3,402 matches
-
o bucurie nedisimulată pe care el nu o mai văzuse nicicând la el. S-a dus deci în fugă după fratele său mai mare și iată acolo era cel numit Iisus, un bărbat atât de frumos. Îl mișcase privirea lui sobră și luminoasă, curată ca a unui copil, având claritatea apei. Se oprise în fața lui și privise către cel care îi zâmbise cu bunăvoință și care îi făcuse semn să se apropie. Ce fior trecuse atunci prin inima lui... Își aminti
AL SAPTELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349796_a_351125]
-
invocând pe Bălcescu (amant al patriei), pe Heliade (vulcanicul vates) pe Cantemir (elevatul european), pe Eminescu (demiurgul cosmogoniilor), pe Maiorescu (magnificul magistru) etc. În „Cărți poștale” poetul e și nițel Eminescu, are și ceva din plictisul bacovian, dar cu efecte sobre, pline de frumusețe : „Sus, lângă Turnul Alb e gri, E rece, vânt și ud. Jos, cerul Tâmpei se-nnegri Și nu există Sud. Brașovul fără tine-i mort, E sumbru, rău, urât. Biserici negre-n suflet port Și orgi dogite
ROMULUS VULPESCU-UN TRUBADUR MELANCOLIC AL SFÂRŞITULUI DE SECOL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 630 din 21 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344460_a_345789]
-
cu un stâlp metalic, un panou te îndeamnă să te întorci dacă nu vrei să te întâlnești nas în nas cu un urs. Cei care își iau inima în dinți și merg totuși mai departe, descoperă un loc minunat, liniștit, sobru prin înălțimea, duritatea și strălucirea stâncii și în același timp prietenos prin calmul panoramei care ți se deschide larg în față: stațiunea Sinaia ghemuită la poalele domoale și împădurite ale munților Baiului. Aș vrea să-i întreb ceva pe sinăieni
BELVEDERILE DIN SINAIA (1) – STÂNCA SFÂNTA ANA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344502_a_345831]
-
Mehedinți, Drobeta Tr Severin, 1982, p.87-p.118) Cămașă din prima parte a secolului XX aduce o noutate prin bogăția decorului și a cromaticii, elemente esențiale care o deosebesc de cea din secolul al XIX -lea, la care predominau culorile sobre, alb și negru, un decor simplu, caracteristici care sunt vizibile și la cămășile de la începutul secolului XX din Plaiul Cloșani. Ia caracteristicăde Mehedinți, pe care o găsim și înPlaiul Cloșani trece drept ia cu altița, încreț și râuri, compoziție ornamentala
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
jumătate a secolului XX . Este important de menționat că azi funcționează un atelier de confecționat cămăși femeiești la Ponoare- Oana Pârvan. Cămășile lucrate aici deși s-au îndepărtat de cromatică întâlnită la piese mai vechi cele de 1900, o cromatică sobra unde predomina negrul-alb, reiau motive decorative pa care le întîlnim la exemplare mai vechi. *Expoziție realizată de Varvară Magdalena Măneanu Referință Bibliografica: Ciupagul din Plaiul Cloșani”.Expoziție de port popular românesc / Varvară Magdalena Măneanu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
CIUPAGUL DIN PLAIUL CLOŞANI”.EXPOZIŢIE DE PORT POPULAR ROMÂNESC de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 860 din 09 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344562_a_345891]
-
și Maria împreună cu feciorul Constantin și fiica lor Constantina tocmai se odihneau după venirea de la Biserică unde s-a oficiat Prohodul Domnului, adică Patimile Sale și Răstignirea Sa. După terminarea slujbei, toți creștinii se întorc la casele lor în costumele sobre de culoare închisă, simbolizând doliul pentru Răstignirea Mântuitorului, dar cu lumânări aprinse, cu tămâie și cu multe flori adunate de pe giulgiul Domnului din Biserică, unele flori fiind rupte din glastrele gospodinelor, puse imediat în apă și apoi în ghivece se
TRADIŢII ALE SFINTELOR PAŞTI PĂSTRATE ÎN SUFLETUL VÂLCEANULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347927_a_349256]
-
