988 matches
-
a fost reînființată în 2005, ea preluând satele Odobești, Bălușa, Ciuturești și Tisa-Silvestri. Trei obiective din comuna Berbinceni sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două sunt situri arheologice: așezarea daco-romană de „sub Siliște” ( nord-est de satul Berbinceni) datând din secolele al II-lea-al V-lea e.n. și așezarea eneolitică din „Coasta Morii” (în același sat) aparținând culturii Cucuteni. Celălalt este clasificat ca monument de arhitectură școala din satul Berbinceni ridicată în anii
Comuna Secuieni, Bacău () [Corola-website/Science/300700_a_302029]
-
ale unei așezări eneolitice aparținând culturii Cucuteni, precum și un mormânt din Epoca Bronzului (cultura Costișa). În rest, patru alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău. Unul este un alt sit arheologic, așezarea fortificată de la „Siliște”, aflată la nord-vest de biserica de lemn, pe malul drept al Tazlăului Sărat, în dreptul satului Prohozești, sit unde s-au descoperit urmele unei așezări fortificate din eneolitic (cultura Cucuteni). Celelalte trei sunt clasificate ca monumente de arhitectură: școala din satul
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
satul Rădeana ansamblu ce cuprinde biserica propriu-zisă și zidul de incintă. În rest, cinci alte obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Două dintre ele sunt situri arheologice: situl de la „Siliște”, aflat la nord de satul Gutinaș, cuprinde urmele unor așezări din neolitic, Epoca Bronzului, epoca daco-romană (secolele al II-lea-al III-lea e.n.), epoca migrațiilor (secolele al IV-lea-al VII-lea) și din secolele al XVI-lea-al
Comuna Ștefan cel Mare, Bacău () [Corola-website/Science/300704_a_302033]
-
Briceag” sau „Cotul lui Briceag” și până „la Velniță”. Al doilea însemnat document care menționează existența satului Stănești este hrisovul de la 20 iulie 1443, tocmit de Ștefan Voievod către boierul Vlasin Crețescu, prin care acesta primește drept danie de la domnitor „Siliștea la Cașin”. Aceasta era amplasată mai sus de Stan Cașen adică mai în amontele râului Cașin față de satul Stănești. Despădurind-o tatăl său Stan Crețul, Vlasin Crețescu creează sat ce avea să devină Vlașca de azi. Există două ipoteze ale
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
a fost utilizat pe post de internat pentru școala elementară ciclul II, la care învățau școlari din satele Glodeanu Cârlig, Văcăreasca și Casotta. În anii ce au urmat, conacul a trecut, pe rând, în administrarea Consiliului Popular al comunei Glodeanu Siliștea, în administrarea Serviciului de Drumuri Naționale, apoi a Consiliului Judetean Buzău, până în anul 2003, când este trecut din proprietatea publică în cea privată a județului Buzău. În anul 2006 a fost vândut la licitația cu strigare din data de 02
Casota, Buzău () [Corola-website/Science/300801_a_302130]
-
incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău: unul este sit arheologic, unul este monument de arhitectură și altul este monument funerar/memorial. Situl arheologic se află la sud de satul Văcăreasca, pe valea Cotorcii, în jurul lacului, în zona „La Siliște”. El cuprinde o așezare din neoliticul mijlociu (mileniul al V-lea î.e.n.), o așezare geto-dacică aparținând culturii Latène (secolele al V-lea î.e.n.-I e.n.), o așezare și o necropolă din perioada migrațiilor (secolul al IV-lea e.n.) și o
Comuna Glodeanu-Siliștea, Buzău () [Corola-website/Science/300818_a_302147]
-
până în prezent ne conduc la cartarea pe teritoriul satului Corni a următoarelor așezări și puncte arheologice (fig. 31): 1. Dealul Nițescu; 2. Dealul Viei; 3-4. Văiugi - punctul Văiugi I și punctul Văiugi II; 5. Lipoveni sau După Grădini; 6. La Siliște; 7. Corneț; 8. La Hîrtop; 9. La Cetățuie; 10. La Hrubă Situat în marginea de nord, este un deal destul de mare, nord-est a satului Corni, pe partea dreaptă a drumului județean Corni-Baisa, la circa 0,3 km (în dreptul locuinței lui
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
predispoziția pentru unele obiecte de podoabă. Deși reduse ca număr, cele câteva izvoare istorice descoperite atestă continuitatea locuirii acestui teritoriu în perioada secolelor IX-XIV. Ca și în alte locuri din Moldova apare în lunca Siretului la locul numit astăzi „La Siliște“ prima așezare răzășească, care a stăpânit pământul în devălmășie. Această așezare, după toate probabilitățile, s-a întemeiat anterior perioadei lui Alexandru cel Bun. Din povestirile bătrânilor se spune că în acest loc era amplasat vechiul sat „Săliște“, avea o biserică
