1,987 matches
-
și cu dimensiunile puterii. Parafrazându-l pe Foucault, se poate considera că trupul/chipul artistei este autodocilizat, autoreglat să corespundă anumitor tipare culturale. În același timp, în terminologia studiilor culturale, „împrumuturile” din istoria artei sunt practici opoziționale care rezistă forțelor social-politice dominante. Reconfigurările trupului artistei se asamblează și în cheie feministă, deoarece idealurile estetice construite de lumea masculină în legătură cu feminitatea sunt respinse. De pildă, în „Self-Hybridations” (1998-2002Ă, artista parafrazează și grefează canoanele frumuseții clasice pe propriul chip; inspirată de transformările corporale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
cu instituirea unei ordini bioteroriste, a crimelor împotriva umanității înseși. Posibilitatea biodezastrului întrevăzută de acești critici este socotită a începe concomitent cu controlul asupra genomului uman, caz în care riscurile și pericolele depășesc beneficiile, la nivel atât ontologic-cognitiv, cât și social-politic. Considerând homo sapiens drept vârful dezvoltării speciilor inteligente, nu fără aroganța care plasează umanul în centrul universului, acești critici doresc oprirea evoluției biologic-cognitive în punctul actual, în scopul evitării riscurilor inerente proceselor evolutive. Criticii își pun speranța în continuarea existenței
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și moarteaă, cât și colectiv-sociale (un post-/transuman capabil să-și împărtășească experiențele în noi registre, cum ar fi schimbul direct de amintiri sau de sentimenteă. Acest tip de radicalism vizionar depășește însă cadrele actuale ale fizicii, metafizicii, eticii și social-politici, forțează limitele bunului-simț uman și condițiile umanității, pășind pe teritoriul imaginației și al ficțiunii (în special științifico-fantasticeă populat de entități și specii post-/transumane felurite. Principiile transumanismului sunt transpuse adesea într-o ideologie care combină vizionarismul tehnologic cu cel religios
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
decide și interveni în mod direct în lume. În perspectiva de comunicare a calculatoarelor între ele și cu oamenii, susținătorii tehnologiilor nu au în vedere dereglările produse de raportarea umanului la mașina informațională, situație pasibilă de mutilări ontologice, epistemologice și social-politice. De pildă, direcția entuziasmului manifestat în domeniul inteligenței artificiale se rezumă la a profetiza o „eră digitală a optimismului”, descentralizată și global armonizată, caracterizată prin societatea postinformațională a mașinilor cu personalitate. O eră plină de pozitivitate, mulțumită binefacerilor ordinatorului, o
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
decât latura dezastruoasă posibilă în contextul noilor tehnologii, precum Slavoj Zizek (vezi interviul în Gutmair și Fluor, 1998Ă, de pildă, nu întrevede decât isteria din versiunile „paranoice” ale cyberspațiului. Pentru Virilio, umanul cibernetizat devine subordonat mașinii, atât ontologic-epistemologic, cât și social-politic, în cadrele vulnerabile ale unei subiectivități amenințate. De la perspectiva vizualizării automate a „mașinii viziunii” (fenomenul de universalizare a vizualuluiă, fenomenologul ajunge la perspectiva virtualizării globale a „bombei informatice” (procesul de mondializare a virtualizăriiă, atât în ceea ce privește cronopolitica (temporalitatea instantă și mondială
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Astfel, se înscrie în practici discursive care determină trupul să funcționeze ca un produs al puterii și generează subiectivități subversive și rezistențe materiale. Mai degrabă decât o realitate fizică și un trup biologic, spațiul virtual se conturează ca o heterotopie social-politică, cu activități ale puterii și ale contraputerii, un corp social conturat prin tactici și strategii de putere/cunoaștere, atât lingvistic-discursive, cât, mai ales, instituționale și culturale. Subiectivitatea postumană este prinsă în noduri ale relațiilor de putere, într-o rețea de
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
alterități sociale, economice, politice și ideologice, o rețea definită deopotrivă prin metode ale controlului și ale manipulării și prin contrapractici ale diferenței și ale pluralității. Corpul începe să nu mai aibă doar un caracter organic-tehnologic, ci să dobândească un caracter social-politic; cu toate acestea, perspectiva întrupării spațiale nu este pierdută din vedere, ci continuă să se infiltreze în toate ipostazele cultural-contingente ale spațiului virtual. Cu toate că perspectiva foucaultiană a spațiului și a corpului sociale este lipsită de vederi fenomenologice, îndreptându-se mai
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ivite, ale comunităților electronice sau ale democrației digitale. Ilustrând și concomitent chestionând subordonarea corporealității la practicile social-discursive, așa cum este aceasta întâlnită la Foucault, viziunea reconciliatoare a studiului de față dorește a propune alternative creatoare și rezistențe locale în spațiul conflictelor social-politice globale. Intenționale și active, conform modelului merleau-pontyian, conective și rizomatice, urmând paradigma deleuzo-guattariană, aceste practici susțin confruntarea dintre putere și contraputere, pe linia ideologiei foucaultiene. O perspectivă interdisciplinară trebuie să ilustreze modurile în care utilizarea tehnologiilor comunicaționale este o „extensie
