1,917 matches
-
placă bacteriană, chiar și fără resorbții la nivelul suportului alveolar pot genera mobilitate dentară. Inflamațiile pulpare septice sau aseptice se pot propaga.în spațiul periodontal ducând la creșterea mobilității dintelui în cauză. Dinții a caror rădăcina proemină în sinusul maxilar (sinus procidența sau au raporturi foarte apropiate cu acesta, se pot mobiliza în cazul unor sinuzite (chiar fără efracția planșeului sinusală, după dispariția sinuzitei dispărând și mobilitatea dentară. că Mobilitatea de origine ocluzală Migrările dentare, cu precădere cele orizontale (mai ales
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
sinusal (sindromul bradicardie-tahicardie) Boala nodului sinusal (BNS) este forma cea mai severă a disfuncției de nod sinusal cauzată de incapacitatea intrinsecă a nodului sinusal de îndeplinire a funcției de pacemaker dominant fiziologic. În literatura anglo-saxonă este menționat ca sindrom de sinus bolnav (sick sinus syndrome) . Prezintă ca forme de manifestare: bradicardia sinusală, oprirea sinusală, blocul sinoatrial, ritmul joncțional, fibrilația atrială (FA), tahiaritmii supraventriculare. 31.4.1. Etiologie Substratul este variabil: componentă familială, degenerativă, ischemică, malformații congenitale, hipertensiune arterială (HTA), cardiomiopatii, amiloidoză
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
Boala nodului sinusal (BNS) este forma cea mai severă a disfuncției de nod sinusal cauzată de incapacitatea intrinsecă a nodului sinusal de îndeplinire a funcției de pacemaker dominant fiziologic. În literatura anglo-saxonă este menționat ca sindrom de sinus bolnav (sick sinus syndrome) . Prezintă ca forme de manifestare: bradicardia sinusală, oprirea sinusală, blocul sinoatrial, ritmul joncțional, fibrilația atrială (FA), tahiaritmii supraventriculare. 31.4.1. Etiologie Substratul este variabil: componentă familială, degenerativă, ischemică, malformații congenitale, hipertensiune arterială (HTA), cardiomiopatii, amiloidoză, post chirurgie cardiacă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cristian Stănescu, Cătălina Arsenescu Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/91948_a_92443]
-
acetilsalicilic, pentru profilaxia accidentelor vasculare. Particularități farmacodinamice la pacienții vârstnici La populația vârstnică se produc modificări ale funcționalității diferitelor organe. S a constatat o reducere a activității sistemului nervos parasimpatic, a răspunsului sistemului cardiovascular la catecolamine și a sensibilității baroreceptorilor sinusului carotidian. Reducerea activității la nivelului nodulului sinoatrial poate explica o creștere a sensibilității la efectul bradicardizant indus de betablocante sau de unele blocante de canale de calciu. Mai mult, la unele persoane vârstnice se produce mai frecvent hipotensiune ortostatică, în urma
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Cătălina Elena Lupușoru, Cristina Mihaela Ghiciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91961_a_92456]
-
valve semilunare figura 25.1). Marginile convexe ale valvelor sunt aderente, iar marginile libere prezintă nodulii lui Arantius care asigură închiderea centrală valvulară. Marginea fixă a cuspelor este aderentă de scheletul fibros împreună cu rădăcina aortei. Recesul fiecărei cuspe se numește sinusul lui Valsalva și prezintă ostiile arterelor coronare. Pe marginea superioară a fiecărui sinus, în peretele rădăcinii aortei, proemină creasta sinotubulară care reprezintă joncțiunea dintre sinusuri și aortă (2). 25.1.1.2. Particularități fiziopatologice În SA la vârste înaintate predomină
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
libere prezintă nodulii lui Arantius care asigură închiderea centrală valvulară. Marginea fixă a cuspelor este aderentă de scheletul fibros împreună cu rădăcina aortei. Recesul fiecărei cuspe se numește sinusul lui Valsalva și prezintă ostiile arterelor coronare. Pe marginea superioară a fiecărui sinus, în peretele rădăcinii aortei, proemină creasta sinotubulară care reprezintă joncțiunea dintre sinusuri și aortă (2). 25.1.1.2. Particularități fiziopatologice În SA la vârste înaintate predomină etiologia degenerativă, senilă, incompetența valvulară secundară unor procese patologice determinând îngroșarea, fibrozarea, fuzionarea
