1,344 matches
-
că vei fi cuminte ca să mai stea, a început să se plimbe prin cameră, căutând o oglinjoară, spunea ea, cât de mică. N-a găsit-o, dar i-a venit ideea să se pieptene în geam, așa cum (a râs) fac servitoarele. Avea tot timpul capricii și, desigur, se simțea ca la un bal paré, râdea, apoi devenea brusc melancolică, ambele posturi nestându-i de fapt la fel de bine. Și, deodată, și-a desfăcut părul din spelci, la nicio femeie nu mai văzuseși
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
se aude tot mai estompat, de parcă s-ar depărta. Mă încearcă deodată o lehamite și senzația de sfârșeală crește. La ce bun să continui lupta cu ușa înțepenită ? în timp ce o continui, însă, îmi amintesc o veche scenă : maman, între două servitoare, trecând în revistă sâmbătă seara lenjeria proaspăt spălată a casei și alegând ceea ce avea să dreagă ea, cu mâna ei. Și alta poate încă și mai veche : maman, mestecând uriașa oală de dulcețuri și explicând - cui ? obrajii ei îmbujorați sub
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
lucruri. Și încă precise. Cu sinceritate m-am întrebat dacă și Lisette vede asemenea lucruri în mintea ei și încă de mai multe ori pe zi, relațiile dintre ea și Jorj s-au restabilit, cu toate că acum o lună a născut servitoarea. Când, pe intrarea din spate, am ieșit în livadă, am auzit iarăși trăsura. Dar ce mai vară și asta ! Frunzele copacilor parcă și-au pierdut verdele, sunt albicioase, acoperite de un praf ca sarea, și lemnoase, de parcă timpul ar fi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
continuat să tai trandafirii păliți și să-i pun în paner ; n-avea decât să vadă ! Trandafirii nu erau atât de păliți încât să nu fie buni pentru dulceață și o asemenea treabă delicată nu se poate lăsa pe mâna servitoarelor. Nesuferita de Margot însă măcar atât ar putea face și ea, nu doar să se aranjeze în oglindă ! Altminteri, strădaniile ei ar putea să-mi trezească mila : cu toate eforturile, rămâne la fel de urâțică. Cât despre fire, o superficialitate îngrijorătoare, cum
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
le împartă soldaților ce plecau pe front cele de cuviință. Aflând doar în ultimul moment că va fi lipsită de orișice ajutor, doamnele ce urmau să-i ție companie decomandându-se, s-a urcat în automobil întovărășită doar de o servitoare și de devotatul ei soț. După câțiva metri, s-au gândit să riște un ocol prin Șoseaua Bonaparte și să apeleze la Sophie, contând pe firea ei săritoare și neprotocolară. N-au avut prea mult timp de stat, suficient însă
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
în alb, și pe acoperiș o uriașă cruce roșie - probabil pentru a fi văzute și ocolite de avioane. în lungul peronului, madame Nicolaid și Margot au trecut pe sub ferestrele trenului, întinzând țigări și pachete de alimente soldaților : în urma lor venea servitoarea cu coșurile, iar noi le acompaniam, de la o anumită distanță. Cum pachetele doamnei Nicolaid s-au sfârșit mai devreme, ea a început a împărți bani, dar, neavând mărunte schimbate, a cam bulversat spiritele, scoțând o hârtie de douăzeci de lei
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
spre melancolie, deodată am văzut spectacolul eroic de mai înainte descompus în scene cotidiene, unul scobindu se în nas, câțiva jucând barbut, altul ușurându-se aproape la vedere, un grup aruncând vorbe deșucheate generoaselor noastre doamne, altul tratând cu niște servitoare unguroaice... în continuare, bine cunoscuta năuceală de când compar spectacolul vieții și imaginea ei ideală. Dar propria mea cenzură, introdusă odată cu cea a ministrului de Interne, din prima zi a stării de asediu, a funcționat prompt : nu-mi era permis să
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
Cele leneșe socoteau că a da de două-trei ori mîncare unui copil, pe care să nu-l ții ud și să-l scoți după-amiază la plimbare, cînd "doamna" face mîncare, spală, mătură și calcă, uneori chiar și lucruri de-ale "servitoarei", e o muncă de ocnaș. Una din femei, plecînd acasă, i-a spus clar lui Mihai: "N-am auzit să fi murit careva de foame. Cu ce samăn în grădină și mai iau de la colectiv, trăiesc". În clipele de acalmie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
