888 matches
-
dictaturii comuniste. Resfințirea primei săli a bisericii a fost făcută în cadrul unei ceremonii, oficiată de episcopul Endre Gyulai în data de 6 iunie 1992. În biserica-grotă se păstrează una din cele mai prețuite relicve ale călugărilor paulini: Moaștele Sfântului Paul Sihastrul. Altarul principal al bisericii a fost executat la "Manufactura de Porțelan Zsolnay" din Pécs. La 15 mai 1994, cu ocazia aniversării a 60 de ani de la repatrierea ordinului paulin, "Asociația de Prietenie Polonezo-Maghiară", a donat o copie fidelă a "icoanei
Biserica-Grotă Sfântul Gerard din Budapesta () [Corola-website/Science/330156_a_331485]
-
în latină (Porquerolles), "Mesi" : Mediana în latină (Port-Cros) și "Hypea": Ultima în latină (Levant), au devenit, în secolele care au urmat prăbușirea Imperiului roman, adăposturi (precare, din lipsa frecventă de apă potabilă, mai ales vara) pentru pirați, sclavi fugari sau sihaștri. Au fost deasemenea escale pentru războinicii arabi între anii 1198 și 1505, în campaniile acestora împotriva regatelor catolice de pe continent (Provența, apoi Franța). Dar Arabii (veniți din Tunisia și Algeria) s-au și stabilit în regiune, uneori decenii la rând
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
ce înfățișează scene din "Tinerețea lui Moise". Pictura a fost o friză cu inscripția "TEMPTATIO IESU CHRISTI LATORIS EVANGELICAE LEGIS" ("Ispitirea lui Isus, Aducătorul Legii Evanghelice"). Hristos este înfățișat în colțul din stânga sus în timp ce îl întâlnește pe diavol, deghizat în sihastru, care îl invită să prefacă pietrele în pâine. În centru Botticelli i-a pictat pe Isus și pe diavol stând pe frontonul templului, inspirat după spitalul din Santo Spirito in Sassia din Roma: diavolul îl provoacă pe Isus să sară
Ispitirea lui Isus (Botticelli) () [Corola-website/Science/329195_a_330524]
-
Ucraina, ajungând în Țările Române și așezându-se, împreună cu alți călugări, în schitul Dălhăuți. A fost hirotonit ca preot și a condus ca stareț aproape douăzeci de ani schitul Dălhăuți. A adunat în jurul său o obște de peste 40 de călugări sihaștri moldoveni, munteni, ardeleni și ruși, formând o școală duhovnicească renumită. Prin anii 1730-1733 s-a retras împreună cu 12 ucenici la Schitul Poiana Mărului din Munții Buzăului, ce fusese ctitorit de domnul Constantin Mavrocordat într-o pădure de foioase și conifere
Vasile de la Poiana Mărului () [Corola-website/Science/335015_a_336344]
-
Romanichthys valsanicola", o specie de pește unică în lume, cunoscută de localnici sub denumirea populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Nevertebrate: croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), racul de râu ("Astacus astacus"), melc de livadă ("Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
foc ("Salamandra salamandra"), tritonul comun transilvănean ("Triturus vulgaris ampelensis"), tritonul cu creasta ("Triturus cristatus"); Pești: mreana vânata (" Barbus meridionalis petenyi"), zglăvoaca ("Cottus gobio"), dunăriță ("Sabanejewia aurata bulgarica") și chișcar ("Eudontomyzon danfordi"); Nevertebrate (răci, gândaci, greieri, fluturi): racul-de-ponoare ("Austropotamobius torrentium"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), cosaș ("Isophya stysi") și cinci specii de fluturi ("Hypodryas maturna, Euphydryas aurinia, Lycaena dispar, Maculinea teleius, Gortyna borelii lunata"). Printre speciile de plante care vegetează în arealul sitului se
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
