1,475 matches
-
și a progresului cultural, „după”, retragerea centrului său politic și cultural spre nord, colonizarea întinderilor pustii prin mănăstiri, devenite ultime bastioane de viață culturală și spirituală, în fața mareei barbare. „Înainte”, promisiunea civilizației și culturii introdusă de scrierile bisericești și limba slavonă, „după”, tributul plătit Hoardei de Aur și toate relele morale și sociale aduse de aceasta și rămase în mentalul rusesc, ca sudate iremediabil de anii de ocupație mongolă. Există apoi un „înainte” și un „după” reconstruirea Moscovei de către cneazul Iurii
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
împrumutat în acești ani! Sper că Iolanda (Vasiliu n. red.) n-a avut probleme la sesiune! Succes, oricum, mereu! Eu am de gînd să dau 5 sau 6 din cele... toate! Mi-e lene să mă apuc de latină și slavonă! Dar văd eu ce mai fac! T. îți mulțumește pentru toate gîndurile bune și vă dorește numai bucurie! La rîndu-mi, vă îmbrățișez cu toată dragostea! Salutări, mereu, dragului de Luca! La fel: pogo-"reicilor"! Numai bine! Aurel P.S. Spune-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
icoane, icoane cu partea de sus ușor arcuită, iar registrul al treilea În care sunt reprezentați proorocii au forma unui cerc cu partea de sus și cea de jos ușor teșite, culoarea fondului, predominant este albastru, scriere manuscris cu caractere slavone. În cursul anului 2012 s-au realizat lucrările de conservare ale catapetesmei din biserică de către Dumitru și Maria Nimircearg și s-a amenjat un muzeu de obiecte bisericești și carte veche prin grija preotului Ionuț Alexandru Figher. Reparații Biserica a
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
de fapt o singură națiune, iar această luciditate comunitară s-a datorat celor care au scris și tipărit În acel idiom, cu rezonanțe latine, ce se vorbea prin aceste locuri - la Început prin copierea unor texte vechi, bisericești, În literă slavonă, apoi prin saltul spre litera, grafia latină și apoi printr-o producție impresionantă de texte originale, literare și istorice care au fixat aceată „descoperire” a unei origini comune ca și a capacității acestei „populații” de a crea În forme „Înghețate
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
romani. Așa i-au văzut pe români istoricii din Renaștere: drept descendenți ai romanilor. Românii Înșiși Încep să se intereseze ceva mai târziu de originile lor latine. Aceasta deoarece, pe când În Occident Înflorea Renașterea, ei se aflau integrați În cultura slavonă a Răsăritului. Reperele lor culturale nu erau latine, ci grecești și slave, determinate de apartenența lor la Biserica ortodoxă. De fapt, catolicismul și ortodoxia Împărțiseră Europa În două, indiferent de limbi și de etnii. Europa latină era Europa catolică (devenită
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
bulgarii, sârbii și rușii. Ce contează mai mult: originile Îndepărtate, sau sinteza culturală a fiecărei epoci? Într-un sens, polonezii erau pe atunci mai latini decât românii! Românii și-au descoperit latinitatea În secolul al XVII-lea. Este perioada când slavona, omniprezentă mai Înainte În Biserică, În actele de cancelarie sau În primele scrieri cu caracter istoric, se retrage În favoarea limbii române. Se petrece o primă deschidere — Încă limitată — spre cultura occidentală. Unii tineri boieri merg la studii În străinătate și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de popor român Înainte de absorbirea elementelor slave de către populația băștinașă romană În cursul secolelor VI-X.“ Printre argumentele lui Ioan Bogdan figurează „suma enormă de elemente slave“ intrate În limba română, atât direct, prin conviețuire, cât și pe cale politico-literară; folosirea slavonei (limba slavă veche) În biserică și În stat, și chiar În „afacerile zilnice ale românilor“, până În secolele XVI-XVII; ca și originea slavă a majorității instituțiilor medievale românești. Influența precumpănitoare a fost a slavilor sudici, mai precis a statului bulgar (limba
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
majoritate greci, sunt acum simpli administratori ai Porții. Însoțindu-i pe acești domnitori „fanarioți“, se stabilesc În țările române o mulțime de greci. Familiile aristocratice se amestecă. Se petrece o simbioză culturală româno-grecească. Greaca devine limba de cultură, precum fusese slavona În urmă cu câteva veacuri. Boierii se Îmbracă după moda orientală. Copiii lor Învață la școală În grecește. Peisajul citadin capătă caracteristici turcești. Românii păreau bine ancorați În Orient... Cine ar fi putut prezice că de la o generație la alta
