912 matches
-
inima lui Erotocrit au intrat prin deasa privire, și prin acest exemplu povățuiește pre părinți ca să nu se-ntinză la vorbe de amor Înaintea cruzilor și nevinovaților tineri și să nu laude frumseți trupești, nici să se lenevească de a popri sloboda și deasa privire a frumoaselor fețe (căci frumsețea strică virtutea sufletului) și ascultarea cea dulce a amurezatelor cîntece.” Pann recomandă, În privința moralei, o linie de mijloc: nici prea aspră, nici prea Îngăduitoare. Nici ca Împăratul Eraclie, neomenos și intolerant față de
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de curtoazie, aceeași vervă ironică, aceeași acrobație Între laudă și contestație, același spirit moralist tăios și perfid. Hristoitia Începe cu o dedicație-scuză: „Cela ce găsește vină S-o vrea s-o facă mai bine Nu stau cu el În pricină Slobod este de la mine”, urmată de un cuvînt către cititori și de o prefață. Tema primului este umilința, mai exact: afectarea unei modestii fals umilitoare. El, Pann, s-a străduit să prefacă Într-un stil frumos cartea ce vine din limba
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
căreia jucau, seara, miliarde de țânțari. (Ă). ALTE ASPECTE ALE PROZEI Dacă până În acest an, În proză, temele istorice precumpăneau, din acest an balanța inspirației se Înclină În cealaltă direcție: spre actualitate. Puține sunt romanele cu subiect istoric: Moșia oamenilor slobozi de Constantin Ignătescu, Lanțuri, vol. 2 de Ion Pas, Răscoala iobagilor de I.D.Mușat, relativ bine primite de presă 26, cum o dovedește și acest comentariu al lui Mihai GAFIȚA 27, unul dintre criticii cei mai combativi ai Vieții Românești
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Drum fără pulbere” de Petru Dumitriu. În: Scânteia, nr. 2197, 17 nov. Petru Dumitriu. - Întâlnire cu eroii. În: Contemporanul, nr. 261 (30) 27 iul. Silvian Iosifescu. - O pagină din viața de trudă și revoltă a iobagilor (C.Ignătescu:„Moșia oamenilor slobozi”). În: Contemporanul, nr. 236 (15) 13 apr. - Dumitru Drumaru. - Despre oglindirea adevărului istoric În roman.( C. Ignătescu: „Moșia oamenilor slobozi”). În: Almanahul literar, nr. 6-7 (19-20), iun.-iul. Mihai Gafița. - Ce ascundeau decorurile. În: Viața românească, nr. 3, mart. Dan
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
261 (30) 27 iul. Silvian Iosifescu. - O pagină din viața de trudă și revoltă a iobagilor (C.Ignătescu:„Moșia oamenilor slobozi”). În: Contemporanul, nr. 236 (15) 13 apr. - Dumitru Drumaru. - Despre oglindirea adevărului istoric În roman.( C. Ignătescu: „Moșia oamenilor slobozi”). În: Almanahul literar, nr. 6-7 (19-20), iun.-iul. Mihai Gafița. - Ce ascundeau decorurile. În: Viața românească, nr. 3, mart. Dan Petrașincu. - Literatura fantasticului. În: Flacăra, nr. 16 (172), 19 apr. S.Damian. - Câteva probleme În legătură cu literatura pentru tineret. În: Contemporanul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a fost oferit pe data de 8 mai 1797, atunci când domnul Moldovei Alexandru Callimachi i-a miluit pe nemțeni „cu tot locul Domnesc de la Târgul Pietrei, atât acel cât este cu dugheni și case pe dânsul, cât și tot locul slobod ce mai este afară de Târg, care de astăzi înainte și în veci să le fie dreaptă ocină și moșie, (...) semnele și hotarele lui ce sunt deosebitoare între această moșie și alte locuri ce sunt date mai înainte”. Orașul înceta, astfel
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
după ce se scufundă în adîncuri, trăgînd după ea sute de stînjeni de parîmă, iese din nou la suprafață, cu parîma desfășurîndu-se liber, în spirale ușoare. Se întîmplă uneori, în cursul vînătorii, ca această parîmă naturală, al cărei capăt matern e slobod, să se încurce în parîma de cînepă, încît puiul de balenă e prins ca-ntr-o capcană. Una din tainele cele mai intime ale mărilor părea să ni se dezvăluie astfel, pe acest lac fermecat. Vedeam în adînc împerechindu-se
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și-și dădu bobîrnacul obișnuit, lovitura nimeri chiar sub locul unde ședea bietul Pip. în buimăceala și-n consternarea lui, negrișorul sări fără să vrea, cu vîsla în mînă, peste bord, dar în așa fel, încît o parte din saula slobodă i se încolăci în jurul pieptului, căzînd odată cu ei în apă; iar cînd balena lovită o zbughi nebunește saula se întinse brusc și bietul Pip apăru șiroind de spumă, printre cavaleții ambarcațiunii, tîrît fără cruțare de saula ce i se încolăcise
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
