1,640 matches
-
300 m de marginea abruptului principal al vechii alunecări și a evoluat prin împingere pe o distanță de 1-1,5 km. Această împingere a generat și alunecarea părții inferioare a versantului și chiar a malului stâng al râului Bahlui. Datorită socului din zona centrală, alunecarea s-a evazat spre bază, pe ambele laturi. Evazarea are, pe sensul de deplasare a alunecării, 500 m lungime pe latura estică și circa 1000 m pe latura vestică. Astfel, din punct de vedere al modului
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Crâng", fagul nu s-a instalat decât pe 40-60%, iar restul a fost ocupat de carpen, gorun, plop tremurător etc. Arbuștii și flora ierboasă au o slabă dezvoltare în aceste păduri umbroase. Între arbuști sunt de menționat cornul (Cornus mas), socul (Sambucus nigra), alunul (Corylus avellana) ș.a., iar la partea joasă a pădurii întâlnim flora de mull. Principalele specii componente ale florei de mull din pădurile acestei zone sunt: vinarița (Asperula aderata), urzica moartă (Laminum maculatum), jaleșul (Stachys silvatica), pochivnicul (Asarum
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
tinere, s-a ridicat la circa 50 t/an. Plantele medicinale recoltate au atins cifra de 19,6 t/an, dintre care menționăm: mușețelul (Matricaria chamomilla), coada șoricelului (Achillea setacea), urzica moartă (Urtica dioica), vâscul (Vâscum album), potbal (Tusilaga farfara), socul (Sambucus migra), măcieșul (Rosa canina). (Amenajamentul Ocolului Silvic Hârlău, 1995). 4. REZERVAȚIILE ȘTIINȚIFICE FORESTIERE În bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari, prin grija organelor locale și a unor oameni conștienți de necesitatea păstrării unor colțuri de natură
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
-Climatologice, tom I, București. Martiniuc C., Băcăuanu V. (1962) "Contribuții la studiul geomorfologic al regiunii Cotnari"; Anal Șt. Univ. "Al. I. Cuza" Iași, secț. II-b, tom VIII. Mihăilescu V. "Podișul înalt din vestul Botoșanilor regiunile Dealul Mare și Mândrești"; Bul. Soc. Rom. Geogr., tom. XLVIII, București. Mihăilescu V. (1931) "Depresiunea Botoșani Hârlău în zona ei de contact cu podișul înalt dinspre Siret"; Lucr. Inst. Geogr. Univ. Cluj., tom IV. Mihăilă D., Budui V., Cristea I., Tanasă I. (2006) - „Consideratii asupra riscurilor
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Tănasă I. (2011) ,,Clima Podișului Sucevei , Fenomene de risc,,, Teză doctorat ,Univ. ,,Ștefan cel Mare,, Suceava . Todiraș Al. (1994) "Orașul Hârlău ghid turistic"; Editura Al. D. Todiraș, Iași. Tufescu V. (1934) "Observări asupra limitei de vest a Depresiunii Jijiei"; Bul. Soc. Rom. Geogr., Tom. LIII, București. Tufescu V. (1937) "Dealul Mare Hârlău Observări asupra evoluției reliefului și așezările omenești"; Bul. Soc. Rom. Geogr., tom LVII, București. Tufescu V. (1966) "Modelarea naturală a reliefului și eroziunea accelerată";Editura Acad. București. Ungureanu Gh.