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
loc era amplasat vechiul sat „Săliște“, avea o biserică de lemn, cimitir, case și o curte boierească, toate împrejmuite cu un gard de nuiele dublu, umplut cu pământ. Și astăzi cetățenii satului spun „La Țântirim“ unei părți din așezarea „La Siliște“. Tot din spusele bătrânilor acest sat ar fi fost ars de turci (după părerea noastră de tătari), iar multă lume și-ar fi găsit moartea în noaptea de Paște, când biserica de lemn a fost închisă și incendiată de năvălitori
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
s-a transformat într-o mănăstire de călugări. Pe ruinele acestei mănăstiri în anul 1791 începe construcția actualei biserici a satului Corni. Studiile și cercetările efectuate în ultima perioadă ne conduc la ideea că nu este vorba de un sat „Siliște“ ci locul s-a numit „Siliște“ după ce locuitorii l-au părăsit din diferite motive. Credem că este vorba de satul „Vlădenii, ci-i zic și Cornii, pe Săretiu“, atestat documentar, așa după cum s-a menționat mai sus, prin ispisocul dat
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
de călugări. Pe ruinele acestei mănăstiri în anul 1791 începe construcția actualei biserici a satului Corni. Studiile și cercetările efectuate în ultima perioadă ne conduc la ideea că nu este vorba de un sat „Siliște“ ci locul s-a numit „Siliște“ după ce locuitorii l-au părăsit din diferite motive. Credem că este vorba de satul „Vlădenii, ci-i zic și Cornii, pe Săretiu“, atestat documentar, așa după cum s-a menționat mai sus, prin ispisocul dat de Ștefan cel Mare și Sfânt
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
dat de Ștefan cel Mare și Sfânt la 14 martie 1489 la Suceava . După părerea noastră cele două sate de astăzi - Corni și Vlădeni - au o origine comună, din aceeași așezare răzășească, din valea Siretului, de pe locul numit astăzi „La Siliște“. La începutul secolului al XVI-lea datorită atacurilor tătarilor și apoi ale turcilor, cât și inundațiilor provocate de râul Siret, locuitorii acestui sat îl părăsesc. O parte s-au deplasat spre sud, sud-est într-o poiană din pădurea de corni
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
de la școală, pe terasa din stânga Sitnei s-au observat 4 gropi în formă de pâlnie și fragmente ceramice de culoare cenușie cu decor ionizat atribuite culturii materiale din secolul IV-V. În punctul "BORCILA" situat la vest de satul Cernești (Siliștea) pe partea stângă a văii Sitna s-au cules bucăți de chirpici ars, fragmente de teracotă acoperită cu smalț și decorate cu motive în relief aparținând perioadei de început a feudalismului dezvoltat (secolul XIV-XV) și fazei de mijloc (secolul XVI-XVII
Comuna Todireni, Botoșani () [Corola-website/Science/300927_a_302256]
-
Siliștea este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Butești, Siliștea (reședința) și Siliștea Mică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Siliștea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori
Comuna Siliștea, Teleorman () [Corola-website/Science/301834_a_303163]
-
Siliștea este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Butești, Siliștea (reședința) și Siliștea Mică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Siliștea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,21%). Pentru 2,79% din populație, apartenența etnică
Comuna Siliștea, Teleorman () [Corola-website/Science/301834_a_303163]
-
Siliștea este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Butești, Siliștea (reședința) și Siliștea Mică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Siliștea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,21%). Pentru 2,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută
Comuna Siliștea, Teleorman () [Corola-website/Science/301834_a_303163]
-
Siliștea este o comună în județul Teleorman, Muntenia, România, formată din satele Butești, Siliștea (reședința) și Siliștea Mică. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Siliștea se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,21%). Pentru 2,79% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși
Comuna Siliștea, Teleorman () [Corola-website/Science/301834_a_303163]
-
