1,505 matches
-
numise neurologul Feinberg. O poveste care să restabilească legătura dintre sinele deplasat și absurdul faptelor. Aici nu era afectată rațiunea; logica încă funcționa pe orice alt subiect, în afară de acesta. Fusese fracturată doar harta corpului, percepția ei. Și logica nu se sfia să redistribuie propriile sale părți incontestabile, pentru ca acest tenace simț al integralității să fie din nou adevărat. Zăcând în camera sa de motel la ora două noaptea, Weber aproape că simțea acest adevăr în membrele pe care și le număra
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
să încerce să distrugă baza. Ca improvizație, era un plan destul de bun, dar nu suporta nici o comparație cu concepția de mare anvergură avută în vedere de Crang. Nu era de mirare că pentru realizarea unui asemenea obiectiv, acesta nu se sfiise să ia în considerare și asasinatul. Patricia reluă: ― Eldred m-a asigurat că Thorson nu poate fi ucis aici, deoarece există mult prea multe instalații de protecție. Trebuie atras într-un loc unde să fie mai expus. Gosseyn încuviință cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85125_a_85912]
-
și, ajutat de ceilalți, se înșela singur...). „Voiai să mă umilești, de-asta n-ai dat, nu-i așa ?“ Mă simțeam blând și agresiv în același timp. De fapt, folosesc cuvinte diferite pentru o stare egală pe care limbajul se sfiește să o prindă în cleștele lui. Poate că așa făceam și în pântecele mamei sau înainte sau după (nu mai știu după ce). Intuiam neîndoielnic de ce insistase Zenobia să vin aici și așteptam să ajungă la capăt o întâlnire care pentru
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
să încerce să distrugă baza. Ca improvizație, era un plan destul de bun, dar nu suporta nici o comparație cu concepția de mare anvergură avută în vedere de Crang. Nu era de mirare că pentru realizarea unui asemenea obiectiv, acesta nu se sfiise să ia în considerare și asasinatul. Patricia reluă: ― Eldred m-a asigurat că Thorson nu poate fi ucis aici, deoarece există mult prea multe instalații de protecție. Trebuie atras într-un loc unde să fie mai expus. Gosseyn încuviință cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
vecinul meu și-a scos tot felul de sunete, nu știi dacă s-a înecat sau scuipă sau își dă duhul. Apoi s-a dezbrăcat în pielea goală și-a început să se spele temeinic, peste tot, fără să se sfiască de mine. Avea pielea albicioasă. Între timp a început să vorbească, se mai întorcea să vadă dacă poveștile lui au efect. Îl cheamă Otto și e sas, dar vorbește bine românește, deși cu accent. S-a născut la țară, la
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
îl urmărește, Budacu, un vizitiu foarte bun, l-a ținut sub ochi tot timpul, așa că nu poate fi un om cinstit. Mai degrabă un voyou încă nedat pe față, a intervenit planturoasa nevastă a lui Caton Lecca, care nu se sfia să comenteze secretele de la Prefectură, de aceea era foarte prețuită în cercul doamnelor. Prietenul dumitale domnul Boerescu este cel care l-a pus sub supraveghere. Agata simți roșeața urcându-i în obraji, pentru că soția Prefectului de poliție nu pierdea prilejul
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
nu mânca aproape nimic și era chinuită cu lecții de pian, pentru care o ducea în oraș săptămână de săptămână. În schimb, vorbărețul și pistruiatul Mémé hoinărea pentru amândoi și păru cel mai încântat că aveau un oaspete. Omar se sfii să rămână între ei într-o seară atât de intimă: veniseră rude, fratele gazdei lui și o soră a fostei neveste, pe care copiii o iubeau mult. Așadar, nicio șansă ca el s-o revadă pe doctoriță. Mâncară împreună și
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
granitul muntelui i-ar fi spus numai lui secretul. Avea un răspuns pregătit pentru când era să o întrebe. Se pusese pe-o piatră, cu bagajele lângă ea, dar Omar nu zisese decât: „Ce puține cuvinte pentru o comoară!“. Se sfia să-l stârnească mai mult, fiindcă nu știa înțelesul inscripției și nici nu voia să îl mintă, așa că încercă să-și abată rostul gândului când vorbi: — Dar ce ți-a plăcut cel mai mult din tot drumul nostru? Omar se
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
tu. nu-mi vorbești? Ai vrut să faci cu viața-mi Perfida-ți încercare, Să faci și tu ca toate 469 {EminescuOpVI 470} De sexul femeiesc; Dar cruda ta cercare Și fără remușcare, Perfide sunteți toate, Îți zic: nu mă sfiesc. Nu ai decum în tine Vre-o mică remușcare Când vezi tu la picioare Pe cel ce te-a iubit? Să nu crezi însă dragă Să fii atât de crudă, Să-ți uiți tu suvenirea Când eu te-am sărutat