își răspândeau învățăturile talmudice în marile oaze ( mai ales Yaŧrib ); creștinii ( începând cu ereticii, cu monofizismul iacobit al ġassanizilor, nestorianismul lahmizilor ) erau cunoscuți beduinilor nu numai prin misionariate ( precum cel din Origene, secolul al IV-lea ), ci și prin călugării, sihaștrii care trăiau în pustiu, cântați de poezia preislamică ( e frecventă comparația „ca o torță de sihastru” ). Își mai făceau simțită influența maniheenii și mazdeenii. Credințele lor se suprapuneau diferitelor erezii și rituri din mai multele faze ale evoluției religiei beduinilor
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
iacobit al ġassanizilor, nestorianismul lahmizilor ) erau cunoscuți beduinilor nu numai prin misionariate ( precum cel din Origene, secolul al IV-lea ), ci și prin călugării, sihaștrii care trăiau în pustiu, cântați de poezia preislamică ( e frecventă comparația „ca o torță de sihastru” ). Își mai făceau simțită influența maniheenii și mazdeenii. Credințele lor se suprapuneau diferitelor erezii și rituri din mai multele faze ale evoluției religiei beduinilor: fondului vechi de polidemonism ( cultul pietrelor, al "ğinnilor" și ġūlilor, portul amuletelor și practicile magice ), adorării
Poezia arabă în epoca preislamică, Ğāhilīya (secolele VI-VII) () [Corola-website/Science/333738_a_335067]
-
Sfântul (în , "sveti Ioan (Ivan) Rilski") (876 - 18 august 946) a fost primul sihastru bulgar. El a fost venerat ca sfânt încă de când era în viață. Legendele create în jurul său spun că animalele sălbatice veneau în mod liber la el și păsările i se așezau pe mâinile sale. Ucenicii săi au fondat mai multe
Ioan de Rila () [Corola-website/Science/335922_a_337251]
-
oase este reală. Așa se întâmplă în cazul moaștelor Sfintei Paraschiva de la Iași, Sfântul Mucenic Ioan cel Nou de la Suceava, Sfântul Dimitrie cel Nou din București, Sfântul Mina din București, Sfânta Filofteia de la Curtea de Argeș, Sfântul Grigore de la Costești, Sfântul Daniil Sihastru de la Voroneț, Sfântul Iararh Calinic de la Cernica. Dincolo de mormânt acești sfinți își dovedesc harul de a vindeca, în numele credinței. Fără explicație științifică Icoanele sau statuile plângătoare constituie una din enigmele pe care nici știința modernă nu le poate explica. Fenomenul
Miracole creștine ale ultimului secol () [Corola-website/Journalistic/105192_a_106484]
-
importantă apare pe panoul Ispitirea Sfântului Anton asaltat de demoni. Unul dintre ei își spijină palmele pe Biblie, iar pe corp îi apar aceleași semne ale bolii suferinzilor de la Isenheim. „Legenda aurea" a lui Jacopo da Varagine, spune că doi sihaștri s-ar fi întâlnit în deșert, iar Grünewald prezintă discuțiile între cei doi susținând încă o dată forța expresivă a mâinilor, totul într-un peisaj suprarealist, populat de animale stranii și ierburi medicinale, așa cum le folosea Sfântul Anton pentru a vindeca
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
făcut daruri către mânăstiri din afara țării. Se spune ca Ștefan purta întotdeauna asupra sa un triptic, adică o icoană triplă, reprezentând pe Mântuitorul Hristos, pe Maica Domnului și pe Sfântul Ioan Botezătorul. Unul dintre marii săi duhovnici a fost Daniil Sihastrul, căruia i-a cerut adesea sfatul și care, după înfrângerea de la Valea Albă, l-a îndemnat să continue lupta împotriva păgânilor. Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinților, împreună cu Daniil Sihastrul, in anul 1992, cinstindu-l cu
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]
-
marii săi duhovnici a fost Daniil Sihastrul, căruia i-a cerut adesea sfatul și care, după înfrângerea de la Valea Albă, l-a îndemnat să continue lupta împotriva păgânilor. Biserica Ortodoxă Română l-a trecut în rândul sfinților, împreună cu Daniil Sihastrul, in anul 1992, cinstindu-l cu numele de “binecredinciosul voievod Ștefan cel Mare și Sfânt”. Legenda este un poem epic de dimensiuni medii în care sunt versificate legende populare. Cele mai cunoscute astfel de poezii sunt Legendele istorice ale lui
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]