3,508 matches
-
ca factor al schimbării sociale 17. 1. 2. Avantajele tehnologie informației în organizații 17. 1. 3. Dezavantaje ale tehnologiei informației 17. 2. Schimbarea valorilor de muncă 17. 2. 1. Particularități ale pieței forței de muncă în România 17. 3. Schimbări socio-economice 17. 4. Schimbări previzibile 17.1. Schimbările tehnologice Impactul tehnologiei informației asupra societății s-a dovedit a fi deosebit de rapid și profund. Așa cum puterea aburului și electricitatea au produs „valuri de distrugere creativă” (Schumpeter, apud Coombs și Hull, 1996), tehnologia
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
tocmai am ieșit: atrofierea constelației de trăsături care fac dintr-un om aparent obișnuit un întreprinzător: atrofierea inițiativei, a libertății de acțiune, a riscului și curajului, lipsa perseverenței și nevoii de ideal, de concurență și de afirmare. 17. 3. Schimbări socio-economice Analizând procesele reformatoare din spațiul central și est european, Piotr Sztompka pornește de la ideea existenței unui spațiu cultural-valoric mai difuz și mai puțin structurat din punct de vedere formal, a cărui semnificație în cadrul proceselor reformatoare este aceea de a constitui
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
complexe cum nivelul dezvoltării civice este responsabil atât de succesul economic, cât și de performanța instituțională (succesul democrației). Cu referire la Italia, Putnam analizează modul în care angajarea civică sprijină și duce la bună guvernare, ajungând la concluzia că dezvoltarea socio-economică a regiunilor italiene a fost influențată de gradul lor de civism (Putnam, 1993, 152-153). Dincolo de aceste rezultate, controversate uneori, este clar faptul că funcționarea eficientă a democrațiilor este în strânsă relație cu sau chiar depinde de un complex de factori
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Marea Britanie footnote>; Pal Hamar<footnote Universitatea Semmelweis, Budapesta, Ungaria footnote>; Iosif Sandor<footnote Universitatea Babes-Bolyai, Cluj-Napoca, România footnote>; Jaromir Simonek<footnote Universitatea „Constantin the Philosopher”, Nitra, Slovacia footnote>; Istvan Karsai<footnote Universitatea din Pecs, Pecs, Ungaria footnote> Cuvinte cheie: status socio-economic, sex, comportamente sedentare, activitate fizică, tineri, Europa de Est Rezumat Datele disponibile în ceea ce privește comportamentele active și sedentare a tinerilor ce trăiesc în Europa de Est sunt limitate. Trei țări sunt analizate în ceea ce privește activitatea fizică și comportamentul sedentar al tineretului. Instrumentul de colectare a datelor
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
fizică și comportamentul sedentar al tineretului. Instrumentul de colectare a datelor a constat dintr-un chestionar sub forma unui jurnal de timp liber aplicat tinerilor cu vârste între 13 18 de ani, (n = 623). Analiza multivariabilă a variantelor 3 (statusul socio-economic) x 3 (țări) x 2 (sexe) a fost dirijată pentru a verifica diferențele variantelor dependente dintre comportamentul sedentar și activitatea fizică. În aceste trei țări est-europene se observă un nivel ridicat al sedentarismului, dar acesta coexistă cu diferite modalități de
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
Biddle, & Cameron, 2007a; Sallis, Prochaska, & Taylor, 2000). Mai mult, țările emergente din sisteme politice colectiviste, iar acum aderate la economiile de piață a Uniunii Europene, pot avea activitatea fizică corespunzătoare și comportamente sedentare care sunt în strânsă legătură cu condițiile socio-economice; informațiile și datele în acest sens sunt rare. Cu toate acestea, obezitatea este asociată cu statutul socio economic (Stamatakis, Primatesta, Chinn, Rona, & Falascheti, 2005), noile tehnologii fac parte din portofoliul în plină expansiune a divertismentului sedentar de la domiciliu, iar urmărirea
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
Chinn, Rona, & Falascheti, 2005), noile tehnologii fac parte din portofoliul în plină expansiune a divertismentului sedentar de la domiciliu, iar urmărirea programelor de televiziune - ca cea mai prevalentă dintre preocupările sedentare este asociată cu grupări sociale cu cel mai scăzuți indicatori socio-economici, au nivelul cel mai ridicat de vizionare (Gorely, Marshall, & Biddle, 2004). În acest studiu, prin urmare, am investigat modele de comportament sedentar și activ din punct de vedere fizic la grupuri cu situație socio economică diferită la tineri din Europa
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
din punct de vedere fizic la grupuri cu situație socio economică diferită la tineri din Europa Centrală și de Est: România, Ungaria și Slovacia. Am luat în considerați diferențele dintre comportamentele sedentare și cele ce privesc activitățile fizice în funcție de statutul socio-economic, de țară și de sex. A fost emisă ipoteza că nu va exista nici o diferență în activitatea fizică și comportamentul sedentar între țări, dar că băieții ar fi mai activi fizic și că vor utiliza mai mult aparatura tehnologică decât
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