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
a cuspelor este aderentă de scheletul fibros împreună cu rădăcina aortei. Recesul fiecărei cuspe se numește sinusul lui Valsalva și prezintă ostiile arterelor coronare. Pe marginea superioară a fiecărui sinus, în peretele rădăcinii aortei, proemină creasta sinotubulară care reprezintă joncțiunea dintre sinusuri și aortă (2). 25.1.1.2. Particularități fiziopatologice În SA la vârste înaintate predomină etiologia degenerativă, senilă, incompetența valvulară secundară unor procese patologice determinând îngroșarea, fibrozarea, fuzionarea și cal - cificarea cuspelor, cu formarea unui obstacol în calea tractului de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
este clasic prin sternotomie mediană și presupune canularea arterială a aortei ascendente, canularea venoasă prin canulă unică introdusă în atriul drept (AD), cardioprotecția în normotermie sau hipotermie moderată (30 0C) prin administrarea de cardioplegice în ostiile coronare și retrograd, prin sinusul coronarian. În toate cazurile se clampează direct aorta și se administrează antifibrinolitice. Se excizează valva aortică, se măsoară orificiul și se alege proteza (mecanică sau biologică) adecvată, care se suturează cu fire separate cu sau fără petec, sau cu fir
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
sindrom Marfan sau bicuspidie. Tehnici chirurgicale. Alegerea tehnicii chirurgicale depinde de asocierea eventuală a anevrismului de aortă ascendentă, caracteristicile cuspelor aortice, prezența comorbidităților, speranța de viață și posibilitatea administrării tratamentului anticoagulant. În situațiile în care regurgitarea aortică este rezultatul dilatării sinusurilor Val salva- și a inelului aortic, dar cuspele aortice sunt indemne, se tentează procedee de reconstrucție a valvei și a rădăcinii aortice. Abordul valvei aortice este similar celui descris la SA. Valva este examinată în vederea posibilei remodelări. În caz contrar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
cu firele de fixare ale protezei. La nivel mondial sunt în curs de dezvoltare tehnici de reparare percutanată cu rezultate favorabile pe trialuri experimentale la animale (21). Anuloplastia percutană oferă avantajul eludării intervenției chirurgicale, dar are potențialul dezavantaj al perforării sinusului coronar, trombozei sau lezării arterei circumflexe adiacente. Durabilitatea acestui abord terapeutic poate fi compromisă de sinusul coronar lipsit de conexiuni fibroase cu inelul mitral. Evoluția postoperatorie Concepția modernă privind istoria naturală a afectării mitrale valvulare a modificat conside-- rabil abordul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
reparare percutanată cu rezultate favorabile pe trialuri experimentale la animale (21). Anuloplastia percutană oferă avantajul eludării intervenției chirurgicale, dar are potențialul dezavantaj al perforării sinusului coronar, trombozei sau lezării arterei circumflexe adiacente. Durabilitatea acestui abord terapeutic poate fi compromisă de sinusul coronar lipsit de conexiuni fibroase cu inelul mitral. Evoluția postoperatorie Concepția modernă privind istoria naturală a afectării mitrale valvulare a modificat conside-- rabil abordul terapeutic chirurgical, de la un răspuns relativ pasiv la instalarea simptomatogiei severe, la chirurgie precoce, anterioară semnelor
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică () [Corola-publishinghouse/Science/91942_a_92437]
-