plece). O, viață, sînt mîndru ca un zeu grec și totuși depind de bucata asta de os, pentru a mă putea ține pe picioare! Blestemată fie interdependența asta omenească, ce nu se poate lipsi de socoteli. Aș vrea să fiu slobod ca aerul și iată-mă trecut cu datorii grele în toate registrele lumii! Sînt atît de bogat, încît aș fi putut susține o licitație împotriva celor mai bogați pretorieni, cu prilejul scoaterii la mezat a Imperiului Roman - care ocupa întreaga
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
ideea de a fi vîrît într-un astfel de sicriu îi plăcuse foarte mult, căci îi aducea aminte de obiceiul compatrioților lui care, după ce îmbălsămau vreun războinic mort, îl puneau într-o pirogă, pe care-o lăsau apoi să plutească slobodă, spre arhipelagurile înstelate, căci oamenii aceia cred nu numai că stelele sînt niște insule, dar că înseși mările lor pașnice, nețărmurite, se contopesc, undeva, dincolo de zare, cu cerurile albastre, alcătuind astfel Calea Laptelui, cea cu talazuri albe. După ce-i vorbi
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
micul Flask sălta în sus și-n jos pe valuri ca o sticlă goală, azvîrlindu-și în sus picioarele ca să scape de fălcile cumplite ale rechinilor; în vreme ce Stubb se milogea să fie pescuit de careva, mai ales că saula lui Ahab, slobodă acum, i-ar fi permis acestuia să intre în vîltoarea înspumată, pentru a salva ce se mai putea - în toiul acestor primejdii înfricoșătoare, ambarcațiunea încă neatinsă a lui Ahab păru deodată că-i trasă spre cer de niște fire nevăzute
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scos din muncă de Gancearuc, ca necorespunzător și pus la dispoziția cadrelor, cu toată opunerea comitetului de partid. Același lucru a făcut și Filipescu cu Cristescu D-tru, secretar al organizației de bază în cadrul direcției. Aceeași situație au avut tovarășii: Negrea, Sloboda, Pietraru, Stoica Gheorghe și alții, care ocupau munci de răspundere pe linia de partid și profesională. Au fost scoși sau compromiși în muncă și în fața organizației de partid. În fiecare ședință de partid și profesională se discuta poziția nejustă și
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
de emulație în cinematografie, care șochează, entuziasmează, dar în același timp indignează pe confrați. Fiindcă a violat un sistem de gândire și o manieră de lucru. [...] [...]Evident, Mircea Albulescu este o stea de mărimea unu, dar prea a fost lăsat slobod să zburde, să se răsfețe pe lungimea unui episod, de dragul și în virtutea primatului actorului. Unde este tăietura de montaj, specifică filmului, unde se regăsește acea subtilă și ingenioasă îmbinare de planuri optice, care delimitează teatrul de cinema ? Sincer să fiu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
mediată de concretețea imaginii cinematografice? Printr-o accentuare derutantă a unuia dintre cele două elemente contras tante. Un exemplu paradigmatic: începutul ne-o prezintă pe tânăra biciclistă (Cristina Drăghici), ieșită în calea Trecătorului (Răzvan Vasilescu), drept una având gura cam slobodă. "Cum te cheamă, fato" ? "Mai du-te în p... mă-tii", răsună pe ecran. "Cum te cheamă?", se arcuiește și întrebarea din final. "Ana"". Numele iconic al sacrificiului, în cazul de față vom vedea al unui alt simbol: înălțarea, comuniunea
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
umbla își aduce aminte mai tîrziu Ștefana Velisar Teodoreanu cu picioarele goale, în sandale cu curele, gol pînă la brîu, în plin soare, cu barba mare și chica bogată în vînt... Îl văd, în amintire, prin fîneață, ca un cal slobod". Îi și place, în zăvoaiele Buciumului, să aibă în preajmă un cal, să-l bată pe grumaz, să-i facă schițe. Cîinele-i și el prezent. E o fotografie de familie, reprodusă în excepționala monografie, din 1988, a regretatului Mihai Ispir
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nu se atingă de copiii boierului Gavriliță "pentru căci el vedea și cunoștea Gavriliță că feciorii lui, că nu sunt toți așezați la minte, că o samă sunt cam slobivi"37. Termenul caracterizează nu alienarea în sine, ci un comportament slobod, superficial. În secolul al XVIII-lea acest termen nu se mai utiliza. S-a pierdut și termenul de îndrăcire, termen care ilustra odinioară alienarea. Variantele ca: "i-a luat dracul mințile" sau "îndrăcit", "are pe dracul într-însul" s-au
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Totuși, acești nebuni nu pot fi lăsați liberi, ci îndrumați: "Cel ce nebun măcar că nu se va certa la nebuniile lui, de va face vreo greșeală, iară tot nu se cade să-l slobozească de tot să umble pe drumuri slobod, ce să aibă pază, să fie pe lângă oamenii săi, până se va înțelepți". Este interesantă prevederea referitoare la responsabilitatea din stările de psihoză periodică. "De va face vreo greșeală în vremea nebuniei lui, nu să va certa, iar de va