și acest instrument de tortură. Să fie. Am schimbat câteva vorbe și cu doamna profesor - artist plastic Viorica Ghenghe. Sala în care s-a petrecut întâlnirea mea cu cititorii bârlădeni mi-a plăcut foarte mult, având un aer intim și sobru totodată, propice unor astfel de manifestări culturale. În deschidere, a vorbit Domnișoara Geta Modiga. Poetul Petruș Andrei a prezentat cartea mea „Scrisori netrimise” și ne-a vorbit și despre legătura Domniei Sale cu Slobozia: o carte editată acolo (adică aici) - „Taina
SUB SEMNUL DOMNULUI EMINESCU de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 852 din 01 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348035_a_349364]
-
Lalelelor, zbură direct spre Maria și Ion, care își îndreptaseră privirea nerăbdători spre el, să afle dacă Dumnezeu îi va ajuta să aibe și ei un copil. După ce barza coborî lângă ei și se transformă în Înger femeie, îi privi sobru și le spuse: - Marie, Ioane, dorința voastră va fi îndeplinită. Domnul o să vă Trimită o fetiță mâine dimineață. O va Aduce în Țara Lalelelor și o va Lăsa într-o lalea. Voi, mâine să vă treziți dis de dimineață, să
PARTEA I de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347459_a_348788]
-
întoarcerea la trecut, ci ca o realitate istorică. Poetul aprecia că Al. I. Cuza este unul dintre Domnii cei mai patriotici din câți au fost vreodată în Țările Dunării Române: „Nu restabilirea trecutului, stabilirea unei stări de lucruri oneste și sobre - iată ținta la care se mărginește oricine din noi”.( Mihai Eminescu) Dintre marile realizări ale Domnitorului Cuza mai menționăm: adoptarea codurilor moderne în legislația românescă după modelul francez și belgian. Așa a apărut Codul civil, Codul penal și legile privind
CELEBRAREA UNIRII PRINCIPATELOR ROMANE, MOLDOVA SI MUNTEANIA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1179 din 24 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350000_a_351329]
-
Publicat în: Ediția nr. 375 din 10 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Articol de Al.Florin ȚENE Arta șI Literatura în concepția lui Alex.Ștefănescu ( Partea întâia) Cunoscut ca un exigent critic literar Alex.Ștefănescu face parte din categoria cercetătorilor sobri și serioși, uneori ironic, cu o temeinică formație lingvistică și filosofică pentru care actul critic izvorăște dintr-o profundă necessitate lăuntrică obiectivă de clarificare a problemelor literare contemporane.Deși a debutat ca poet, în 1965, ( scriam odată, afirmând :criticul literar
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX. ŞTEFĂNESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 375 din 10 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361898_a_363227]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > COVOR DE FRUNZE Autor: Beatrice Lohmuller Publicat în: Ediția nr. 1346 din 07 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Frunze cad din nou și lasă goi copacii, Spre pământul sobru se leagănă alene, Am pășit pe ele și le-au călcat și alții, Pe un covor de frunze un altul se-așterne. Mereu îmi pare tristă fiecare toamnă Atunci când plouă și timpu-i mohorât, Când zilele cu soare par să adoarmă
COVOR DE FRUNZE de BEATRICE LOHMULLER în ediţia nr. 1346 din 07 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362134_a_363463]
-
elementele însoțitoare ale „Legii privind instituirea timbrului cultural” inițiată de domnii parlamentari Traian Dobrinescu, Varujan Vosganian și Gigel Sorinel Știrbu, care scriu în Expunerea de motive, adică în documentul de susținere ce trebuie să fie cel mai temeinic și mai sobru la o lege: „...Prezentul act normativ... va înlocui Legea nr 35/1994... întrucât s-a dovedit greu aplicabilă și, în consecință, ineficientă...” - text onest și la locul lui, dar, căruia, imediat, îi urmează ca o mare tiradă de teatru sforăitor
BUGETUL PERSONAL AL SCRIITORULUI ŞI FOAMEA PE CARE VOR ALEŞII SĂ I-O TIMBREZE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366018_a_367347]
-
