987 matches
-
calcul și care la 1848 era contopită cu moșia Torceștilor, avem suprafața de 1.500 fălcii. Dintr-un act de mai târziu, respectiv 1883, prin care se ipoteca moșia pentru un împrumut bănesc, se aprecia că moșia „Torceștii cu toate siliștile ei, Țigăneii, Sineștii, Agapii sunt în întindere de 1.641 fălcii și 27 prăjini”, după ce anterior fuseseră vândute „d-lui C. Bușilă 224 fălcii pădure”, ceea ce dă un imobil funciar de 1.865 fălcii și 27 prăjini numai în stăpânirea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în perimetrul vetrei de sat. În 1685, marele vornic Gavril Costache lăsa prin diata întocmită atunci „fiului meu, lui Costachi, - scria el - părțile mele din Umbrărești și viile de la Umbrărești”, situate, probabil, prin preajma caselor boierești, deci pe vatra actualului sat Siliștea, ori foarte aproape de ea. Spre o asemenea localizare ne îndrumă și o informație dintr-o hotarnică de mai târziu a satului Bârlădeni (Podoleni), unde se arătă că o piatră despărțitoare de hotar se pune „pe din sus de unde au fost
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
prisacă, locul unde se aflau așezați stupii, numiți popular știubeie. În această chestiune am putea să ne mărginim la câteva exemple contemporane nouă, prin care să arătăm preocupări ale localnicilor în această meserie, așa cum erau Sava Milea, Ion Bordei din Siliștea, Alexandru Teleoacă la Torcești și fiica sa, Aneta Sandu (Coana moașă îi ziceau localnicii), la Slobozia, Ion Răducanu din Umbrărești etc., cunoscuți crescători și îngrijitori de albine în perioada interbelică și postbelică, până la colectivizare. Poate că ar fi suficient să
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
continuu proces de diversificare și perfecționare încă din respectivele epoci și în cele următoare. Astfel s-au petrecut lucrurile și la noi. Cei ce au fost creatorii uneltelor din piatră, făuritorii vaselor de lut și ale altor obiecte de la Tămășeni, Siliștea, Inărie și din alte puncte, au dispus, la timpul lor, de experiența și cunoștințele înaintașilor necesare practicării unei anume îndeletniciri din gama meșteșugurilor existente la un moment dat. Remarcabile au fost, la meșterii de atunci, răbdarea și tenacitatea în realizarea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
crâșmarii. Noi știm că în acest timp au avut prăvălii sătești locuitori obișnuiți precum: Vasile Strătulat (Caștaliu) și Sava Dănăilă la Umbrărești; Dumitru Pricop, Vasile Roșu și Năstase Brat în Slobozia, fostul Boziești; familia Damian la Torcești; Toader Nechifor la Siliștea. La Tămășeni nu a fost nici o prăvălie după primul război mondial. Exista aici un comerciant ambulant, cu numele Manole, care aducea mărfuri de la Galați și le distribuia în sat. De altfel, asemenea mod de a face comerț era mai răspândit
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dintre veteranii de război, având permise de călătorie C.F.R. gratuite, mergeau la orașele mari, în special la Galați, de unde aduceau și vindeau în satele de care aparțineau diferite produse. Să reținem următoarele nume: Sandu Bulai la Umbrărești, Tudor Mihalcea la Siliștea, Costache Hagiu și Ion Murgoci la Salcia, Serea Bulai la Torcești și Ene Miron la Condrea; poate vor mai fi fost și alții pe care nu i-am știut să fi practicat așa ceva. Tot de la comercianți ambulanți se aprovizionau locuitorii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ales, prin cele anuale, vechile iarmaroace, umbrăreștenilor fiindu-le mai la îndemână cele de la Tecuci. Se întâmpla ca anumite produse să fie procurate și din alte orașe. Spre exemplu, Gavril Conachi notează că a cumpărat pentru biserica zidită la Umbrărești (Siliștea), în 1794, plătind chiria 1,60 lei „când au mers la Galați pentru her” (adică fier); „1,00 lei cheltuiala la Focșani pentru adusul șindrilei; 0,60 lei de adus cuie de șindrilă de la Focșani; 0,90 lei la o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în conducerea ei au fost aleși următorii: - Ion Sobieschi, președinte (se pare că era fiul fostului primar Neculcea Sobieschi, frate cu Panaite Sobieschi, și el primar mulți ani; - Vasile Trifan, vicepreședinte (socrul învățătorului Mihai Marus); - Gh. Chircă, preot paroh din Siliștea, membru în Consiliul de conducere; - Ion Murgoci, locuitor din Salcia, veteran al războiului din 1877; - Toader Nechifor din Siliștea (tatăl învățătorului Ion Nechifor); - Petrache Cucoaneș din Salcia (tatăl notarului Alexandru Cucoaneș); Au fost investiți cu calitatea de cenzori Ioniță Căulea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