bonne (the Maid) din Lecția să accepte varianta "corectă politic" the woman who does, un soi de "femeia care face treabă". "Aveți soluție, a întrebat-o Marie-France, și pentru bufonii lui Shakespeare? Ne puteți propune ceva pentru cameristele, valeții și servitoarele lui Moliere?" Toate acestea se petrec într-o lume care până deunăzi nu excela prin vertiginoase schimbări de mentalitate. Monica îmi povestește cum în Franța abia în urmă cu zece ani a fost modificat un articol din Codul Napoleon, care
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
față. Pe majordomi Îi chema Celso și Daniel. Celso povestea că era nepotul primarului din districtul Huarocondo, din provincia Anta, departamentul Cuzco. În afară de asta, mai era casierul clubului „Prietenii din Huarocondo“, cu sediul la Lince. Acolo se Întîlneau majordomi, chelneri, servitoare, bucătărese și uneori venea și șoferul de pe linia Descalzos - San Isidro. Ca și cum toate astea ar fi fost prea puțin, mai spunea că, În calitatea de casier al clubului, avea În păstrare toți banii și, cum lacătul de la ușa localului era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să-i execute ordinele. O singură dată În viață pierduse hîrtiile și Susan, covîrșită de păreri de rău din pricina celor Întîmplate, nu fusese În stare să-l ajute. I se rupea inima de milă pentru Julius, ce prostuță, oricare altă servitoare ar fi putut ține locul Vilmei, ce rost avea să te atașezi așa de mult de oamenii ăștia. „Ce prostuță ești, Susan“, se gîndea Juan Lucas, În timp ce conducea Mercedesul pe autostrada care ducea spre sud și, cu coada ochiului, vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
un bărbat, pe atunci avea cincisprezece ani, de aceea știa că fata ei nu e rea, de aceea știa că așa e viața, aspră și nemiloasă, de aceea era mai bine să-și găsească o slujbă sigură, să intre ca servitoare la niște oameni bogați, Într-o casă unde un copil ca Julius să-i poată smulge din cînd În cînd cîte un zîmbet, eram complet zdrobită cînd am venit În casa asta, nu aveam alt gînd decît să-mi salvez
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
frații Arenas, dar ei nu-l luau În seamă. Frații Arenas erau oarecum izolați: cineva povestise că În cartierul Chorrillos casele erau vechi și urîte și altcineva văzuse mașina familiei Arenas staționînd În fața unei case prăpădite din care ieșise o servitoare fără șorț. Puteai să stai În San Isidro, În Santa Cruz, În anumite sectoare din Miraflores (dar nu lîngă linia de tramvai, În afară de cazul În care stăteai Într-un palat sau Într-o casă arătoasă; dacă părinții erau Înstăriți, totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
case tip Vila Carmela 1925; vilă de tipul familie-scăpătată; castelui Rospigliosi, amestec de ne-am-dus-pe-copcă și trăiască Peru!, vilișoară făcută de croitoreasă sau de profesoară; casă În stilul eu-cu-propriile-mele-puteri, un amestec de palat guvernamental și Beverly Hills; casă În stil vapor, servitoarea metisă nu ajunge pînă la vizor și nu-ți deschide de frică, totul cam rigid; casă În stilul Tudor cu adaosuri creole; casă de tipul tartă cu fistic din care proprietarul iese satisfăcut și se Îndreaptă spre Cadillacul roz de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
străinul sări alături de ea, fericit. Carmincha ieși la; suprafață vrînd să pară curajoasă dar avînd lacrimi În ochi și străinul urlă din nou, Cecilia le făcu semn cu mîna, iar Chinezu, care-și mai amintea de legea cartierului, Îmbrînci o servitoare În apă, vru să mai Îmbrîncească una, mînji cu cremă de ghete pe alta, pînă veni portarul metis și-i ceru să se potolească, Îl mânjiră și pe el, Luque Îl aruncă pe Chinezu În apă, Îl mînji pe Carlos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
a așteptat nașterea lui Rafaelito. Un adevărat coșmar. Mătușa Susana, sluta, nici nu mai voia să se gîndească la asta și de aceea căuta fără Încetare vreo problemă casnică În care să-și vîre nasul. Ba i se năzărea că servitoarea făcuse una boacănă, ba că Victor, singurul servitor care rezistase mai mult timp la castel, uitase să șteargă mobilele de praf, trebuia să stai tot timpul de coada lui, Victor devenise din ce În ce mai Încrezut cu trecerea timpului. Viața socială a copiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
deși, după ce se gîndi mai bine, descoperi că ea nu avea nici un criteriu pentru alegerea servitorilor. Asta o făcuse să caute o bucătăreasă cunoscută și o fată cunoscută. Fără să-și dea seama așteptase să apară Vilma și Nilda printre servitoarele pe care i le recomanda verișoara ei. Pierduse timpul de pomană. Stînd pe terasa unde le primea de obicei și le examina, Susan hotărî s-o aleagă pe prima care avea să se prezinte În dimineața aceea. Aproape că s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
