46,702 matches
-
subsumat practicilor ascetice egiptene. Totuși, Sfântul Macarie, care portretizează atât de multe trăsături siriene, nu este un ascetic izolat. Aceste similitudini între Sfântul Macarie și Sfântul Grigorie sugerează din nou un mediu de interacțiune extensivă. Sfântul Macarie se situează lângă Sfântul Grigorie ca unul care începe să aducă lumină asupra procesului prin care ia naștere receptarea înțelepciunii cerești și ca unul care și-a înrădăcinat teologia în viața comunității. Faptul că lucrarea sa nu este în mod evident, la fel de sistematică precum
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
ca unul care începe să aducă lumină asupra procesului prin care ia naștere receptarea înțelepciunii cerești și ca unul care și-a înrădăcinat teologia în viața comunității. Faptul că lucrarea sa nu este în mod evident, la fel de sistematică precum a Sfântului Grigorie nu diminuează meritele conceptelor fundamentale pe care încerca să le comunice discipolilor săi. Utilizarea cuvintelor „beție” și „beție trează” de către Sfântul Macarie îl plasează din nou în mijlocul sintezei gândirii grecești și siriene care s-a manifestat în regiunea capadociană
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
înrădăcinat teologia în viața comunității. Faptul că lucrarea sa nu este în mod evident, la fel de sistematică precum a Sfântului Grigorie nu diminuează meritele conceptelor fundamentale pe care încerca să le comunice discipolilor săi. Utilizarea cuvintelor „beție” și „beție trează” de către Sfântul Macarie îl plasează din nou în mijlocul sintezei gândirii grecești și siriene care s-a manifestat în regiunea capadociană în ultima parte a secolului al IV-lea. La moștenirea siriană a Sfântului Macarie trebuie adăugată utilizarea unică pe care o conferă
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
discipolilor săi. Utilizarea cuvintelor „beție” și „beție trează” de către Sfântul Macarie îl plasează din nou în mijlocul sintezei gândirii grecești și siriene care s-a manifestat în regiunea capadociană în ultima parte a secolului al IV-lea. La moștenirea siriană a Sfântului Macarie trebuie adăugată utilizarea unică pe care o conferă limbajului și teologiei care relevă o îndatorare față de elenism, neuitând de gândirea originală și înțelepciunea spirituală izbitoare care l-au impus atenției<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
și teologiei care relevă o îndatorare față de elenism, neuitând de gândirea originală și înțelepciunea spirituală izbitoare care l-au impus atenției<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 321-324. footnote>. Au existat multe discuții privind relația dintre Sfântul Grigorie de Nyssa și Sfântul Macarie, iar această relație este evidentă în aceea că atât Sfântul Grigorie, cât și Sfântul Macarie utilizează termenii „beție” și „beție trează”. La Sfântul Macarie, cât și la Sfântul Grigorie, există zone în acord asupra
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
îndatorare față de elenism, neuitând de gândirea originală și înțelepciunea spirituală izbitoare care l-au impus atenției<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 321-324. footnote>. Au existat multe discuții privind relația dintre Sfântul Grigorie de Nyssa și Sfântul Macarie, iar această relație este evidentă în aceea că atât Sfântul Grigorie, cât și Sfântul Macarie utilizează termenii „beție” și „beție trează”. La Sfântul Macarie, cât și la Sfântul Grigorie, există zone în acord asupra rolului beției și atingerii extazului
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
care l-au impus atenției<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 321-324. footnote>. Au existat multe discuții privind relația dintre Sfântul Grigorie de Nyssa și Sfântul Macarie, iar această relație este evidentă în aceea că atât Sfântul Grigorie, cât și Sfântul Macarie utilizează termenii „beție” și „beție trează”. La Sfântul Macarie, cât și la Sfântul Grigorie, există zone în acord asupra rolului beției și atingerii extazului<footnote Și Sfântul Dionisie Areopagitul a vorbit despre uniunea în extaz
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
atenției<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 321-324. footnote>. Au existat multe discuții privind relația dintre Sfântul Grigorie de Nyssa și Sfântul Macarie, iar această relație este evidentă în aceea că atât Sfântul Grigorie, cât și Sfântul Macarie utilizează termenii „beție” și „beție trează”. La Sfântul Macarie, cât și la Sfântul Grigorie, există zone în acord asupra rolului beției și atingerii extazului<footnote Și Sfântul Dionisie Areopagitul a vorbit despre uniunea în extaz cu Dumnezeu. Nici apofaticul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Nyssa ..., p. 321-324. footnote>. Au existat multe discuții privind relația dintre Sfântul Grigorie de Nyssa și Sfântul Macarie, iar această relație este evidentă în aceea că atât Sfântul Grigorie, cât și Sfântul Macarie utilizează termenii „beție” și „beție trează”. La Sfântul Macarie, cât și la Sfântul Grigorie, există zone în acord asupra rolului beției și atingerii extazului<footnote Și Sfântul Dionisie Areopagitul a vorbit despre uniunea în extaz cu Dumnezeu. Nici apofaticul, nici catafaticul nu este suficient pentru a aduce pe