că băieții ar fi mai activi fizic și că vor utiliza mai mult aparatura tehnologică decât fetele. În schimb, am emis ipoteza că fetele petrec mai mult timp în activități sedentare de socializare. De asemenea, am emis ipoteza că situația socio-economică sar putea asociat cu un comportament sedentar cu folosirea echipamentelor tehnologice. Metoda de lucru Participanții au fost evaluați elevi de gimnaziu (N = 623; 247 băieți si 376 fete; vârsta medie: 15.5 ani, s = 0,9 ani) din România, Ungaria
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
Jurnale care au fost completate cu exactitate, respectând cerințele impuse de către echipa de cercetători. În urma analizării lor, din Ungaria s-au putut lua în considerare 96%, din România 78% din Slovacia 86% din numărul total de jurnale completate. Clasificarea statutului socio-economic în funcție de ocupația părinților Pentru a defini statusul socioeconomic ne-am folosit de „Clasificarea profesională standard” din anul 2000 care se referă la clasificarea ocupațională la locul de muncă pe patru categorii: (a) manageri și profesioniști, (b) semi-profesioniști, (c) funcționari și
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
Lahelma, Laaksonen, Martikainen, Rahkonen, & Sarlio Lahteenkorva, 2006). Am inclus o a V-a categorie pentru șomeri (categoria e). Am stabilit următoarele trei categorii pentru a determina statutul socio economic: categoria A (combinația dintre „a” și „b”): nivel ridicat al statutului socio-economic al provinciei; categoria B („c”): nivel mijlociu al statutului socio-economic al provinciei; categoria C (combinația dintre „d” și „e”): nivel mic al statutului socio-economic (vezi tabelul II). Categorii comportamentale Comportamentele sedentare au fost clasificate, fie ca cele în care se
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
a V-a categorie pentru șomeri (categoria e). Am stabilit următoarele trei categorii pentru a determina statutul socio economic: categoria A (combinația dintre „a” și „b”): nivel ridicat al statutului socio-economic al provinciei; categoria B („c”): nivel mijlociu al statutului socio-economic al provinciei; categoria C (combinația dintre „d” și „e”): nivel mic al statutului socio-economic (vezi tabelul II). Categorii comportamentale Comportamentele sedentare au fost clasificate, fie ca cele în care se face simțită tehnologia fie cele în care se socializează. În
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
a determina statutul socio economic: categoria A (combinația dintre „a” și „b”): nivel ridicat al statutului socio-economic al provinciei; categoria B („c”): nivel mijlociu al statutului socio-economic al provinciei; categoria C (combinația dintre „d” și „e”): nivel mic al statutului socio-economic (vezi tabelul II). Categorii comportamentale Comportamentele sedentare au fost clasificate, fie ca cele în care se face simțită tehnologia fie cele în care se socializează. În cazul primei categorii de comportamente, sunt incluse acelea în care se face apel în timpul
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
naționale. Al doilea autor a primit un eșantion constând din 10 jurnale completate din fiecare dintre cele trei țări pentru controlul calității. Analiza rezultatelor Pentru a analiza legăturile și diferențele între grupuri în ceea ce privește comportamentele sedentare și activitatea fizică în funcție de statutul socio-economic, de țară și de sex, ca metodă statistică, am utilizat MANOVA. Analiza multivariabilă a variantelor 3 (statusul socio economic) x 3 (țări) x 2 (sexe) a fost dirijată pentru a verifica diferențele variantelor dependente dintre comportamentul sedentar și activitatea fizică
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
existat mai multe variații semnificative cu efecte principale pentru țară (Pillai’s Trace = 0.075, F61104 = 7.200, P<0.001) și sex (Pillai’s Trace = 0.066, F3,551 = 12.875, P<0. 001), dar nu și pentru situația socio-economică (P>0.05). Pentru comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice, rezultatele au arătat diferențe semnificative în funcție de țară (F = 10.312, P < 0.001), precum și activitatea fizică (F = 10.490, P<0.001), dar nu și pentru comportamentele sedentare de socializare
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
pentru activitatea fizică (P>0.05). Conform ipotezei, băieții petrec mai mult timp decât fetele utilizând aparatura tehnologică, în timp ce fetele petrec mai mult timp decât băieții în activități comportamentele sedentare pentru socializare. La sfârșit de săptămână În relația dintre situația socio-economică, țară și sexul participanților la cercetare nu au fost întâlnite nici un fel de interacțiuni ca, de asemenea nici între statutul socio-economic și sexul participanților. Cu toate acestea, interacțiunea dintre țară și sexul participanților este semnificativă (Pillai’s Trace = 0.023
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
mai mult timp decât băieții în activități comportamentele sedentare pentru socializare. La sfârșit de săptămână În relația dintre situația socio-economică, țară și sexul participanților la cercetare nu au fost întâlnite nici un fel de interacțiuni ca, de asemenea nici între statutul socio-economic și sexul participanților. Cu toate acestea, interacțiunea dintre țară și sexul participanților este semnificativă (Pillai’s Trace = 0.023, F6,1104 = 2.147, P<0.046). Aceasta indică o interacțiune semnificativă univariabilă pentru comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice (F