una singură, enormă, rotunda și provocatoare. Un chip foarte copilăros și rotund Încununa această apariție Încîntată de viață, nespus de satisfăcută de ea Însăși. Susan renunță la umorul de tip cultură de clasă și, adoptînd atitudinea stăpînei care angajează o servitoare, o Întrebă cum o cheamă. — Flora, la dispoziția dumneavoastră. Susan, fermecătoare și descumpănită, căută un răspuns, dar nu găsi decît să-ți fie de bine, care nu-i slujea prea mult ca să iasă din această situație. Își Înclină ușor capul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ceruse nu mai venea odată, de parcă o băuse Țanțoșa nu altceva. Au mai venit trei fete În dimineața aceea, dar toate trei voiau să se angajeze la copii și Celso le spuse că nu mai aveau nevoie, că acum aveau servitoare. În schimb nu se prezentă nici o bucătăreasă și Susan putu să se odihnească și să-și recupereze forțele după Întîlnirea cu Țanțoșa. Reconstituise scena cu umorul ei caracteristic și o găsea delicioasă; pe lîngă aceasta, se simțea fericită gîndîndu-se la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cu Țanțoșa. Reconstituise scena cu umorul ei caracteristic și o găsea delicioasă; pe lîngă aceasta, se simțea fericită gîndîndu-se la porecla pe care o născocise pentru ea, Juan Lucas o să se prăpădească de rîs cînd o să-i spună: avem o servitoare nouă pe care o cheamă Țanțoșa și Țanțoșa o să apară umflîndu-se În fața lui Juan, o să-l salute cu acea Încredere deplină În viață pe care i-o dădea pieptul ei uriaș și glasul puternic, nu s-ar mira dacă i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
În noiembrie a fost mai silitor?... Unde-i hazul?... Voia să le Înapoieze telegrama, dar Susan stărui să citească pînă la sfîrșit, uită-te jos de tot, darling. Rotofeiul citi fără nici un chef și zîmbi spunîndu-le că poate cunoscînd-o pe servitoare avea haz, au! se văită, dar lui Juan Lucas nu-i plăceau oamenii care suferă, nici chiar dacă era vorba de Luis Martin și luă telegrama ca să citească cu glas tare cuvintele Țanțoșei, care certifica adevărul acestor note: „E o copie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
dai niște bani. te rog (engl.). 1 Cartier din Sevilla. 1 Spune-i (engl.). 1 Extremă (engl.). 1 Frunze moarte, veștejite (engl., fr.). 1 Ce știi despre ei (engl.). 1 În spaniolă, oglindă spartă. 1 Din textul unui tango. 1 Servitoarea stîlcește cuvîntul franțuzesc: chalet. 1 Oricum, crezi că ar Îndrăzni? (Engl.) 1 Amețit (engl.). 1 Biata de ea (engl). 1 Sfînta Răbdare. 1 În vederea angajării ca guvernantă la copii, trebuise să facă o radiografie pulmonară. 1 Măgar (engl.). 2 Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
împrumută de la Euripide subiectul mitologic, cadrul acțiunii și personajele și urmărește îndeaproape opera precursorului său. El reia, de pildă, în termeni similari disputa dintre Apollon și îngerul morții pentru sufletul lui Admetos și păstrează aproape neschimbate schimbul de replici dintre servitoarea din palat și membrii corului veniți să se intereseze de soarta lui Alkestis și recomandarea făcută de Admetos servitorilor săi de a-l feri pe străinul sosit la curtea sa de priveliștea manifestărilor de doliu pentru a nu-i tulbura
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
209). Creștetul munților răsfrânge încă razele soarelui, fruntea Pelionului fiind plină de lumina lui Helios (II, p. 210). Când se interesează de soarta reginei, membrii corului își păstrează speranța cât timp muntele e încă plin de soare (II, p. 212). Servitoarea relatează însă pregătirile rituale funebre (baia, înveșmântarea în alb) săvârșite de Alkestis când a simțit că seara e aproape (II, p. 213). Cei din asistență, care au observat că pe luciul apei s-a întins Amurgul și se apropie seara
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
are puterea de a pune stăpânire și asupra propriului palat. Clitemnestra este mereu plictisită, Agamemnon - ostenit. Deși nu seamănă la fire, îi unește vârsta : amândoi au sufletul răvășit de trecerea anilor. Într-o scenă decisivă pentru descifrarea bolii reginei, bătrâna servitoare îi amintește Clitemnestrei că și-a pierdut farmecul (nu mai ești destul de frumoasă - II 3), iar aceasta observă că a încărunțit (cele dintâi zori cenușii care mi-au răsărit în păr - II 3). Agamemnon care era foarte frumos și foarte
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]