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Inculeț rămânând președinte al Republicii. Declarația preciza că împrejurările împiedică unirea în cadrul preconizatei republici democratice ruse, că Ucraina „s-a proclamat neatârnată și noi astfel ne-am despărțit de Rusia și republicile alcătuite în vechile ei hotare”. Republica se proclama „slobodă, de sine stătătoare și neatârnată, având ea singură dreptul de a-și hotărî soarta în viitor”. Se va convoca imediat „adunarea poporană pe temeiul glăsuirii obștești”, care va hotărî „rânduiala lăuntrică în țară și legăturile ei de unire cu alte
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
până la râul Nistru, continuând pe râul Nistru pe actuala graniță a regiunii Vinița a R.S.S. Ucrainene, până la granița raionului Camenca al R.S.S. Moldovenești; în continuare pe granița raionului Camenca al R.S.S. Moldovenești până la intersectarea cu râul Vilșanca continuând spre localitatea Sloboda de Jos, lăsând-o în componența R.S.S. Ucrainene; în continuare spre localitățile Chisârneac și Bolgan, lăsându-le în componența R.S.S. Ucrainene urmând pe granița aceluiași raion Camenca în direcția localității Alexeevca, lăsând-o în componența R.S.S.U.; în continuare, pe
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pâine strâină. LUPTA DE LA PODUL-ÎNALT după Mihail Sadoveanu Era În anul 1475. Mahomed, sultanul turcilor, a hotărât să-l ucidă pe Ștefan-Vodă și să calce Moldova În copitele cailor. Toate țările din calea lui fuseseră ocupate, numai Moldova sta Încă slobodă și-i era ca un ghimpe În coastă. Și era În anul acela o iarnă goală. Din porunca lui Vodă, poporul se trăsese din calea turcilor spre munte, pârjolind totul În calea lor și otrăvind fântânile. Caii turcilor trecuseră ca
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
făcut de mână − cu slava luminii cerești, devenind fii ai luminii (In. 12, 36); ei nu vor mai privi unul la altul cu ochi viclean, pentru că viclenia va fi îndepărtată. Nu va mai fi atunci bărbat sau femeie, rob sau slobod (Gal. 3, 28), toți se vor transforma în natură divină, vor deveni Hristoși dumnezei, și fii ai lui Dumnezeu. Atunci fratele va adresa cuvânt de pace unei surori, fără să se rușineze, pentru că toți vor fi una în Hristos (Gal
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și o anume dispoziție contemplativă, melancolică par ieșite de sub pana lui Alecu Russo. Emanând dintr-o adorație adâncă a patriei, bogată și frumoasă, dar nefericită, Cântarea României este un poem alegoric impresionant. O tristețe sfâșietoare pentru umilințele unui neam mândru, slobod și unit odinioară, se împletește cu imprecația teribilă aruncată asupra celor care l-au trădat. Semne înfricoșate vestesc, ca într-un apocalips, apropierea „furtunii mântuitoare”, când va să se arate eroul providențial, Mesia, de care se leagă speranțele de izbăvire
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286071_a_287400]
-
înălța sub ochii noștri. Nicolae apuca mistria de aur și împrăștia mortarul pe un bloc mare de granit - prima piatră a Podului Alexandru al III-lea... Și îi întindea mistria lui Félix Faure: „E rândul dumneavoastră, domnule Președinte!” Iar vântul slobod care vălurea apele Senei ducea cu el cuvintele pe care le rostea energic ministrul Comerțului, luptându-se cu fâlfâitul drapelelor: - Sire! Franța a vrut să dedice memoriei Augustului Vostru Tată unul dintre marile monumente ale capitalei sale. În numele guvernului Republicii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
pe boltă giganticul disc astral. Răcoarea a plecat dintr-odată, alungată de răsuflarea de jar a deșertului. S-a făcut ziuă, mă reîntorc În cabină printre ai mei, fără ca nimeni să știe de mica mea aventură nocturnă, când mintea-mi slobodă s-a jucat cu luna și stelele! Deschid, aiurea, internetul și mâinile lunecă alene pe clape, formând un sigur cuvânt: Oceania! Continent pierdut În apele Marelui Pacific! Insulele Oceaniei se Împart din punct de vedere geografic, În trei mari grupuri
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
nostru "rând de băuturi" sau că unii dintre convivi, precum Socrate, erau capabili să "bea și să rămână treji" (cel puțin așa afirmă Eryximah în Banchetul lui Platon considerat a fi avut loc în 416 î.Hr.)... ori că vorbele foarte slobode ale lui Alcibiade (venit și el la Agathon pentru a-și sărbători victoria la un concurs dramatic) puteau fi atribuite unei alcoolemii foarte ridicate. În cazul încălcării regulilor stabilite de simposiarh, regele banchetului îl putea obliga pe contravenient să danseze
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]