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
efecte minime ale variabilelor multiple pentru țară (Pillai’s Trace = 0.129, F6,1104 =12.646, P<0.001) și pentru sexul participanșilor (Pillai’s Trace =0.076, F3,551=15.082, P<0.001), dar nu și pentru situația socio-economică. Efecte semnificative univariabile pentru țară s-au găsit pentru comportamentele sedentare cu utilizarea aparaturii electronice (F=34.873, P<0.001), precum și pentru activitatea fizică (F=4.585, P<0.011), dar nu și pentru comportamentele sedentare de socializare (P
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
date sunt cunoscute despre corelațiile dintre comportamentele sedentare și cele care implică activitățile fizice în rândul tinerilor; informații sau studii despre problematica abordată nu s-au găsit nici în cele trei țări aflate sub investigație. Rezultatele au arătat că situația socio-economică nu a reprezentat un factor major în comportamentele sedentare sau active ale tinerilor aceasta spre deosebire de studiile din țările anglofone care sugerează că statutul socio-economic mai ridicat poate fi asociat cu numărul de ore mai mare în care se urmăresc programele
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
s-au găsit nici în cele trei țări aflate sub investigație. Rezultatele au arătat că situația socio-economică nu a reprezentat un factor major în comportamentele sedentare sau active ale tinerilor aceasta spre deosebire de studiile din țările anglofone care sugerează că statutul socio-economic mai ridicat poate fi asociat cu numărul de ore mai mare în care se urmăresc programele la televizor (Gorely et al., 2004). Ipoteza noastră, prin urmare, a fost respinsă. Cu toate acestea, în studiul de față, nu este clar cât
ACTIVITATEA FIZICĂ ŞI COMPORTAMENTELE SEDENTARE ALE TINERETULUI: DATE FURNIZATE DE TREI ȚĂRI DIN EUROPA CENTRALĂ ŞI DE EST. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Stuart JH Biddle, Istvan Soos,Istvan Karsai, Pal Hamar, Jaromir Simonek, Iosif Sandor, () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_792]
-
controlul asupra zonelor rurale. Relativa unitate a satului era Întărită de procesul revoluționar. Cei mai bogați moșieri plecaseră sau li se arseseră casele, iar familiile cele mai sărace, fără pământ, primiseră, În general, puțin teren. În consecință, sătenii aveau situații socio-economice asemănătoare, iar probabilitatea ca ei să reacționeze la fel la cererile venite din exterior creștea. Cum mulți agricultori independenți erau presați să revină În comună, ei depindeau acum de Întregul sat În ceea ce privește atribuirea de parcele din pământurile comune. În aceste
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
1914-1918 sau Holocaustul, au fost luate „de o mână de oameni de stat. Nici un referendum popular n-a precedat izbucnirii războiului“. Or, remarcă el mai departe, „cei mai mulți oameni, mai ales cei a căror educație universitară i-a obișnuit cu interpretarea socio-economică a istoriei, găsesc dificil să accepte că un eveniment cu asemenea consecințe funeste a putut fi pregătit de o mână de conspiratori“. Într-adevăr, aceasta ar putea explica mai ales persistența mitului. Originea mitului, însă, se mai explică și prin
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
în timpul sărbătorilor de Crăciun, revoluția română din 1989 s-a bucurat de o atenție specială din partea opiniei publice mondiale, ea nu a fost, cronologic vorbind, decât unul dintre ultimele evenimente de acest fel care au consacrat sfârșitul comunismului politic și socio-economic în Europa de Est. 1989 poate fi considerat anul victoriei capitalismului dezvoltat din Europa Occidentală și America de Nord în „„războiul rece”” purtat vreme de aproape jumătate de secol, după terminarea celui de-al doilea război mondial. Confruntarea dintre lumea occidentală și cea a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
la o dinastie autohtonă - strâns legată, este adevărat, prin alianțe familiale, cu restul lumii occidentale. Noua economie de piață transformă statutul proprietății asupra pământului, aducându-l la conținutul juridic al proprietății moderne, și este treptat extinsă prin reforme instituționale și socio-economice precum reformele agrare, înființarea Băncii Naționale și emiterea de monedă proprie într-un sistem corespondent celui occidental (Kirițescu, 1997), construirea de căi ferate, modernizarea armatei, administrației, a educației și a serviciilor de sănătate, a localităților și a înlocuirii - cel puțin
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
economică și socio-culturală a multor grupuri sociale este adesea îndreptată împotriva unei astfel de achiziții. Noii capitaliști români ocupă, probabil, primul loc într-o listă a unor asemenea opoziții, dar nu sunt nici pe departe singurii. Țărănimea română, un grup socio-economic cu importanță politică creată de mărimea sa ca electorat, își vede interesele imediate, ca și pe cele pe termen lung, puternic afectate de o reconstrucție de tip occidental a agriculturii românești. Pe termen scurt, acest lucru implică cheltuieli cărora pur
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]