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de boieri Încep să Învețe franțuzește. Dar societatea rămânea așezată În vechile ei cadre. Secolul al XVIII-lea a Însemnat În Principate chiar o accentuare a orientalismului. Românii (elita, se Înțelege) se Îmbrăcau turcește, vorbeau grecește și scriau cu caractere slavone. Câteva decenii mai târziu, aveau să scrie cu caractere latine, să se Îmbrace europenește și să vorbească franțuzește! O asemenea „schimbare la față“ pretinde o explicație. Doi factori au jucat un rol esențial: modernizarea și ideologia națională. Singurul model al
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
vestimentație, se confruntau două lumi. De regulă, femeile — mai receptive — și bărbații tineri apar Îmbrăcați „europenește“, În timp ce boierii mai vârstnici nu renunțaseră Încă la Îmbrăcămintea orientală. Tranziției În modă Îi corespunde și o tranziție a scrisului. De pe la 1820, scrierea cirilică (slavonă) Începe să fie Împestrițată cu litere latine. Acest curios amestec s-a prelungit până la 1860, când alfabetul latin este introdus oficial. Dispărea astfel ultima rămășiță a secolelor de influență culturală slavonă. Cu franceza s-au familiarizat românii În timpul ocupației rusești
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și o tranziție a scrisului. De pe la 1820, scrierea cirilică (slavonă) Începe să fie Împestrițată cu litere latine. Acest curios amestec s-a prelungit până la 1860, când alfabetul latin este introdus oficial. Dispărea astfel ultima rămășiță a secolelor de influență culturală slavonă. Cu franceza s-au familiarizat românii În timpul ocupației rusești din 1828-1834. Era limba de predilecție a ofițerilor ruși, aristocrați de cultură occidentală. Nu aveau cum ști că franceza Îi va Întoarce pe români Împotriva lor. Tinerii „moldo-valahi“ Încep acum să
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
poate zice altfel, pe românește, dragoste sau iubire (ambele cuvinte slave)? S-a Încercat să se spună, mai pe latinește, amor; cuvântul Însă nu a prins decât cu o nuanță de ironie. Dragostea românilor se declină și astăzi tot În slavonă. Până la urmă, modernizarea limbii române a fost o reușită. Soluțiile extreme nu au prins. S-a procedat radical, dar până la o anume limită. Dacă s-ar fi mers mai departe, se risca ruperea În două a limbii: o limbă pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
era tragerea În țeapă, de unde și supranumele „țepeș“ (gravuri de epocă Îl Înfățișează luându-și masa la umbra unei „păduri“ de țepe!). Ce-i drept, aceste monstruozități sunt relatate În câteva cronici germane și, ceva mai atenuat, Într-o cronică slavonă. Germanii din sudul Transilvaniei (de la Sibiu și Brașov, orașe nemțești În Evul Mediu, numindu-se până nu de mult Hermannstadt și Kronstadt) nu aveau deloc motive de simpatie pentru țepeș; acesta Îi atacase În repetate rânduri, pustiindu-le așezările și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
aflată atunci sub stăpânire rusească), poliglot și, În special, bun cunoscător al limbilor slave, care i-au oferit cheia unor investigații istorice neîntreprinse până atunci de români (să nu uităm că țările române s-au dezvoltat În mediul slav, iar slavona a fost În Evul Mediu limba lor oficială), Hasdeu a ajuns profesor de filologie comparată la Universitatea din București și director al Arhivelor Statului. Însă granițele strâmte și metodele rigide ale unei profesiuni nu i se potriveau. Deși a descoperit
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
porumbrel, frasin, jugastru, gârneață, soc etc. 23 Iulie [DELTA] Pornim după amiază din Tulcea, pe o vreme frumoasă; nouri se plimbă totuși pe cer, par a face a ploae. Spre Sfântul Gheorghe, spre Buhaz. Prislav, pe două maluri; vechea cetate slavonă a lui Sviatoslav. Mai sunt urme de ziduri uriașe. Lângă biserică este ș-acuma un fel de grădină suspendată căreia oamenii îi zic și azi grădina împărătească. Slavii s-au așezat aici întâia oară, când, sub Perieslav, au format un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lucru. Pentru cea de-a doua perioadă, dintre anii 1473-1488, Eugen Stănescu a luat în calcul 52 de privilegii, așa cum apar ele în colecția de documente publicate numai în limba română. În ediția în care documentele sunt publicate în original (slavonă) și în traducere românească DRH, A, vol. II, sunt 93 de documente care se referă la regimul proprietății boierești din Moldova. Perioada 1473-1488 După cum rezultă din tabelul alăturat, cele mai multe documente, 44 la număr, se referă la stăpânirea unui sat, jumătate
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dispar după 1476 18 boieri și, mai ales, dregătorii cei mai apropiați domnului, cum erau postelnicul, paharnicul, stolnicul, comisul și spătarul. Domnul, atributele și autoritatea domniei Domnul este stăpânul țării, dominus, el se intitulează singur stăpânitor, samo derjavni, în limba slavonă, sau autocrator în limba greacă, așa cum apare într-un document din anul 1500. Din titulatura domnului, aflăm că el este domn din mila lui Dumnezeu: “din mila lui Dumnezeu, noi, Ștefan voievod, domn al Țării Moldovei”. Ceea ce înseamnă că domnia