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
O perspectivă interdisciplinară trebuie să ilustreze modurile în care utilizarea tehnologiilor comunicaționale este o „extensie” a intereselor umane individuale și colective, dar și o concentrare și o reducție a acestora sub imperiul codului cibernetic binar, al controlului și al circuitelor social-politice. Tabloul acestor practici este complex și contradictoriu, cuprinzând procese ale forțelor social-politice implicate în viața de zi cu zi și în cultură, de la impoziții instituționale și dominări monopolizatoare la negocieri și inițiative marginale și interactive. tc "" Capitolul 4tc " Capitolul 4
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
este o „extensie” a intereselor umane individuale și colective, dar și o concentrare și o reducție a acestora sub imperiul codului cibernetic binar, al controlului și al circuitelor social-politice. Tabloul acestor practici este complex și contradictoriu, cuprinzând procese ale forțelor social-politice implicate în viața de zi cu zi și în cultură, de la impoziții instituționale și dominări monopolizatoare la negocieri și inițiative marginale și interactive. tc "" Capitolul 4tc " Capitolul 4" Cyberfeminismul și corpul împuternicittc "Cyberfeminismul și corpul împuternicit" Termeni-cheie: cyberfeminism, gender, postfeminin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
într-o lume dominată de bărbați și accentuarea diferenței feminine prin care femeia se individualizează în roluri sociale specifice se continuă în cyberfeminism. Aceasta devine, așadar, un amalgam teoretic al discursurilor feministe cu discursurile tehnoculturii, dar și o practică ideologică, social-politică. Mutația cea mai importantă a acestei direcții o constituie însă abordarea postgender, o abordare legitimată prin apelul la iconicitatea cyborgului. Depășirea categoriei de gen devine posibilă prin referința la procesele de cyborgizare umană, astfel încât noțiuni precum „masculin” sau „feminin” devin
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
individual sau colectiv controversabil. În momentul în care discursul teoreticienei se ideologizează, nelimitându-se doar la simpla schițare a digitalizării vieții contemporane, lucrurile se complică. Haraway radicalizează discursul cyborgic, împingându-l la o limită criticabilă, legându-l de practicile activiste, social-politice ale femininului și de o încercare de schimbare a percepției asupra feminismului însuși. Imaginea ontologică a cyborgului începe să se constituie din acest moment deopotrivă ca o epistemologie militantistă și ca o ideologie feministă postmarxistă și postfuturistă. Această ideologie este
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
că femeia se vede nevoită a riposta prin încorporarea tehnologică și, implicit, prin împuternicire. De data aceasta, trebuie să înțelegem termenul de încorporare nu doar ontologic și cultural, cu sinonimul de întrupare (a viețui ca și prin trupă, ci și social-politic. Astfel, avem de-a face cu o mișcare dublă: pe de o parte încorporarea în structuri ale disciplinei și ale controlului de tip militar, iar pe de altă parte rezistența subversivă și opoziția la această încorporare prin preluarea puterii. Se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și spiritual. Ambele iconuri chestionează noțiunea de puritate ontologică în condițiile hibridării ființei și sfidează conceptele de uman și de masculin, de normă (divină sau militară, guvernamentală, medicală etc.Ă și de umanism occidental. De asemenea, ambele modele corporal-identitare și social-politice sunt mărci ale liminalității existențiale și culturale, ale ființei intermediare între finit și infinit, pământ și cer, fizic și ideal sau visceral și mintal. Ambele modele destructurează binarismele dintre natură și cultură, trup și minte, abstract și concret sau sacru
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
esențialism al noțiunii de subiectivitate feminină: femeile au propriul lor limbaj, diferit de cel masculin și bazat pe o cunoaștere intuitivă și discontinuă. În timp ce pentru Haraway, feminismul cyborgic înseamnă dislocarea dualismului organic-mașinic sau a binarismului materialism-idealism în înțelesuri existențiale și social-politice, pentru Plant, feminismul digital este o ocazie de implementare a unui transcendentalism feminin. Autoarea nu dorește să utilizeze Internetul și noile medii virtuale în scopul ștergerii diferențelor de gen, ci dimpotrivă în direcția accentuării specificității subiectivității feminine. De pildă, iconul
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
conjunctura comunității virtuale de femei. Deși numeroase grupuri activiste de femei pe Internet au succes în dezbaterea și în rezolvarea unor probleme, de la cele de cancer la cele de violență în familie, acestea nu pot schimba, prin atitudinea utopică, conjunctura social-politică în întregul ei. De cealaltă parte se întind perspectivele cyberfeministe distopice pentru care Internetul este un nou mediu al victimizării femeii prin agresiunea pornografică și prin hărțuirea sexuală. Concluzia acestora este că astfel de acțiuni ostile și periculoase pentru femei
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