la nivelul întregului teritoriu are valoarea de 0,20 km/km² ceea ce demonstrează odată în plus extensia mare a suprafețelor plane. Numai în părțile de sud și de vest spre lacul Suhaia și lunca Călmățuiului, datorită existenței câtorva văi scurte (Siliștea, Adâncata Cazanului și Marcului), valorile fragmentării ajung la 3,4-4 km/km². Panta este un indicator ce reflectă marea uniformitate altitudinală și orizontalitatea reliefului pentru teritoriul comunei Viișoara. Din acest punct de vedere situația se prezintă astfel: Din punct de
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
Dunării și lacul Suhaia asupra cărora ne oferă o imagine panoramică de la altitudini cuprinse între 50 și 80 m. În partea de sus și sud-est este presărat cu numeroase crovuri de mici dimensiuni și străpuns de două văi scurte ; valea Siliștea și valea Adancata. Micro-terasele locale ale Călmățuiului, ce se găsesc pe teritoriul comunei Viișoara, fac parte din sistemul de micro-terase asimetrice din cadrul văii Călmățuiului, de la confluența cu pârâul Urlui. Aceste micro-terase sunt slab dezvoltate, sub forma de petece (Harta geologică
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
anii 1970 s-au făcut plantări cu salcâmi dar care ulterior au fost distruși de localnici, lucrările fiind reluate în anul 2008. Versantul sudic, către lacul Suhaia, are deasemenea valori ridicate ale pantei, 6-11 grade, fiind străpuns de văile scurte, Siliștea și Adâncata. Acest versant a fost amenajat în anii 1960 cu terase ce au fost plantate cu viță de vie nobilă, zona fiind cunoscută de localnici sub numele de “terasări”. Către lacul Suhaia, în anumite locuri sunt prezente rupturi de
Comuna Viișoara, Teleorman () [Corola-website/Science/301854_a_303183]
-
1638, cănd potrivit relatărilor bătrânului satului "Ion Iacob", născut în anul 1894, din cauza inundațiilor, bătrânii povestesc despre vânzări și acte de mână încheiate în acest an de către familii care au decis părăsirea satului, fondând mai tarziu satele Pitulați, Scorțaru și Siliștea. Vatra satului a fost așezată inițial în locul numit "Siliște", la confluenta râului Râmnicul Sărat cu Șiretul, care își schimbă albia după jumătatea secolului al XVII-lea. Cu timpul, sătul se extinde spre sud, inițial în jurul bisericii de lemn construită în
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
în anul 1894, din cauza inundațiilor, bătrânii povestesc despre vânzări și acte de mână încheiate în acest an de către familii care au decis părăsirea satului, fondând mai tarziu satele Pitulați, Scorțaru și Siliștea. Vatra satului a fost așezată inițial în locul numit "Siliște", la confluenta râului Râmnicul Sărat cu Șiretul, care își schimbă albia după jumătatea secolului al XVII-lea. Cu timpul, sătul se extinde spre sud, inițial în jurul bisericii de lemn construită în 1834, după care în jurul bisericii din zidărie din 1910
Râmniceni, Vrancea () [Corola-website/Science/301895_a_303224]
-
theater]) Codul poștal al satului este 727335.() Cea mai veche mărturie este din 25 ianuarie 1648 când Ion Bercea din Corni e martor când slugile domnești Ursu și Pătrașcu, feciorii lui Botez din Giurgești au primit danie o jrebie în Siliște.() Satul Corni este parohie ortodoxă cu hramul Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil.In biserică satului au slujit:preotul Ion Marian, preotul Gherghina Nicolae și mai nou preotul Ursuleasa Tache. În localul școlii noi,() există o colecție de tablouri de mare
Corni, Suceava () [Corola-website/Science/301942_a_303271]
-
1803, sătul Fântânele aparținea pitarului Iordache Cănănău care avea 2.248 lei bir, 5 breaslași cu 72 lei bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricina de judecată dintre banul Costache Botez (proprietarul moșiei Siliștea) și postelnicul Costache Cănănău (posesorul moșiilor Roșcani și Stârceni (Fântânele)) pentru o bucată de teren din moșia Siliștea. Satul Bănești apare și el târziu în documentele scrise. În prezent aceste două sate despărțite doar printr-un drum, se întind de-
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]
-
bir și 166 liuzi. La 26 iunie 1841 se dă anaforaua divanului în pricina de judecată dintre banul Costache Botez (proprietarul moșiei Siliștea) și postelnicul Costache Cănănău (posesorul moșiilor Roșcani și Stârceni (Fântânele)) pentru o bucată de teren din moșia Siliștea. Satul Bănești apare și el târziu în documentele scrise. În prezent aceste două sate despărțite doar printr-un drum, se întind de-a lungul Șiretului, pe aceeași terasă a râului. Prima mențiune documentara scrisă a satului datează din 15 februarie
Comuna Fântânele, Suceava () [Corola-website/Science/301952_a_303281]