nu râdeți de acest paradox. Eu cred că - de facto - lucrul s-a și întîmplat. Poate că nu voit legislativ; dar din confuzia creată voit de unii, de vreme ce sunt în stare să împăneze cu asemenea formulări o prea cinstită și sobră expunere de motive. Și tocmai de asta, copilul inteligent și talentat își consumă genialitatea stând cu mâna-ntinsă la colțul străzii, ca și cum ar cere milă în plenul Senatului. Teribilă metaforă! Tare aș vrea s-o văd analizată și comentată sub
BUGETUL PERSONAL AL SCRIITORULUI ŞI FOAMEA PE CARE VOR ALEŞII SĂ I-O TIMBREZE de CORNELIU LEU în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366018_a_367347]
-
-și osteneala să nu fie auzită. L-a privit pe judecător și, după ce și el și-a ascuns fața după câteva hârtii, i-a șoptit numărul dosarului. Au mai schimbat câteva priviri și câteva cuvinte în șoaptă, după care, mai sobru și impunător decât era și așa în roba sa neagră ce cădea elegant pe trupu-i uriaș, de la înălțimea fotoliului fixat pe piedestal, judecătorul s-a adresat sălii: - Avem acolo o bătrână bolnavă, nu se vede? Oferiți-i un scaun, vă
PARTAJUL de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365295_a_366624]
-
lui Flaubert), întrucât corespondența dintre scriitor și personaj este evidentă. Trebuie făcute însă câteva precizări. Victor Petrini reprezintă ceea ce a rămas neexprimat din personalitatea lui Marin Preda, după ce acesta și-a scris romanele cu Ilie Moromete. Primul Marin Preda era sobru și practica o disciplină artistică de fier. Descria situații și istorisea întâmplări, fără să le comenteze. Iar el însuși nu apărea în prim-plan. „Cel de-al doilea Marin Preda, reprezentat de Victor Petrini, are comportamentul unui bătrân, care iese
CEL MAI IUBIT DINTRE PĂMÂNTENI (LA 34 DE ANI DE LA APARIŢIE) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1248 din 01 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365377_a_366706]
-
cu toată răceala acelei dimineți de toamnă, a simțit adierea călduță a primăverii și a răs, chiar a râs, înveselită. Numai tovarășul Patron nu a râs. După cum pare, nu a râs niciodată în viață, a fost și este tot timpul sobru veghind ca nu cumva să fie luate în râs valorile partidului. A comandat, pe dată, încetarea cântecului * Pauză de masă ! O oră din cele zece, petrecute pe șantier. După ce servesc masa au suficient timp să se tolănească pe câte un
XXVI. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365385_a_366714]
-
costiște ce duce la Vaslui” și anume „dar pentru care fapte ?!... ”. Pentru el, manifestarea superficială, ar fi avut efectul anihilării reacției provocate de surpriză. A avut prezența de spirit să nu o facă; avea de-a face cu un om sobru cu o inteligență aparte subjugată, din păcate, admirației față de personalitatea tovarășului Nicolae Ceaușescu. Fâstâcit, simțind că „i se limbă plimba în gură”, a fost salvat de intervenția profesorului. - Nu te grăbi să dai un răspuns acum. Găndește, cu temei, înainte de
XXXI ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2245 din 22 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/365520_a_366849]
-
de enciclopedist, a format generații întregi, toți cei care i-au audiat cursurile având mereu în minte și în inimă chipul profesorului de vocație. Prelegerile sale atrăgeau îndeosebi prin claritate și eleganță în ceea ce privește stilul și maniera de prezentare. Ținuta sa sobră și dragostea față de studenți au lăsat urme de neșters în sufletele acestora. În anul 1960 este hirotonit Preot de către viitorul și de pie memorie Patriarh Teoctist Arăpașu, pe atunci Episcop Vicar Patriarhal, iar la 15 decembrie este ales Episcop al
UN GÂND DE RECUNOŞTINŢĂ ŞI PREŢUIRE LA CEAS ANIVERSAR ŞI OMAGIAL – ÎNALTPREASFINŢIA SA DR. NICOLAE CORNEANU LA ÎMPLINIREA A NOUĂZECI DE ANI DE VIAŢĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 994 din 20 septe [Corola-blog/BlogPost/365074_a_366403]
-
Acasa > Poezie > Delectare > INTIMITATE Autor: Marioara Nedea Publicat în: Ediția nr. 2053 din 14 august 2016 Toate Articolele Autorului Nu te cunosc și nu cunosc motivul care m-a azvârlit în marea aspră din emisfera sobră și-n nativul talent și în tăcerea dumneavoastră. Nu îmi explic de ce atâția fluturi își scutură polenu-n mintea mea avidă după verde și săruturi, Flămândă după prozodia ta. Mi-ajunge umbra ta până la glezne. Eu o înfig adânc într-o