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
inscripții grecești l-a făcut pe istoricul de artă André Grabar să presupună că pictura de la Pătrăuți a fost făcută de un zugrav venit din sudul Dunării. Tetraevanghelul lui Gavril Mic are însă text grecesc paralel cu cel în limba slavonă, iar Gavril era un moldovean, ceea ce înseamnă că printre zugravii și pisarii noștrii se aflau și unii care aveau cunoștințe de limba greacă, deci, nu are nevoie ca la Pătrăuți să vină un zugrav din sudul Dunării. Deoarece din punctul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
școli Centrale Bulgare în afara granițelor statului bulgar. Ideea nu era noua. Ea aparținea unor intelectuali și patrioți bulgari, printre care: Hagi Vâlco, Constantin Fateev, Gheorghi Stoicov Racovschi, Hristo Botev, Liuben Karavelov, ș.a. și care o preconizau ca o “școala națională slavonă”. Ca localitate - orașul Plovdiv din sudul Bulgariei. Nici Comitetul curator al coloniilor bulgare din sudul Moldovei, care opta pentru organizarea unei școli Centrale Bulgare în noul oraș Bolgrad de pe malul lacului Ialpug, nu și-a putut înfăptui dezideratul în perioada
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Tismana, 1649. 37. „ „ „ din anul 1614, de la clucerul Buzinca. 38. 4 (patru) cruci de argint aurit din epoca Șerban Cantacuzino. 39. Cruce mare din lemn de chiparos, M-rea Slatina. 40. Disc de argint, secol al XVI-lea. 41. Evanghelie slavonă, manuscris din anul 1405, de la M-rea Tismana. 42. Evanghelie slavonă, manuscris din anul 1502. 43. 2 (două) Evanghelii slavone imprimate. ARHIVELE STATULUI DIN BUCUREȘTI 1.O parte din actele Casei noastre Domnitoare și în special actele examenului de bacalaureat
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
patru) cruci de argint aurit din epoca Șerban Cantacuzino. 39. Cruce mare din lemn de chiparos, M-rea Slatina. 40. Disc de argint, secol al XVI-lea. 41. Evanghelie slavonă, manuscris din anul 1405, de la M-rea Tismana. 42. Evanghelie slavonă, manuscris din anul 1502. 43. 2 (două) Evanghelii slavone imprimate. ARHIVELE STATULUI DIN BUCUREȘTI 1.O parte din actele Casei noastre Domnitoare și în special actele examenului de bacalaureat al Prințului Carol. 2.O parte din actele bisericii Sf. Vineri-Hereasca
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
39. Cruce mare din lemn de chiparos, M-rea Slatina. 40. Disc de argint, secol al XVI-lea. 41. Evanghelie slavonă, manuscris din anul 1405, de la M-rea Tismana. 42. Evanghelie slavonă, manuscris din anul 1502. 43. 2 (două) Evanghelii slavone imprimate. ARHIVELE STATULUI DIN BUCUREȘTI 1.O parte din actele Casei noastre Domnitoare și în special actele examenului de bacalaureat al Prințului Carol. 2.O parte din actele bisericii Sf. Vineri-Hereasca ce fuseseră depuse la această Direcțiune. 3.Un număr
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
14 octombrie 1916, de față fiind Cuvioșia Sa superioară și Consiliul Spiritual și Economic al Sfintei Mănăstiri Agapia, județul Neamț, am ales din vestmântăria mare următoarele odăjdii și odoare ce urmează a fi ridicate de delegatul guvernului: 1.Una Evanghelie slavonă din 1646, nr.inv.128, ferecată în argint aurit. Manuscris cu ornamente. 2.Una cruce de chiparos, fără scaun, cu chenar de argint, nr. inv. 100. 3.Un Sfânt Aer, cusut cu fir pe mătase, inv. nr. 132. 4.Una
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
Coroanei în valoare de 7 milioane lei aur, variatele gajuri ale Muntelui de Pietate, odoarele mânăstirești din Moldova și Muntenia, prețioasele colecții ale Academiei Române, compuse din numeroase documente originale, 300 de pergamente cu peceți domnești, 25 de volume-manuscripte române și slavone, câteva tablouri în ulei, de mare valoare - printre ele și portretul lui Avram Iancu, făcut după natură de pictorul Rosenthal - unele rarități, între care și vestitele Răspunsuri ale Mitropolitului Varlaam din 1644 la Catechismul calvinesc - unicul exemplar cunoscut -, colecțiile de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
completez — spune d. Pătrășcanu — lista arătând că au plecat în Rusia mai toate odoarele mânăstirești din Moldova și Muntenia, cele mai prețioase colecții ale Academiei Române, compuse din numeroase originale: 300 de pergamente cu peceți domnești, 25 volume manuscripte române și slavone, câteva tablouri în ulei, de mare valoare - printre ele și portretul lui Avram Iancu făcut după natură de pictorul Rosenthal - unele rarități, între care și vestitele Răspunsuri ale mitropolitului Varlaam din 1644 la Catechismul calvinesc - unicul exemplar cunoscut -, colecții de
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]