frate cu Panaite Sobieschi, și el primar mulți ani; - Vasile Trifan, vicepreședinte (socrul învățătorului Mihai Marus); - Gh. Chircă, preot paroh din Siliștea, membru în Consiliul de conducere; - Ion Murgoci, locuitor din Salcia, veteran al războiului din 1877; - Toader Nechifor din Siliștea (tatăl învățătorului Ion Nechifor); - Petrache Cucoaneș din Salcia (tatăl notarului Alexandru Cucoaneș); Au fost investiți cu calitatea de cenzori Ioniță Căulea și Alexandru Miron, acesta fiind și casier la primăria comunei, iar supleanți erau Sandu Trifan, Vasile Pogor și Vasile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așezările antice de pe teritoriul umbrăreștean, stau mărturie a acestei realități. În zona noastră, segmentul de drum străvechi se afla cu traseul pe malul stâng, al Siretului și străbătea așezările medievale Sineștii, Țigăneii, Slobozia-Torcești (marginea de vest a satului actual Salcia), Siliștea sudică, cotea de aici spre Movileni-Furceni-Cosmești-Poiana etc.. Că drumul acesta de pe partea vestică a interfluviului Bârlad-Siret, mai ales pe segmentul din teritoriul nostru, a fost intens folosit și în Evul Mediu ne-o demonstrează prezența vetrelor de sat din perioada
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Evul Mediu ne-o demonstrează prezența vetrelor de sat din perioada respectivă, situate pe traseul său ori în imediata apropiere, grăitoare în acest sens fiind urmele arheologice de la punctul zis Inărie, monedele transilvănene găsite aici și pe vechea vatră de la Siliștea. De asemenea, încercarea postelnicesei Elenco Manu de a înființa iarmaroace multianuale la Umbrărești (Siliștea) arată că drumul era încă frecvent parcurs, căci nu poate concepe nimeni o astfel de întreprindere decât într-o zonă ușor și intens circulată. Or, e
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
traseul său ori în imediata apropiere, grăitoare în acest sens fiind urmele arheologice de la punctul zis Inărie, monedele transilvănene găsite aici și pe vechea vatră de la Siliștea. De asemenea, încercarea postelnicesei Elenco Manu de a înființa iarmaroace multianuale la Umbrărești (Siliștea) arată că drumul era încă frecvent parcurs, căci nu poate concepe nimeni o astfel de întreprindere decât într-o zonă ușor și intens circulată. Or, e posibil ca tocmai schimbarea intensității traficului de pe terasa vestică a Bârladului pe cea estică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Galați, iar al doilea duce de la Tecuci la Făurei, pentru o mai lesnicioasă joncțiune cu linia spre Constanța, marele port al țării. Prima linie trece prin partea de est a vetrei comunei, iar a doua prin partea vestică a satelor Siliștea și Condrea, gările fiind la Umbrărești, pentru prima, la Siliștea, dar cu numele Condrea, pentru a doua. Se știe că prima linie de cale ferată română, în ordine cronologică, își află proiectul încă din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o mai lesnicioasă joncțiune cu linia spre Constanța, marele port al țării. Prima linie trece prin partea de est a vetrei comunei, iar a doua prin partea vestică a satelor Siliștea și Condrea, gările fiind la Umbrărești, pentru prima, la Siliștea, dar cu numele Condrea, pentru a doua. Se știe că prima linie de cale ferată română, în ordine cronologică, își află proiectul încă din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, cea mai fertilă perioadă, sub aspectul înnoirilor, din toate timpurile
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de azi al comunei Umbrărești, cu numele de Slobozia-Umbrărești, înregistrată ca atare în Condica liuzilor din 1803, alcătuită din sate cu vetre diferite, dar depinzând de același perimetru de moșie și de un singur stăpân la timpul dat, îngloba satele Siliștea (adică Umbrăreștii partea de nord), Tămășenii și Bozieștii. Dar, nici despre locuitorii din respectivele sate nu avem știri că au venit de aiurea, nici că au avut statutul de vecini. Despre cei din Siliștea, în timpul consemnării cu numele de Umbrărești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpân la timpul dat, îngloba satele Siliștea (adică Umbrăreștii partea de nord), Tămășenii și Bozieștii. Dar, nici despre locuitorii din respectivele sate nu avem știri că au venit de aiurea, nici că au avut statutul de vecini. Despre cei din Siliștea, în timpul consemnării cu numele de Umbrărești, cunoaștem că, pe 18 noiembrie 1742, înainte de ceea ce s-a numit dezrobirea vecinilor, se scria vel căpitanului de Tecuci să ia măsuri și să fie puși „la bir cu satul Umbrărești”, de unde înțelegem că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea; sătenii dependenți de o stăpânire individuală, obligați să achite dijmă și să efectueze anumite munci gratuite pentru nevoile stăpânului lor, în condițiile consemnate documentar ca fiind „după obicei”. În această situație au fost locuitorii din Siliștea (Umbrăreștii partea de sus), Bozieștii (numit mai apoi Slobozia), Tămășenii și Torceștii. Se poate spune că