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Hârlău ghid turistic"; Editura Al. D. Todiraș, Iași. Tufescu V. (1934) "Observări asupra limitei de vest a Depresiunii Jijiei"; Bul. Soc. Rom. Geogr., Tom. LIII, București. Tufescu V. (1937) "Dealul Mare Hârlău Observări asupra evoluției reliefului și așezările omenești"; Bul. Soc. Rom. Geogr., tom LVII, București. Tufescu V. (1966) "Modelarea naturală a reliefului și eroziunea accelerată";Editura Acad. București. Ungureanu Gh., Botez C., Anghel Gh. (1971) - "Cronica Cotnarilor"; Ed. științifică, București. Ungur, A., (2008) , Pădurile României. Editura Delavada, București. *** (2005),"Amenajamentul
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
Lionte, Mihai Frasin, Radu Andrei, Victorița Simionescu, Ovidiu Petris,), Editura Junimea Iasi, colectia Esculap, 2005 12. Șorodoc L., Frasin M., Benchea Beatrice, Ciuhodaru T., Zaharia Ileana - Considerații asupra sindromului serotoninergic pornind de la un caz de intoxicație polimedicamentoasă, Rev. Med. Chir. Soc. Med. Nat., Iași - 2002 - vol. 106, nr. 2. 13. Taboulet P., Michard F., Muszynski J. et al Cardiovascular repercussions of seizures during cyclic antidepressant poisoning. J Toxicol Clin Toxicol 1995; 33(3): 205-211. 14. Thanacoody HK, Thomas SH. Tricyclic antidepressant
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
Homan CS, Maitra SR, Lane BP, et al: Therapeutic effects of water and alkali injury of the esophagus. Ann Emerg Med 1994; 24: 14 - 20 8) Lionte C., Sorodoc L., Laba V., Respiratory syndromes in acute poisoning, Rev Med Chir Soc Med Nat Iasi. 2004 Jul-Sep;108 (3):5448. 9) Lionte CĂtălina, Laurențiu Șorodoc, Ovidiu Rusalim Petriș, Victorița Șorodoc Unusual Presentation and Complication of Caustic Ingestion J Gastrointestin Liver Dis March 2007 Vol.16 No 1, 109-112 151 10) Peter M
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]
-
cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag 30; Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara 2000; Albumul Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 2002, pag. 24, 25. Sorin Smultea - Recolta uriașă Ulei pe pânză Lucrări în instituții: Muzeul de Etnografie din Caransebeș. Soci Daniel 1989 Pictor „Am descoperit Arta naivă, plimbându-mă prin Muzeul Satului, atrăgându-mă, de atunci pictez, simțind că mă reprezintă.” Născut pe 15 mai 1989 în București. Studii: Liceul Tehnic Media, București Debut artistic - 2002 Daniel Soci Plugarul Ulei
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
din Caransebeș. Soci Daniel 1989 Pictor „Am descoperit Arta naivă, plimbându-mă prin Muzeul Satului, atrăgându-mă, de atunci pictez, simțind că mă reprezintă.” Născut pe 15 mai 1989 în București. Studii: Liceul Tehnic Media, București Debut artistic - 2002 Daniel Soci Plugarul Ulei pe pânză Lucrări în instituții: Galeria de Artă Naivă a Muzeului Județean de Artă Argeș, Pitești; Stancu Margareta Pictor Localitatea: Sfântul Gheorghe Bibliografie și reprezentare grafică: Arta plastică de amatori, Ed. Meridiane, București, 1980. Stănescu Eugenia 1908 1993
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
cum o duc românii din țările baltice - vă așteptăm și vă stăm la dispoziție.” Societatea ” Dacia ” din Letonia ne-a transmis adresele comunităților de români din Caucazul de Nord, Ținutul Krasnodar și Kuban în localitățile : Moldova - Novka raionul Tuapse, protopopiatul Soci. Aici se află 450 vorbitori de limbă română, au școală de 8 ani (nu se precizează limba de predare) iar primarul V. Markovici - Verbovschi și secretara Nina Plămădeală știu românește. Moldonorika raionul Krimsk, protopopiatul Novorosiisk are cca 8.000 de
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
au participat cercetașii naturii de la Lic. V.AIecsandri, însoțiți de profesori și membri ai „Gintei Latine”. 15.06. Spectacol dat de fanfara Liceului din Nisporeni, jud. Ungheni, în Grădina Copou. 25-26.06. Cea de-a X-a ediție a Simpozionului Soc. Cult. „Ginta Latină”, organizat în colaborare cu Fundația Academică Petre Andrei - „Unitatea Romanității Orientale”. 15.08. Înființarea filialei „Ginta Latină” din Rm. Vâlcea de către d-na Laura Vega. 21-30.08. S-a desfășurat la Muncel (lângă Pașcani) cea de-a
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Episcopului Visarion Puiu iar la troița din Cimitirul fără cruci”, a eroilor căzuți după august 1944. 09.10. S-au desfășurat „Zilele Academice ieșene”,cel de-al XVI-lea Simpozion cuprinzând și comunicări prezentate de Comisia de Ecologie Umană din cadrul Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.10. Pelerinaj la „Sf. Paraschiva , ocrotitoarea lașului. Au participat : Vladimir Țurcanu, dr. Vasile Pruteanu și Tatiana Pruteanu din orașul Bălti. 22-25.10. Participare a delegaților „Gintei Latine” din lași și Bălți la Simpozionul desfășurat la Timișoara