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
existat multe discuții privind relația dintre Sfântul Grigorie de Nyssa și Sfântul Macarie, iar această relație este evidentă în aceea că atât Sfântul Grigorie, cât și Sfântul Macarie utilizează termenii „beție” și „beție trează”. La Sfântul Macarie, cât și la Sfântul Grigorie, există zone în acord asupra rolului beției și atingerii extazului<footnote Și Sfântul Dionisie Areopagitul a vorbit despre uniunea în extaz cu Dumnezeu. Nici apofaticul, nici catafaticul nu este suficient pentru a aduce pe cineva în uniunea extatică, scopul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
această relație este evidentă în aceea că atât Sfântul Grigorie, cât și Sfântul Macarie utilizează termenii „beție” și „beție trează”. La Sfântul Macarie, cât și la Sfântul Grigorie, există zone în acord asupra rolului beției și atingerii extazului<footnote Și Sfântul Dionisie Areopagitul a vorbit despre uniunea în extaz cu Dumnezeu. Nici apofaticul, nici catafaticul nu este suficient pentru a aduce pe cineva în uniunea extatică, scopul suprem al spiritualității Sfântului Dionisie Areopagitul. „... Cu cât se urcă mai mult, cu atât
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
în acord asupra rolului beției și atingerii extazului<footnote Și Sfântul Dionisie Areopagitul a vorbit despre uniunea în extaz cu Dumnezeu. Nici apofaticul, nici catafaticul nu este suficient pentru a aduce pe cineva în uniunea extatică, scopul suprem al spiritualității Sfântului Dionisie Areopagitul. „... Cu cât se urcă mai mult, cu atât limbajul devine mai ineficient, iar atunci când a trecut peste și dincolo de pantă, se va transforma în totală tăcere, pentru că, în final, va fi una cu cel care este de nedescris
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
dialectica apofatic-catafatică, cel mai interesant citat poate fi regăsit în comentariul lui Paul Rorem (Pseudo-Dionysius: A Commentary on the Texts and an Introduction to Their Influence, New York, Oxford University Press, 1993) asupra primului capitol al Teologiei Mistice. În această secțiune, Sfântul Dionisie îi oferă lui Timotei această încurajare: „abandonează tot ceea ce ai perceput și înțeles ... tot ceea este și ceea ce nu este și, renunțând la înțelegere, străduiește-te să te înalți atât cât poți spre uniunea cu El, care este dincolo de
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
străduiește-te să te înalți atât cât poți spre uniunea cu El, care este dincolo de toată ființa și toată cunoașterea” (Teologia mistică, I, P. G. III, col. 997B-1000A). Se pare că această secțiune este o descriere a argumentului lui Williams. Sfântul Dionisie îi spune explicit lui Timotei să renunțe la toate; Timotei trebuie să întoarcă spatele tuturor afirmațiilor și negațiilor, să nege întregul proces. Dacă procedează astfel, aceasta îl va conduce la uniunea în extaz cu Divinul; totuși, nu va fi
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
întoarcă spatele tuturor afirmațiilor și negațiilor, să nege întregul proces. Dacă procedează astfel, aceasta îl va conduce la uniunea în extaz cu Divinul; totuși, nu va fi contactul cu totalitatea Divinului, va fi doar cu o rază, cu umbra Divinului. Sfântul Dionisie îi cere lui Timotei să pășească dincolo de afirmații și negații, deși P. Rorem nu interpretează această cerere exact în acest sens. Citatul lui Rorem, care ne oferă o perspectivă intimă a părerii sale asupra a ceea ce ar putea fi
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
conferim lui Dumnezeu. Finalul «Numelor divine» a trecut în mod explicit în revistă funcția extatică a negației în Scripturi, acest aspect putând fi observat pe tot parcursul tratatului” (Paul Rorem, op. cit., p. 186); Adam B. Cleaveland, op. cit., p. 11. footnote>. Sfântul Grigorie detaliază cele trei stadii ale avansării, în timp ce Sfântul Macarie este considerabil mai vag în privința celor 12 pași pe care trebuie să-i parcurgă o persoană pentru a atinge perfecțiunea. Totuși, „beția trează” este metafora pe care o utilizează amândoi
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
mod explicit în revistă funcția extatică a negației în Scripturi, acest aspect putând fi observat pe tot parcursul tratatului” (Paul Rorem, op. cit., p. 186); Adam B. Cleaveland, op. cit., p. 11. footnote>. Sfântul Grigorie detaliază cele trei stadii ale avansării, în timp ce Sfântul Macarie este considerabil mai vag în privința celor 12 pași pe care trebuie să-i parcurgă o persoană pentru a atinge perfecțiunea. Totuși, „beția trează” este metafora pe care o utilizează amândoi pentru a descrie extazul uniunii divine care poate fi