conține rare fibre de colagen, fibroblaști, fibre elastice, adipocite, vase sangvine, nervi și limfatice. Pot apărea mici aglomerări de limfocite în jurul vaselor. Paraganglionii se văd rar pe secțiunile de rutină, se găsesc adiacent la vasele și nervii mici [3,4]. Sinusurile Rokitansky-Aschoff reprezintă hernieri ale epiteliului în lamina proprie, în mușchiul neted sau în țesutul conjunctiv subseros. Deși mecanismul exact al formării sinusurilor nu se cunoaște, hernierea epiteliului poate rezulta din supradistensia (cu creșterea presiunii intraluminale) și contracțiile extreme ale VB
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
Paraganglionii se văd rar pe secțiunile de rutină, se găsesc adiacent la vasele și nervii mici [3,4]. Sinusurile Rokitansky-Aschoff reprezintă hernieri ale epiteliului în lamina proprie, în mușchiul neted sau în țesutul conjunctiv subseros. Deși mecanismul exact al formării sinusurilor nu se cunoaște, hernierea epiteliului poate rezulta din supradistensia (cu creșterea presiunii intraluminale) și contracțiile extreme ale VB cu slăbirea consecutivă a peretelui acesteia. Ductele Luschka sunt ducte biliare mici, de obicei microscopice, care apar în țesutul conjunctiv subseros subperitoneal
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
modificărilor celulare sunt recunoscute trei grade ale neoplaziei: scăzut (BillN-1), intermediar (BillN-2) și înalt (BillN-3) fără un corespondent macroscopic care să poată fi recunoscut [1]. BillN-3 se dezvoltă, de obicei, pe un fond de metaplazie intestinală sau pilorică sau în sinusurile Rokitansky-Aschoff și poate prezenta cinci fenotipuri celulare: biliar, intestinal, oncocitic, scuamos și celule în inel cu pecete [1,4]. Celulele displazice sunt imunopozitive pentru CEA, S100, CA 19-9 și p53[1], ultimul fiind util și în diferențierea displaziei de modificările
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Dana Crişan () [Corola-publishinghouse/Science/92171_a_92666]
-
apoi se expiră lent, în timp ce se merge lent; Exercițiu pentru masajul nărilor - se face un inspir în 3 timpi; - urmează apoi o apnee; - se expiră pe nas în mod zgomotos, în jet de aer; Exercițiu pentru oxigenarea creierului și a sinusurilor - se realizează în poziția croitorului - cu ochii închiși; - se face o inspirație foarte lentă în 7 timpi; - la expir se contractă abdomenul și se elimină aerul în forță, zgomotos pe nări; Exercițiu la nivelul gâtului, urechilor, nasului - inspir în 3
Refacerea: sursa performanței by Silviu Șlagău; Mariana Costache () [Corola-publishinghouse/Science/91782_a_92326]
-
alegere, din motive de prag de defibrilare, partea stângă a pacientului. Există însă și suficiente cazuri în care pragul de defibrilare este adecvat chiar la implanturi drepte [8]. Procedura de implant decurge în mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
de prag de defibrilare, partea stângă a pacientului. Există însă și suficiente cazuri în care pragul de defibrilare este adecvat chiar la implanturi drepte [8]. Procedura de implant decurge în mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este adesea improprie
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
a pacientului. Există însă și suficiente cazuri în care pragul de defibrilare este adecvat chiar la implanturi drepte [8]. Procedura de implant decurge în mai multe etape: - stabilirea accesului venos - abordul sinusului coronarian - venografia sinusului coronarian - abordul ramurilor adecvate ale sinusului coronarian - plasarea sondelor de ventricul drept/atriu drept - cuplarea aparatului. 1. Stabilirea accesului venos se face clasic pe calea venei subclaviculare pentru că vena cefalică, utilizată uzual la implantul de stimulator cardiac, este adesea improprie plasării a 3 sonde (dintre care
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
abordul de venă axilară prin metoda Belott (puncție în regiunea extratoracică), care în accepțiunea noastră oferă condițiile unei vene centrale mari, comparabilă cu vena subclaviculară, dar fără dezavantajele/complicațiile acesteia (pneumotorace, crush-phenomenon). 2. Odată obținut accesul venos se tentează abordul sinusului coronarian cu ajutorul kit-ului special de implant care oferă diferite variante de catetere ghid, cu curburi și consistențe multiple, în prezent caracteristice fiecărei firme producătoare de astfel de sisteme. Acestea pot fi utilizate direct pentru abordul ostiumului de sinus coronarian