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
României, cercetașii naturii au depus flori la Monumentul din Piața națiunii, în prezența personalităților politice locale și din București. 08.12. Întâlnire cu studenții aromâni din Albania, care studiază în lași li s- au înmânat cărți și reviste din biblioteca Soc. Cult. „Ginta Latină”. 14.12. Înmânarea „Diplomei de membru de onoare” a Societății Culturale „Ginta latină”, prof. univ. dr. Petre Andrei. 16.12. Participare la Casa Universitarilor, la „Zilele Academiei Ecologice D.Cantemir”. Scrisoare către Președintele României Scrisoarea de față
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Timpul, Reșița, 2001, pag. 126; Mihai Vintilă - Colivia cu naivi, Ed. InterGraf, Reșița, 2002, pag 30; Albumul Arta Naivă, Ed. First, Timișoara 2000; Albumul - Artă Naivă, Ed. First Timișoara, 2002, pag. 24, 25. Lucrări în instituții: Muzeul de Etnografie Caransebeș. Soci Daniel 1989 Pictor „Am descoperit Arta naivă, plimbându-mă prin Muzeul Satului, atrăgându-mă, de atunci pictez, simțind că mă reprezintă.” Născut pe 15 mai 1989 în București. Studii: Liceul Tehnic Media, București Debut artistic - 2002 Lucrări în instituții: Galeria
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
pe femei, care din pricina asta zac de boala numită lipitură, de care se poate scăpa prin anumit descântec"); face femeile însărcinate să nască înainte de vreme copii morți), Baba Coaja ("care omoară copiii cei nebotezați și ascunde sufletele lor într-un soc, unde petrec până ce putrezește trupul, din care pricină românii nu prea strică socul"). Artur Gorovei arată în Datinile noastre la naștere că femeile însărcinate se tem în special de Samca (numită în Muntenia Avestița, aripa Satanei, iar în Bucovina, Spurcata
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
poate scăpa prin anumit descântec"); face femeile însărcinate să nască înainte de vreme copii morți), Baba Coaja ("care omoară copiii cei nebotezați și ascunde sufletele lor într-un soc, unde petrec până ce putrezește trupul, din care pricină românii nu prea strică socul"). Artur Gorovei arată în Datinile noastre la naștere că femeile însărcinate se tem în special de Samca (numită în Muntenia Avestița, aripa Satanei, iar în Bucovina, Spurcata) și dă ca exemplu pe Fecioara Maria, când era însărcinată cu Iisus Hristos
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
tunderea lui vom obține un gard viu si des, in care își vor putea construi cuiburi mierlele si silviile. Doua, trei conifere (molid, brad, pin) vor deveni nu numai loc pentru cuiburi, dar si adăpost in timpul iernii. ◄ Arbuștii ca socul, porumbarul, lemnul câinesc, scorușul, cornul, păducelul, măceșul au fructe care sunt delicatese pentru păsări. Unii arbuști ornamentali pot fi si ei o alegere buna. Eleganta tuia, de exemplu, oferă atât desiș pentru cuibărit, cat si semințe pentru scatii sau florinți
Aspecte ecologice ale avifaunei din unele parcuri ieşene : valorificarea instructiv-educativă a studiului avifaunistic by Magdalena Dorina Culbec () [Corola-publishinghouse/Science/335_a_652]
-
în situații în care se evidențiază bine în compoziție, dă peisajului un caracter de măreție și perenitate. În mod asemănător, dar la o scară mai redusă, talia arbuștilor condiționează folosirea lor în diferitele compoziții. Arbuștii de talie mare (liliac, sânger, soc, salcâm galben, scumpie, s.a.) participă la volumetria plantațiilor completând și echilibrând volumele vegetale de arbori, fie în asociere cu aceștia, fie în poziții separate. În grădinile mici ei pot chiar suplini absența sau numărul redus al arborilor. Arbuștii mici și
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
with life crises, Lexington, Heath, 1976. 73. NECULAU, A. "Personalitatea o construcție socială", Revista de Psihologie, 1, 1988. 74. NECULAU, A. (coord.) "Comportament și civilizație", Ed. Științifică și Enciclopedică, București, 1987. 75. NECULAU, A. (coord.) - „Psihologia câmpului social: reprezentări sociale”, Soc. Știință și Tehnică, București, 1995. 76. NUTTIN, R.J. "Theorie de la motivation humaine. Un besoin d`un projet d`action", Paris, PUF, 1980. 77. PIAGET, J.; CHOMSKY, N. "Teorii ale limbajului. Teorii ale învățării", București, Ed. Politică, 1988. 78. POPESCU-NEVEANU, P.
