1,118 matches
-
ei aplicativă, în măsura în care o vizare a mecanismelor noetice de transfer este permanent necesară și în măsura în care receptaculul cognitiv al travaliului individual constant devine, în numele progresului, responsabil de toate activitățile conștiinței obiectelor lumii. Aceasta din urmă se angajează în demersuri de evaluare situațională și cheamă colaborarea interiorității la fel precum un circuit cibernetic se lasă dirijat de opțiunea liber-implicată a operatorului. Reflexul mașinal al interfeței cu realitatea are nevoie de ghidaj lăuntric pentru o eficientă inserție a algoritmului procedural, pentru ca înlănțuirea pașilor de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
posibilitate pură a contextului personal, conștiința de sine așează un imperativ concret de realizare, convertind datul de evoluție în obiectivitate manifestă și asimilând în structuri pragmatice scheme provenite din regiunea abstractă a prescripțiilor. Ea întețește funcția activă a unui discernământ situațional pentru care aplicarea corectă devine un imperativ absolut, care este în permanentă legătură cu timpii eficienței (cu segmentarea vigilentă a curgerii actului). Ea variază neobosit criteriile de calibrare ale conștiinței cercetătoare în funcție de sarcina vitală și măsoară chiar în înțelegere economică
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
peren în măsura în care implică o colaborare între tipurile de conștiință aflate în exercitare cognitivă, adică în măsura în care "adoptă" rațiunea eficientă a unei sinteze funcționale de fundal în care se îmbină elemente reflexive cu instanțieri investigatoare care vizează înțelept lumea înconjurătoare. Încorporat contextului situațional și menținut permanent în priză aplicativă, actul se pliază pe axa timpului în modalități fenomenologice care țin de un prezent deschis oricăror combinații inter-dimensionale încărcate de sens existențial, regăsindu-se în formule de articulare destinală care au deopotrivă caracteristici determinate
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
aplicativă a unui nivel superior de raționalitate în teritoriul său subordonat, coborârea din generalitatea subsumativă în particularul pregătit pentru intervenție rostuitoare. În a doua situație, ecuația cazului singular își caută în tărâmul ideilor prototipuri și paradigme exemplificative care răspund configurației situaționale și pot suplini la nivel logistic eternul efort de adecvare a subiectului la sarcina sa. De aceea, în ambele cazuri, prin puterea de adaptare a fiecărei dimensiuni ontologice, se restituie comprehensiunii ceea ce în existențialele fenomenologiei era destinat explicației și se
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
devenise altul... Presupun că, personajul pozitiv care eram până atunci, suferise ,,modificări”. Mi-a promis că-mi va trimite și mie filmul terminat. Am avut filmul cum s a înfățișat la Cannes. L-am vizionat de câteva ori analizând curgerea situațională de-a lungul timpului și confruntările de toate felurile, și la rece, aș zice că regizorul a avut dreptate în ceea ce privește eroul de film, cu un actor care-l înnobilează. De ce ? Filmul nu dezbate altceva decât ideea de ,,revoluție” la Vaslui
Ceauşescu- ... -Băsescu : Mitterand - Snegur - Iliescu - Lucinski - Constantinescu - Regele Mihai I : evocări de reporter by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Journalistic/500_a_1238]
-
să-i răspundă, n-a mai văzut-o. Chestia asta l-a amuzat. I s-a părut foarte tare. Cursanții fericirii Mihaela Michailov Terapia de grup e un performance confesiv care-și propune abordări cognitiv comportamentale într-un anumit protocol situațional. Studiile de psihopatologie abundă în analize ale practicii terapiei de grup, de la stabilirea fazelor de selectare și pregătire ale grupului, la elaborarea tehnicilor și evaluărilor de caz. În terapia de grup, psihodrama - asumarea unui comportament de rol care reușește să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
aceeași măsură cu opțiunile între sensurile clare și cele ascunse. Strategiile argumentative funcționează în toate operațiile logico-discursive spre a construi schematizări acceptabile, adică reprezentări ale obiectului discursului, dar și imagini ale interlocutorilor 5. Utilizarea strategică a normelor de comunicare (norme situaționale, discursive, conversaționale) demonstrează și maniera în care interlocutorii își interpretează rolul în comunicare, pentru a-și arăta calitățile, ori pentru a-și descalifica adversarul. Limbajul și transpunerea sa în discurs sînt adesea considerate drept "patronul" tuturor practicilor semnificante. Semiologia a
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
experienței coabitării, la alegerile din 1988 și în anii care s-au scurs de la această dată, are o rază de acțiune suficient de dezvoltată, mai ales în exercitarea responsabilităților internaționale, pentru a suscita o acoperire mediatică nesolicitată. În diverse logici situaționale, strategia de comunicare este cerută de dimensiunile funcției prezidențiale. În perioadele de criză internă sau internațională, în conjuncturile electorale sau în timpul exercitării curente a puterii, vorbim despre administrarea diverselor aspecte simbolice ale rolului de: gardian al instituțiilor, garant al unității
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