INTIMITATE de MARIOARA NEDEA în ediţia nr. 2053 din 14 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365196_a_366525]
-
în acest sens, în bună măsură și pe ceilalți mai ales pe Florin și Dinu. Începu să zâmbească în sinea lui gândindu-se că îl luase din ultima bancă, de lângă Florin, mutându-l în față, alături de Cati, eleva cea mai sobră din clasă și poate din tot liceul. * Cati nu mai înțelegea nimic și pe deasupra se simțea destul de tulburată. Simțise doar că poalele sarafanului îi sunt trase, constatase ca pulpele îi fuseseră dezgolite, era cât pe ce să scoată un strigăt
VII. CASA SUFLETULUI MEU de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/365164_a_366493]
-
Publicat în: Ediția nr. 758 din 27 ianuarie 2013 Toate Articolele Autorului Eseu de Al.Florin Țene Arta șI Literatura în concepția lui Alex.Ștefănescu ( Partea întâia) Cunoscut ca un exigent critic literar Alex.Ștefănescu face parte din categoria cercetătorilor sobri și serioși, uneori ironic, cu o temeinică formație lingvistică și filosofică pentru care actul critic izvorăște dintr-o profundă necessitate lăuntrică obiectivă de clarificare a problemelor literare contemporane.Deși a debutat ca poet, în 1965, ( scriam odată, afirmând :criticul literar
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX.ŞTEFĂNESCU, PARTEA I-A de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364853_a_366182]
-
volumul deja prezentat, ”Captiv pe tărâmul copilăriei”. Așadar, stârnită de lectura acestei cărți, primită de la însuși Marian Malciu, am parcurs destul de repede și cartea ”Dor de Bucovina”, în care autorul îmbină jurnalul de călătorie sau reportajul cu notațiile personale (uneori sobre, alteori umoristice), cu prezentarea unor informații bine documentate și bine plasate, trecând cu naturalețe de la trecutul istoric la prezentul evenimentului în sine, dar și la prezentul scrierii cărții. De fapt, evenimentul, ce capătă amploare literară sub condeiul magic al domnului
DOR DE BUCOVINA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364971_a_366300]
-
și l-a pipăit cu profesionalism. - Bine, bine, a exclamat Mișu, dar lăsați-mă să conduc. Vă pup, fetelor! Stăm de vorbă după ce ajungem... Fetele au traversat curtea, minunându-se de ordinea existentă, în timp ce se hârjoneau cu Doru. Mișu era sobru. Le explica ce se găsea în toate acareturile, mândru, dar atent și subtil în a examina fetele din cap până-n picioare. „Arată bine amândouă, frate! Marfă bună. Nu are gusturi rele prostu’ ăsta de Doru... E greu să aleg. Sunt
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366585_a_367914]
-
din inițativa împăratului Napoleon al treilea, de către o altă persoană devenită celebră pentru asta, baronul Haussmann. Semnificativă pentru mentalitatea ceor două popoare mi se pare o comparație între reședințele regale din afara capitalei, Castelul Windsor și Palatul Versailles. Castelul Windsor este sobru, masiv, zidurile care îl împrejmuiesc dau impresia că principalul scop este cel de apărare, cuvântul cheie fiind piatra. Palatul Versailles este grațios, opulent, strălucitor, plin de opere de artă, este înconjurat de grădini amenajate artistic, principalul scop este distracția, cuvântul
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
competiție cu fericirea, ca s-o biruie și să și-o anexeze la cununa vieții. Ea și-a întemeiat viața, nu a luat-o din timpul cuiva, iar de aceea poate că e prea mult învăluită într-o densă tăcere sobră. E de neinvidiat liniștea chipului ei pentru că rădăcina îi este în adevărul lăuntric. Un adânc de tăceri și lupte! Nu pentru simplități ale vieții, ci pentru mărețiile ei luptă Cristina Țopescu. Nu ce e greu ca piatra e o pacoste
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]