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
Calendula officinalis)+herba de cicoare (Cichorium intybus)+herba de păpădie (Taraxacum officinale)+herba de tătăneasă (Symphytum officinale)+herba de ventrilică (Veronica officinalis) din care se beau, zilnic, 2 ceaiuri, ușor Îndulcite. *Infuzie din flori de gălbenele (Calendula officinalis)+flori de soc (Sambucus nigra)+frunze de salvie (Salvia officinalis)+herba de coada calului (Equisetum arvense)+herba de rozmarin (Rosmarinus officinalis)+herba de pelin alb (Artemisia absinthium) din care se beau, zilnic, câte 2 ceaiuri Îndulcite cu miere de albine. Pulbere din amestec
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
eventual amestecate cu mătase de porumb și cozi de cireșe are efecte deosebit de bune În eliminarea excesului de apă din țesuturi, prin acțiunea diuretică. -Alte decocturi se prepară din bulbi de ceapă și arpagic, herba de coada calului, scoarță de soc și de mesteacăn, cu adaus de bicarbonat de sodiu alimentar, muguri de mesteacăn, fructe de caprifoi și semințe măcinate de morcov. -Infuzie din frunze proaspete de urzică vie și urzică mică, frunze tinere de mesteacăn sau nuc, flori de gălbenele
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
un pahar cu 150 ml apă; se beau 3 păhărele pe zi pentru a mări diureza care survine la 4 ore după administrare. Amestecurile de plante medicinale recomandate În tratarea ascitei sunt: -Infuzie din amestec de coada calului, urzică albă, soc, rozmarin și pelin alb din care se ia 1 linguriță la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 5 minute, se strecoară și se beau 2 ceaiuri pe zi. -Decoct din amestec cu fructe de ienupăr (2 linguri), herba de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
rămasă după strecurare se aplică sub formă de cataplasmă pe zonele umflate. Rețeta autorilor *Allium cepa (ceapă) + Artemisia absinthium (pelin alb) + Betula verrucosa (mesteacăn) + Equisetum arvense (coada calului) + Juniperus communis (ienupăr) + Petroselinum crispus (pătrunjel creț) + Phaseolus vulgaris (fasole) + Sambucus nigra (soc). Pentru uz extern În ascita abdominală se aplică frecvent cataplasme fierbinți din cartofi fierți transformați În pastă sau cataplasme cu ceapă tăiată pusă de 2 ori pe zi, cu efecte de stimulare a eliminării urinei din corp. Cataplasmele se pot
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]
-
pe nemâncate, la ora 11 și seara la ora 17, s-a dovedit foarte eficientă În combaterea ascitei, declanșată În urma unei hepatite. Foarte utilă este și cura cu 3-4 lămâi pe zi. Sucul obținut la storcător din fructe coapte de soc sau din frunze bine spălate de țelină este deosebit de util În diferite faze ale ascitei. O linguriță de ulei de măsline sau de bostan luată seara ajută mult defecația. Ca alimente interzise din hrana zilnică sunt: grăsime animală, slănină, tocături
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92301]