nastasia Filippovna? — Nici de dumneaei nu știu nimic. Stai, stai un pic! Când se întoarce? — Nici asta nu pot s-o știu. Ușa se închise. Prințul hotărî să revină peste o oră. Aruncându-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
oră. Aruncându-și privirea în curtea din spate, îl văzu pe portar. — Parfion Semionovici e acasă? — Acasă. — Atunci cum se face că mi-a spus chiar acum cineva că nu-i acasă? — Cineva de la el v-a spus? — Nu, o servitoare a mamei lui. Iar la ușa lui Parfion Semionovici am sunat, dar nu mi-a deschis nimeni. — Poate să fi plecat, își dădu portarul cu părerea. Nu spune nimănui. Câteodată ia cheia cu el și odăile rămân încuiate câte trei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
lui Pușkin, apărute în șapte volume între anii 1855 și 1857. 45. Despre Gorski, v. n. 39. Danilov, alt ucigaș pomenit frecvent în roman, este un student de 19 ani care, în ianuarie 1866, a ucis un cămătar și pe servitoarea acestuia. Unele amănunte ale infracțiunii sunt asemănătoare cu cele din romanul Crimă și pedeapsă (a cărui publicare începuse), așa că, după cum a remarcat și critica din acea vreme, realitatea pare în acest caz că imită literatura. 46. Versuri din comedia Prea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919

spornică și bogată, cu moștenirea lor intelectuală și socială întemeiată pe o mare epocă eroică și pe-o dezvoltare normală și sănătoasă, iată ceea ce nu mai avem și de-aceea civilizația Caradalelor seamănă cu cea adevărată precum ar semăna o servitoare a Venerei vulgivage c-o împărăteasă. [22 octombrie 1881] {EminescuOpXII 377} ["BATE ȘEAUA... Bate șeaua să priceapă iapa, cum am zice. Există o frumoasă povestire românească despre un țăran de munte care vorbea cu Vasile Vodă Lupul numai așa, pe

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
unui copil. Câteva zile după naștere copilul este omorât și îngropat în curtea lui Ștefan Slăvescu. Tot târgul Horez, împreună, cu moașa care a asistat la naștere, spun că Ștefan Slăvescu, soția sa și cele două fete, însoțite de o servitoare, a omorât copilul. Închipuiți-vă că această crimă, s-a întîmplat acum trei săptămâni. Procurorul, înștiințat la timp, nu s-a dus îndată să constate faptul, ci lasă să treacă 2 săptămâni. Ordin din partea Simulescului s-a dat parchetului ca să

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
tribunal. Procedarea procurorului în fața locului, cu toată părtinirea ce a pus în cercetare, constată că pruncuciderea s-a comis de cele două fete ale lui Budurescu, cea de 14 ani, mama copilului, și cea de 12 ani, însoțite de o servitoare. Se înțelege că în două săptămâni criminalul Slăvescu cu soția sa a putut să ascunză urmele crimei. Tot procurorul constată că deflorarea s-a comis de Slăvescu. S-ar fi putut crede ca parchetul de aici să lucreze cu atâta

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
caz de crimă să nu se aresteze nici o persoană? Ei bine, parchetul n-a îndrăznit să aresteze nici o persoană; Ștefan Slăvescu și astăzi este judecător și judecă procese; soția sa este liberă la casa sa, cele 2 fete criminale împreună cu servitoarea se plimbă prin târgul Horezului spunând că nimeni nu îndrăznește să le facă ceva pentru că tatăl lor este prieten cu puternicii zilei. Uitam să vă pun în vedere modul cum are să se cocoloșască această crimă după ceea ce auz că se

Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]