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
iau un cașet. Zâmbi curajos ca și cum ar fi vrut să dea asigurări că totul e un fleac, că în general nu ia în serios micile indispoziții. Lângă ușă se întoarse și aminti amabilă: ― Când aveți nevoie de mine, nu vă sfiiți să apelați. Nu mă culc niciodată înainte de 12. Zâmbi chinuit. Succes. ― Mulțumesc, doamnă... Maiorul intră în bucătărie unde se afla Azimioară. ― Ce se aude? Locotenentul ridică din umeri. ― Nimic deocamdată. ― Deocamdată... Mai speri? ― Firește. ― Aruncă o privire și în camera
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
urlu de bucurie... Ca și mirosul ăla special din martie. Un miros de verde, de pământ... ― Ați trăit la țară? ― Nu, dragul meu, sânt bucureștean get-beget. Ascultă, ești sigur că ai chef să mă însoțești? Dacă te grăbești, nu te sfii... ― Nevastă-mea, bâlbâi locotenentul. E cam bolnavă. ― De ce nu mi-ai spus? Ieși la Statuia Aviatorilor. Poate ai șansa să dai peste un taxi... Azimioară își îndreptă fularul. Schiță o mișcare spre direcția din care veniseră. ― I-am lăsat singuri
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
ori de câte ori nu e nimeni în preajmă: "E timpul să te culci, draga mea", "Vai, Melania, ce distrată ești" etc. Încolo, pare o femeie de treabă. Blândă, îndatoritoare. ― Pare, într-adevăr... Și domnul Matei? ― Sculptorul? O mică lichea. Nu s-a sfiit deloc să-mi facă curte, o curte grosolană, la cinci minute după sosire. Grigore Popa e un bătrân morocănos și ca toți bărbații care au depășit 60 de ani, sau aproape toți, îngrozitor de nepoliticos cu femeile. În general, o faună
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
cu câțiva prieteni. Sîntem foarte mult împreună sau foarte puțin. Depinde din ce unghi privești lucrurile. Chiar și acum... Preferă să petreacă Revelionul cu soră-sa. Mi-a comunicat și meniul: curcan cu portocale. În același timp, nu s-a sfiit să-mi ceară o grămadă de servicii. Câteva telefoane la serviciu, un costum de scos de la croitor, de achitat abonamentul la Paris Match. De altfel... Maiorul o urmărea cu buzele strânse. Doina Popovici își trecu degetele prin părul cărunt. Figura
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
țârcovnicului să descopăr, odată cu gustul de a fi nelegiuit, o altă ciudățenie a oamenilor. Nimeni nu mă observa pe stradă câtă vreme eram cuminte, tăcut, în schimb cum deschideam gura și strigam câteva prostii, prin care arătam că nu mă sfiam nici de lucrurile sfinte, trecătorii întorceau capul ca să vadă cine era golanul, pușlamaua, păcătosul care își îngăduia să vorbească în gura mare și într-un chip atât de nerușinat despre lucruri în care unii credeau, alții nu, dar ascundeau asta
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
devenise mai arbitrar, ca un Dumnezeu ratat, silit să ispășească el însuși defectele creației sale și să constate că s-a însingurat în zadar deoarece n-a adus mai multă modestie pe lume, oricum nu în cazul meu... nu mă sfiisem să mă doresc un eretic, să-l înfrunt pe tata și apoi ambițiile cele mai nesocotite, fără să reușesc altceva decât să mă izbesc de mediocritatea mea ca de un zid și să mă smiorcăi ca o babă de dorul
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
articol cu titlul „Latră Virgilică, latră”, Zaharia Stancu îi atacă necruțător și, ca la comandă, o pleiadă de scriitori aruncă din belșug cu noroiul calomniei. Nume ca Eugen Barbu, Ion Lăncrănjan, Adrian Păunescu, Corneliu Vadim Tudor și alții nu se sfiesc să afirme că cei doi ar fi chiar agenți K.G.B. în același timp în închisorile României și în exil au pierit nu numai foștii conducători, dar și cei care le-ar fi asigurat succesiunea. O mare speranță - aproape certitudine că
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
cu spor din munca altora, fără să-și pună vreo problemă de morală... Lumea îl supraveghea atent, dar el continua să se înfrupte din munca altora. Nu alegea... fura orice-i cădea în plimbările lui nocturne, iar uneori nu se sfia să intre într-un lan de porumb și să iasă cu sacul și cu sânul burdușit de știuleți până la refuz - chiar la lumina zilei. Tata l-a văzut de multe ori brăcuind munca altora și o dată i-a spus: - De ce