social specific omului? / 9 Ce este agresivitatea? / 12 Cum se manifestă agresivitatea? / 15 Capitolul II. De ce este omul agresiv? / 19 De ce unii indivizi sunt mai agresivi decât alții (cauza individuală)? / 20 Capitolul III. În ce împrejurări devin indivizii agresivi (cauza situațională)? / 37 Mediul înconjurător contexte în care se manifestă agresivitatea / 38 Mediul social contexte în care se manifestă agresivitatea / 47 Capitolul IV. Procesele ce influențează comportamentul agresiv / 99 Factorii biologici ai comportamentului agresiv uman / 99 Factorii cognitiv-afectivi ai comportamentului agresiv / 113
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
omul agresiv? Nu este deloc ușor de răspuns la această întrebare. În încercarea de a găsi un răspuns, au fost analizați o serie de factori ce pot fi împărțiți în două categorii: categoria individuală, vizând factori specifici individului și categoria situațională cu referire la factorii ce reprezintă contextul social. Agresivitatea umană este provocată de motivații total străine animalelor (de exemplu, răzbunarea, prejudecățile rasiale sau etnice). Agresivitatea este un comportament social, rezultatul interacțiunii între două sau mai multe persoane. Într-adevăr, factorii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
totuși, rolul de moderator pe care îl joacă unii factori non sociali. Pentru a înțelege comportamentul agresiv, două aspecte sunt foarte importante: (a) dezvoltarea și emergența diferențelor individuale relativ stabile și (b) identificarea antecedentelor acestor diferențe individuale și a factorilor situaționali ce ar putea influența apariția diferențelor. Fără o analiză aprofundată a acestor aspecte, tentativele de a interveni pentru a reduce sau chiar a înlătura comportamentul agresiv sunt din start sortite eșecului. Studiile științifice arată că predispozițiile individului la un comportament
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
explicare a fenomenului. Una dintre explicațiile avansate se bazează pe natura fiziologică a fenomenului, pe când celelalte subliniază importanța diferitelor forme de socializare. Chiar și pentru cei care susțin ipoteza fiziologică, aceste diferențe nu reprezintă decât fundamentul operațional (background) al factorilor situaționali. Cercetările recente apreciază ipoteza efectului diferențiat datorat factorului de sex influențat la rândul lui atât de procesele fiziologice (Moyer, 1968), cât și de procesele socio-culturale (Archer, Birring, Surinder, și Wu, 1998; Dalz și Wilson, 1989; Fraczek, 1985). Studiile, în care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Dimpotrivă, Olweus (1979) crede că diferențele individuale întăresc sau nu tendințele agresive în funcție de evaluările cognitive, reacțiile emoționale și mecanismele de control (autoreglare) pe care copilul le dezvoltă față de un comportament agresiv. În opinia aceluiași autor, tendințele agresive interacționează cu variabilele situaționale și permit prezicerea comportamentelor agresive. Un studiu longitudinal mai recent demonstrează că măsurarea agresivității la vârsta de 8 ani permite, cu un anumit grad de certitudine, prezicerea tendințelor agresive la maturitate (Huessmann, Eron, Lefkowitz și Walder, 1984 citat de Eron
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
va întârzia sau va fi inexistentă. Interacțiunea deficiențelor neuropsihologice și a primelor experiențe de viață cu un mediu ostil conduce inevitabil la formarea unei personalități antisociale. Studiul care a încercat să arate cum interacționează diferitele dimensiuni de personalitate cu factorii situaționali pentru a influența comportamentul agresiv semnalează anumite probleme în legătură cu statutul lor de variabile moderatoare. Pentru a putea afirma că personalitatea influențează efectul situației, trebuie identificată mai întâi de toate corelația între aceste variabile și manipulările experimentale. Caprara și colegii săi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
individ să-și dezvolte convingeri și atitudini diferite în ceea ce privește legitimitatea socială a comportamentului agresiv. Psihosociologii consideră importantă cunoașterea modalităților de interacțiune a factorilor individuali cu cei legați de diferitele contexte sociale. Capitolul III În ce împrejurări devin indivizii agresivi (cauza situațională)? Cunoștințele actuale despre agresivitate ne permit identificarea unui număr important de factori situaționali ce pot sta la originea comportamentelor agresive, fapt deja demonstrat de clasificarea din capitolul I (agresivitate afectivă sau ostilă, pe de o parte, și agresivitate instrumentală, pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
agresiv. Psihosociologii consideră importantă cunoașterea modalităților de interacțiune a factorilor individuali cu cei legați de diferitele contexte sociale. Capitolul III În ce împrejurări devin indivizii agresivi (cauza situațională)? Cunoștințele actuale despre agresivitate ne permit identificarea unui număr important de factori situaționali ce pot sta la originea comportamentelor agresive, fapt deja demonstrat de clasificarea din capitolul I (agresivitate afectivă sau ostilă, pe de o parte, și agresivitate instrumentală, pe de altă parte). În primul caz, agresorul vrea să facă rău victimei, în
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
reprezentare mentală a acestora (de exemplu, amintirea unei jigniri suportate). Marea majoritate a psihologilor sociali apreciază că agresivitatea, în afara cazurilor strict patologice, nu este spontană ci mai degrabă reactivă, iar principalele cauze ale manifestării acestui tip de comportament sunt factorii situaționali. Factorii biologici sau hormonali ce întăresc o anumită predispoziție agresivă fac parte din grupul de factori numiți de bază, constituind astfel fundamentul operațional al factorilor situaționali (background; Geen, 1998). Agresivitate rezultă din interacțiunea dintre factorii individuali și factorii situaționali. Pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