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
abordul sinusului coronarian cu ajutorul kit-ului special de implant care oferă diferite variante de catetere ghid, cu curburi și consistențe multiple, în prezent caracteristice fiecărei firme producătoare de astfel de sisteme. Acestea pot fi utilizate direct pentru abordul ostiumului de sinus coronarian sau pot fi combinate cu catetere de electrofiziologie dedicate sinusului coronar. Deși s-au făcut progrese mari în elaborarea unor catetere ghid ideale este încă posibilă disecția sau perforarea sinusului coronar la această manevră. Disecția apare în < 1% din
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
diferite variante de catetere ghid, cu curburi și consistențe multiple, în prezent caracteristice fiecărei firme producătoare de astfel de sisteme. Acestea pot fi utilizate direct pentru abordul ostiumului de sinus coronarian sau pot fi combinate cu catetere de electrofiziologie dedicate sinusului coronar. Deși s-au făcut progrese mari în elaborarea unor catetere ghid ideale este încă posibilă disecția sau perforarea sinusului coronar la această manevră. Disecția apare în < 1% din cazuri și se datorează cel mai adesea unui cateter ghid mai
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
Acestea pot fi utilizate direct pentru abordul ostiumului de sinus coronarian sau pot fi combinate cu catetere de electrofiziologie dedicate sinusului coronar. Deși s-au făcut progrese mari în elaborarea unor catetere ghid ideale este încă posibilă disecția sau perforarea sinusului coronar la această manevră. Disecția apare în < 1% din cazuri și se datorează cel mai adesea unui cateter ghid mai rigid sau unei manipulări lipsite de delicatețe. Cel mai adesea aceste complicații au o evoluție favorabilă și procedura de implant
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
poate continua. Tamponada cardiacă este excepțională, dar nu neîntâlnită [9]. În funcție de anumite particularități anatomice, cu precădere întîlnite la pacienții cu insuficiență cardiacă și cavități drepte dilatate sau cu intervenții chirurgicale cardiace anterioare, este posibil ca identificarea și abordul ostiumului de sinus coronar să fie imposibile. În aceste condiții se continuă cu plasarea sondelor de atriu drept și ventricul drept, se obturează ieșirea aparatului dedicată ventriculului stâng și se încearcă un nou abord 4-6 săptămâni mai târziu sau se referă pacientul chirurgului
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
obturează ieșirea aparatului dedicată ventriculului stâng și se încearcă un nou abord 4-6 săptămâni mai târziu sau se referă pacientul chirurgului, care poate plasa chiar în ziua următoare o sondă de stimulare epicardică la nivelul dorit [11]. 3. Angiografia de sinus coronar este un pas important în plasarea sondei de ventricul stâng întrucât permite vizualizarea venelor țintă pentru obținerea unei resincronizări optime. Totodată permite anticiparea dificultăților datorate unor vene mici, unghiurilor ascuțite dintre venele țintă și sinusul coronar, prezenței valvelor sau
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]
-
11]. 3. Angiografia de sinus coronar este un pas important în plasarea sondei de ventricul stâng întrucât permite vizualizarea venelor țintă pentru obținerea unei resincronizări optime. Totodată permite anticiparea dificultăților datorate unor vene mici, unghiurilor ascuțite dintre venele țintă și sinusul coronar, prezenței valvelor sau tortuozităților [8-10,12-14]. Se face utilizând o sondă cu balonaș, asemănătoare cu sondele Swan-Ganz sau chiar cu una dintre acestea, deși unii operatori consideră că balonașul Swan-Ganz este prea dur pentru sinusul coronar, putând favoriza disecția
Tratat de chirurgie vol. VII by SORIN MICU () [Corola-publishinghouse/Science/92082_a_92577]