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
Întoarse, dând la iveală un zâmbet uriaș. Un domn foarte gras Îi făcu ușor cu mâna. Kitty se forță să răspundă la fel. —Dumneavoastră, domnișoară? Întrebă Dan Zachary, interpretându-i greșit salutul. Vă rog! — O, nu, eu doar... — Nu vă sfiiți, spuneți, o Îndemnă Zachary. O sută de perechi de ochi se Întoarseră către ea. Gânduri haotice i se Învălmășeau În minte. — Vă rog, repetă Dan amabil. Suntem Între prieteni, nu trebuie să vă formalizați. Kitty Încercă să se adune și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
-
țârcovnicului să descopăr, odată cu gustul de a fi nelegiuit, o altă ciudățenie a oamenilor. Nimeni nu mă observa pe stradă câtă vreme eram cuminte, tăcut, în schimb cum deschideam gura și strigam câteva prostii, prin care arătam că nu mă sfiam nici de lucrurile sfinte, trecătorii întorceau capul ca să vadă cine era golanul, pușlamaua, păcătosul care își îngăduia să vorbească în gura mare și într-un chip atât de nerușinat despre lucruri în care unii credeau, alții nu, dar ascundeau asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
devenise mai arbitrar, ca un Dumnezeu ratat, silit să ispășească el însuși defectele creației sale și să constate că s-a însingurat în zadar deoarece n-a adus mai multă modestie pe lume, oricum nu în cazul meu... nu mă sfiisem să mă doresc un eretic, să-l înfrunt pe tata și apoi ambițiile cele mai nesocotite, fără să reușesc altceva decât să mă izbesc de mediocritatea mea ca de un zid și să mă smiorcăi ca o babă de dorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
Roll. Dacă Sașa Pană insistă asupra revoltei sociale a grefierului sufocat de convențiile meschine ale burgheziei, Geo Bogza accentuează dimensiunea poetului maudit, iar Voronca subliniază puritatea și singurătatea gestului său profetic și negator. În „Urmuz premergătorul”, Geo Bogza nu se sfiește să-l așeze pe Urmuz „alături de Eminescu” (dar și de Poe, Rimbaud, Chaplin și Buster Keaton), după ce în manifestul revistei Urmuz îl apropiase de Iisus... Necesitatea de legitimare internă a avangardei autohtone prin intermediul unui mit fondator devenise imperioasă. Cercul Contimporanului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se împrietenească cu câinii și cu copiii. Mă fascinează pur și simplu, dar n-am nici cea mai vagă idee ce-i în capul lui. — Are el motivele lui pentru care a venit în Japonia. — L-am întrebat, dar se sfiește să-mi spună. Sunt sigur că are un scop precis. Are vreo misiune de îndeplinit, probabil. Dar nu cred că face contrabandă, nu?... Și nici spion trimis să scotocească prin secretele Ministerului Apărării Naționale. Nu cred așa ceva. Se scrie deseori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2300_a_3625]
-
grup de discipoli ai lui Basilide, un învățat care a trăit acum aproape cinci veacuri în Alexandria din Egipt. El susținea că Iisus n-a murit pe cruce și că în locul lui a fost răstignit altcineva. Urmașii săi nu se sfiesc să spună că Iisus râdea de cei care îi plângeau moartea. Cercetează cărțile antice, practică magia și ritualuri secrete. După câte mi-aduc aminte, acestea au fost cele din urmă cuvinte, căci Gundo deja sforăia. La ceasul stabilit al întâlnirii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
picioare în formă de șarpe sau de pește îndreptate în sus. Atunci când o să-l vezi, află că n-o să fii aproape de începutul cunoașterii, ci de sfârșitul ei, iar sufletul tău se va pierde, de vreme ce Basilide al Alexandriei nu s-a sfiit să pună dualismul gnostic și în Dumnezeu cel Atotputernic, în loc să-i prețuiască esența intimă, care nu poate fi definită prin asemenea cuvinte.2 Te-am pus doar în gardă și mă rog pentru tine să te eliberezi de aroganța minții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2044_a_3369]
-
dă încredere în tine și prin exprimarea ideilor mai amuzante, măiestrit construite și apoi împărtășite, poate naște zâmbete și poate alina durerile persoanelor apropiate. În concluzie, nu va încuiați imaginația într-un colț neexprimat al gândului vostru și nu vă sfiiți să o lăsați să se exprime! Dați-i frâu liber și lăsați-vă purtați de val, alături de ea, pe tărâmuri neexplorate și nemaiîntâlnite de voi până acum! Consider că imaginația este mult mai puternică și mai importantă decât cunoașterea. De ce
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]