originea american-imperialistă a Internetului, rețeaua poate fi utilizată pentru împuternicirea celuilalt. Inclusiv din acest punct de vedere, teoria și practica tehnoculturale ale spațiului virtual sunt ambivalente și contradictorii, intră în circuitele de conectări existențiale și de întreruperi comportamentale, de racorduri social-politice la corpurile și identitățile hibride, biologice și tehnologice. Sunt atât eliberatorii și maleabile, cât și constrângătoare și limitative. Balanța dintre libertate și noile forme de constrângeri tehnologic-comunicaționale ale entității umane cibernetizate rămâne a fi înclinată într-o direcție sau în
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
pragmatic-sociale înseamnă crearea unei punți între discurs, metaforă și mit, pe de o parte, și practica etică, interacțiune socială și rezistență ideologică. O ultimă concluzie a acestui studiu este că relația dintre corp, tehnologie și imagine trebuie inclusă în cadrul implicațiilor social-politice ale discursurilor și practicilor actuale. Imaginarul științic și cultural implică probleme ale controlului și ale manipulării corpului, ale exercitării puterii, dar și strategii alternative ale împuternicirii. Doar punând în balanță astfel de factori multipli, condiția virtuală a postumanului poate avea
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
În urmă cu două decenii și mai aproape de zilele noastre, pedagogia socială s-a confundat aproape cu educația adulților. După relaxarea politică ce a urmat anului 1964, s-a creat un curent favorabil valorificării și reluării, desigur, în noile condiții social-politice, a ideilor și practicilor de dinainte de război. Se invocau momente de grație în educația adulților, se reluau concepte, se revigorau practici utilizate în perioada interbelică. Vom ilustra această afirmație prin două exemple: a) în decembrie 1968 a avut loc la
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
Între secolul al XVIII-lea și începutul secolului XX se constată o înflorire deosebită a programelor de educație a adulților. După Kidd și Titmus (1985), următorii factori au stimulat în această perioadă educația adulților: revoluția industrială, marile descoperiri geografice, revoluțiile social-politice, mișcările naționaliste, marile migrații, urbanizarea, cererea de tehnologie superioară. Prima școală superioară pentru adulți este considerată aceea organizată de Grundtvig, în Danemarca, și care a instituit un model scandinav al educației adulților (educația comunitară, centrarea pe rezolvarea problemelor social-economice ale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
încât se poate afirma, fără rezerve, că idealul urmărit de Gusti a fost „înalt și demn de a fi luat în considerare. Astăzi însă, după patruzeci de ani, ne putem da seama că era în mare măsură utopic, atât structura social-politică a țării, cât și circumstanțele de politică mondială ducând la un eșec sigur al întregii acțiuni” (Stahl, 1981, p. 393). Un program „utopic”, dar capabil să neliniștească cercurile guvernante, iritate de amploarea planurilor și desfășurarea de forțe a acestei acțiuni
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
aplicativă, care are ca scop perfecționarea instrumentarului contabil în funcție de contextul în care operează practicile contabile; Cercetarea normativă, ce reunește atât cercetarea fundamentală, cât și pe cea aplicativă, datorită faptului că în realizarea unei norme contabile se ține seama de restricțiile social-politice și instituționale care influențează normalizarea contabilă. Referindu-ne la cercetarea realizată în contabilitate, putem afirma că prin cele trei tipuri de cercetare (fundamentală, aplicativă și normativă) se determină pe de o parte, conținutul teoretic al contabilității, iar pe de altă
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
medie, ceea ce le crește faima și, implicit, sporește presiunea publicului pentru acces, prin mecanisme ilicite sau relaționale, în instituțiile respective. Nici dupăcăderea comunismului sistemul nu se va schimba, mai ales că ierarhia în lumea medicală nu este perturbată de mișcările social-politice din decembrie ’89. Distribuția resurselor în sistem se va face pe criteriul „istoric”, corectând cu rata inflației bugetul anului precedent, fără legătură cu calitatea sau cantitatea serviciilor furnizate. Promovarea peer-to-peer va fi completată de promovarea prin mass-media a unor medici
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ocazională: imnul, oda, balada, satira devin specii frecvente. Poeți ca Mihai Beniuc, Eugen Jebeleanu, Demostene Botez, Maria Banuș, Nicolae Tăutu, Eugen Frunză au scris o poezie cu o anumită culoare a reconstituirilor, mesaj generos, suflu social impulsionat de revoluționarea realităților social-politice. Transcrierea poetică a realității, a angajării victorioase a socialismului, ca urmare a libertății sociale, a însemnat pentru poeți descătușarea conștiințelor, dar entuziasmul nu a putut suplini lipsa de informare estetică, lacunele culturale. Se constată o anume insuficiență în receptarea frumosului
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
ridicol. Munca cu grupul de elevi a însemnat pentru mine o reală satisfacție, datorită posibilității aproape instantanee a acestora de a se pune în noi contexte teoretice și practice. Faptul că au putut să discute cu atâta maturitate despre fenomene social-politice și științifice, făcând de multe ori o filozofie a istoriei sau aducând în prim-planul discuției aspecte ce țineau de morala individului, a demonstrat din plin câștigul unui astfel de experiment didactic. Pentru profesor, marele câștig personal se cuantifică în
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]