reforma lui Constantin Mavrocordat, din 1 iunie 1749, nu a produs în satele noastre o eliberare de vecinie, neexistând vecini. Asta nu înseamnă că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ale stăpânilor de moșii, în dorința lor de a acumula resurse economice cât mai substanțiale, în concordanță cu epoca pe care o parcurgeau. În această din urmă situație s-au aflat locuitorii satelor Boziești, Tămășeni, Torcești și Umbrăreștii-partea de sus (Siliștea) după înstrăinarea dreptului de autoconducere și până la reforma lui Constantin Mavrocordat din 1749, deci țărani dijmași în sluba stăpânului de care satul devenise ascultător. Transformarea esențială din anul 1749 nu a constat în dezrobirea vecinilor, cum s-a acreditat și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o anume suprafață, avută în folosință anterior sub numele de posesie (un fel de arendă, chirie), în raport cu numărul de vite prin care țăranii fuseseră categorisiți în fruntași, mijlocași, codași sau pălmași. În satele de clăcași de pe teritoriul comunei Umbrărești, respectiv Siliștea, Tămășeni, Slobozia (Bozieștii), Torceștii de la est de Bârlad, cele trei categorii de gospodării erau îndreptățite să primească și au primit următoarele suprafețe: 5 fălcii și 40 prăjini „pentru săteanul cu 4 boi și o vacă”; 4 fălcii „pentru săteanul cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
transferat aici țărani care făcuseră zile de clacă și erau îndreptățiți să primească la fel cu cei din categoria în care se cuvenea să fie înscriși. A fost cazul lui Ioan Buruiană din Tămășeni și al lui Ioan Slavu din Siliștea. Alții au fost înregistrați cu 2 boi în loc de 4, toți de pe moșia Elencăi Manu. Cei ce nu au primit deloc pământ s-au adresat cu jalbe instanțelor în drept, respectiv Comisiilor de împroprietărire de la plasă și județ, mai apoi și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
brațe, numai pentru casă și grădină); Suma datorită de clăcași pentru răscumpărare; Numele și Pronumele proprietarului. Tabelele au fost lucrate de comună, sub îndrumarea și supravegherea comisiei de la plasa Ivești, în numele căreia semnează un C. Zamfir. Planurile de situații, unul pentru Siliștea și altul pentru Slobozia și Tămășeni, în câteva exemplare, au fost lucrate (rudimentar ca aspect și desen) de către „Locot/enent/ Theodor Șerbănescul inginer-topograful anului 1865”. Este vorba de poetul tecucean cu acest nume, fiul lui Ene Șerban, aflat acum pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tecucean cu acest nume, fiul lui Ene Șerban, aflat acum pe funcția de inginer topograf. Redăm legenda planului, interesantă prin cuprinsul său: „Moșia Umbrăreștii - cuprinzându trei cătune și anume: 1 - Cotuna Buzoescii (corect Bozieștii, n. n.); 2 - Cotuna Tămășianii; 3 - Cotuna Siliștea. Pământului cuvenitu locuitoriloru li s-au datu în trei bucăți precum urmează: locuitorilor din Tămășiani și Boziesci pământul de hrană li s-au datu la un locu, dându-se în cotuna Tămășianiloru numai vatra satului. Astfeliu, fig. l care cuprinde
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de la est spre vest, de la Herătău până în vatra satului, pe malul de est al Bârladului. Mai trebuie amintit și faptul că locul rezervat clăcașilor a fost în partea de nord a moșiei pe toată lungimea ei, nu trunchiată, ca la Siliștea și Slobozia. În partea de nord, locul dat clăcașilor era în hotar cu moșia Bozieștilor pe întreaga sa lungime, deci Herătău-Bârlad. În Planul topografic al moșiei Torceștilor din 1872, lucrat de Mihail Nicoleanu, inginer hotarnic, locul dat țăranilor se găsește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
toți ceilalți răzăși.” Până la urmă, cei doi se înțeleg și renunță la înfățișarea în instanță. Pe 1 iulie 1832, Apostu Ciocniș și Vasile Zlotilă se adresează „Cinstitului Divan Giudecătoresc al Principatului Moldovei”, prin jalobă, în care scriu, printre altele: „În siliștea moșiei Umbrărești de la ținutul Tecuciului avem un bătrân întreg, anumi Ciocniș”, pe care ei l-au stăpânit din vechime, iar acum apare cu pretenție „un Marin Căule din satul Torcești cu cuvânt că și el ari parti de moșie în
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din capul său alb, o gropiță cam cât o jumătate de nucă. Ce fiori îmi trezea acest gest prin 1933-1934. Toți din satele Condrea și Salcia, nume preluate de pe peretele bisericii din CONDREA. Numele eroilor din satele CONDREA-SALCIA, TORCEȘTI și SILIȘTEA au fost copiate de pe pereții bisericilor respectivelor parohii, așa cum le-am aflat trecute de către preoții parohi, urmare a informării lor de pe la poporeni. E posibil ca numărul să fie complet, adică să corespundă realității. Nu același lucru îl putem spune despre
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]