mai degrabă reactivă, iar principalele cauze ale manifestării acestui tip de comportament sunt factorii situaționali. Factorii biologici sau hormonali ce întăresc o anumită predispoziție agresivă fac parte din grupul de factori numiți de bază, constituind astfel fundamentul operațional al factorilor situaționali (background; Geen, 1998). Agresivitate rezultă din interacțiunea dintre factorii individuali și factorii situaționali. Pentru a o înțelege, trebuie să ținem cont de consecințele acestor factori pe termen scurt și/sau lung. Cercetările efectuate începând cu anii 1960 au permis identificarea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
factorii situaționali. Factorii biologici sau hormonali ce întăresc o anumită predispoziție agresivă fac parte din grupul de factori numiți de bază, constituind astfel fundamentul operațional al factorilor situaționali (background; Geen, 1998). Agresivitate rezultă din interacțiunea dintre factorii individuali și factorii situaționali. Pentru a o înțelege, trebuie să ținem cont de consecințele acestor factori pe termen scurt și/sau lung. Cercetările efectuate începând cu anii 1960 au permis identificarea unor condiții de declanșare a comportamentului agresiv la oameni. Frustrarea, jignirea și atacul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fără ca prezența unei alte persoane să provoace anxietatea celeilalte. Agresivitatea a fost de asemenea asociată cu o stare depresivă sau cu durerea fizică, ea putând fi, printre altele, și o reacție la tot ce ar putea amenința bunăstarea individului. Factorii situaționali ai agresivității pot fi ordonați în două categorii: factori ce vizează mediul fizic al individului și factori ce rezultă în urma interacțiunii sociale. Mediul înconjurător contexte în care se manifestă agresivitatea Studiile istorice și de documentare arată că anumite caracteristici ale
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
alegerea condițiilor și a victimei. Astfel manifestarea agresivității depinde de învățarea, activarea și aplicarea cognițiilor (scheme: construcții ipotetice presupuse a contribui la determinarea organizării experiențelor trăite și a comportamentelor exprimate, scenarii: schemele unor secvențe de evenimente, legate de agresivitate). Informațiile situaționale percepute influențează comportamentul agresiv, creând o stare afectivă imediată. Urmărind scenele de violență transmise de mijloacele media, individul își dezvoltă un comportament agresiv și învață noi moduri de agresiune. Mijloacele media activează cognițiile agresive deja existente, crescând nivelul de activare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
conflictului, agresiunea producându-se doar atunci când persoana este supusă unui atac personal. Indivizii ripostează atacurilor personale pentru a pune capăt conflictului și pentru a împiedica atacurile viitoare, asigurându-și astfel o identitate pozitivă (Toch, 1993). În acest context, rolul factorilor situaționali este la fel de important ca și cel al factorilor individuali. Agresivitatea s-ar manifesta cel mai probabil la indivizii cu puțină încredere în ei înșiși sau la cei care nu știu să folosească alte forme de influențare. Și pentru că perceperea nedreptății
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau pentru a restabili dreptatea. Agresivitatea nu este în schimb consecința normală a unei relații interpersonale conflictuale. Atunci când interesele se ciocnesc sau norma este violată, agresivitatea este folosită ca strategie comportamentală pentru atingerea obiectivului. Conform teoriilor socio-interacționiste, factorii interpersonali și situaționali sunt singurii în stare să determine agresivitatea. În acest context, analiza agresivității se axează pe actor (agresor), pe victimă și pe observator. Rezultatele acestei relații nu pot fi anticipate pentru că ele se aranjează în funcție de dinamica schimburilor ce se produc în timpul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
șiruri de reacții diferite. Pe de o parte, tendința rudimentară de a te bate, asociată furiei și agresivității; pe de altă parte, tendința de evitare a situației neplăcute legată de frică și de îndepărtare a stimulării ostile. Factorii genetici și situaționali cât și experiențele personale contribuie la departajarea acestor tendințe. Orice emoție negativă care activează cel puțin parțial rețeaua furie / agresivitate duce la creșterea în intensitate a senzațiilor negative ce favorizează, în opinia lui Berkovitz, declanșarea furiei, a gândurilor ostile și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se dezvoltă în timpul interacțiunilor copilului cu mediul său înconjurător și se reorganizează în funcție de experiențele lui ulterioare pentru a-i permite să facă față unor situații contextuale diverse. În ceea ce privește factorii contextuali ai agresivității, abordarea explicativă distinge, pe de o parte, factori situaționali ce favorizează sau amorsează cognițiile și reacțiile agresive și, pe de altă parte, factorii care compun straturile cele mai durabile ale mediului din care face parte copilul. Aceștia din urmă intervin pentru a structura și organiza cognițiile (scheme, scenarii, convingeri
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]