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
12 pași pe care trebuie să-i parcurgă o persoană pentru a atinge perfecțiunea. Totuși, „beția trează” este metafora pe care o utilizează amândoi pentru a descrie extazul uniunii divine care poate fi obținută în stadiul cel mai înalt. Atât Sfântul Grigorie, cât și Sfântul Macarie subliniază natura tranzitorie a „beției treze” în aceea că uniunea cu divinul nu este considerată o stare permanentă. Sfântul Macarie a pus accent pe liberul arbitru al omului de a renunța la urmarea lui Dumnezeu
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
trebuie să-i parcurgă o persoană pentru a atinge perfecțiunea. Totuși, „beția trează” este metafora pe care o utilizează amândoi pentru a descrie extazul uniunii divine care poate fi obținută în stadiul cel mai înalt. Atât Sfântul Grigorie, cât și Sfântul Macarie subliniază natura tranzitorie a „beției treze” în aceea că uniunea cu divinul nu este considerată o stare permanentă. Sfântul Macarie a pus accent pe liberul arbitru al omului de a renunța la urmarea lui Dumnezeu și de a se
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
pentru a descrie extazul uniunii divine care poate fi obținută în stadiul cel mai înalt. Atât Sfântul Grigorie, cât și Sfântul Macarie subliniază natura tranzitorie a „beției treze” în aceea că uniunea cu divinul nu este considerată o stare permanentă. Sfântul Macarie a pus accent pe liberul arbitru al omului de a renunța la urmarea lui Dumnezeu și de a se lăsa îmbătat de rău/demonic, o frază care nu poate fi regăsită și la Sfântul Grigorie<footnote Stuart Burns, Divine
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
este considerată o stare permanentă. Sfântul Macarie a pus accent pe liberul arbitru al omului de a renunța la urmarea lui Dumnezeu și de a se lăsa îmbătat de rău/demonic, o frază care nu poate fi regăsită și la Sfântul Grigorie<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 313. footnote>. Cu toate acestea însă, Sfântul Grigorie de Nyssa este cel dintâi autor creștin care a elaborat o teorie teologică despre extaz, definit ca o ieșire continuă din
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
la urmarea lui Dumnezeu și de a se lăsa îmbătat de rău/demonic, o frază care nu poate fi regăsită și la Sfântul Grigorie<footnote Stuart Burns, Divine Ecstasy in Gregory of Nyssa ..., p. 313. footnote>. Cu toate acestea însă, Sfântul Grigorie de Nyssa este cel dintâi autor creștin care a elaborat o teorie teologică despre extaz, definit ca o ieșire continuă din limitările lumii acesteia și o pătrundere continuă în întunericul lui Dumnezeu cel Nepătruns<footnote Lars Thunberg, Antropologia teologică
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
de Nyssa este cel dintâi autor creștin care a elaborat o teorie teologică despre extaz, definit ca o ieșire continuă din limitările lumii acesteia și o pătrundere continuă în întunericul lui Dumnezeu cel Nepătruns<footnote Lars Thunberg, Antropologia teologică a Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos și Mediator, trad. Anca Popescu, București, Editura Sofia, 2005, p. 260-261. footnote>. El numește viața spirituală „extaz către cele dumnezeiești”<footnote Cf. Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 273. footnote>. Când singura plăcere a sufletului rezidă, așa cum susține Sfântul
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Sfântului Maxim Mărturisitorul. Microcosmos și Mediator, trad. Anca Popescu, București, Editura Sofia, 2005, p. 260-261. footnote>. El numește viața spirituală „extaz către cele dumnezeiești”<footnote Cf. Jean Daniélou, Platonisme ..., p. 273. footnote>. Când singura plăcere a sufletului rezidă, așa cum susține Sfântul Grigorie, în „contemplarea a ceea ce este” (τῇ θεωρία τοῦ ὄντος), simțurile sale sunt adormite și primește „arătarea lui Dumnezeu” (τοῦ θεοῦ τὴν ἐμφάνειαν), „prin veghea divină” (διὰ τῆς θείας ἐγρηγόρσεως), în intelectul său neatins. Er. Dodds<footnote Pagan and Christian
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
această frază cu un pasaj din Plotin (IV. 8.1.1 sq.; dar mai aproape de acesta este III. 6.6.71), în care este descrisă o experiență mistică sub forma unei „treziri întru sine”. Dar oricum s-ar prezenta limbajul Sfântului Grigorie, „veghea” sa este mult departe de „trezirea” lui Plotin. A unsprezecea omilie din In Canticum canticorum are o prefață care recapitulează mai clar situația. Trezvia este acum interpretată ca o atenție neabătută față de adevăr și o conștiință transparentă<footnote
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]