2,985 matches
-
Ghidul precizează și atrag atenția în mod expres că „fezabilitatea nu se referă doar la aspectele inginerești, ci, în numeroase cazuri, include aspecte de marketing, management, analiza implementării etc. Adesea, putem adopta diferite opțiuni de proiect în scopul atingerii obiectivului socioeconomic.” Studiile de fezabilitate pentru investiții majore din infrastructură ar trebui să includă următoarele informații minimale: studiul cererii, tehnologie/dotări deținute, fluxul tehnologic/funcțional (rata de utilizare a infrastructurii), nevoi de personal, scara proiectului, locația, efecte fizice, calendar de realizare a
Bancabilitatea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri structurale europene by Laurenţiu Droj () [Corola-publishinghouse/Science/189_a_433]
-
de influenta la nivelul acestuia, deoarece fara acest suport eforturile sale, oricât de laborioase, sunt supuse unui ridicat coeficient de risc. Toți factorii implicați in recuperarea unui tânăr trebuie să ia in considerare: vârsta si persoana celui in cauza ; antecedentele socioeconomice si culturale ale mediului de proveniența; tipul de delict săvârșit ; atitudinea delincventului fata de fapta sa posibilitățile reale de recuperare si resocializare. Utilă s-ar putea dovedi și o tipologie a diferitelor comportamente delincvente juvenile, cum ar fi cea care
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
social. Marketing și auditul în marketing Stilul de viață se referă la modul în care o persoană sau un grup își petrece timpul liber, la importanța acordată mediului în care trăiește, la valorile și convingerile personale precum și la unele caracteristici socioeconomice. Această variabilă direcționează numeroase caracteristici referitoare la activitatea, interesele și opiniile persoanelor. Luarea în considerare a acestor variabile trebuie făcută cu grijă deoarece, asocierea lor cu cererile consumatorilor este greu de realizat, pentru că nu pot fi măsurate cu acuratețe, există
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
cheltuieli pentru cercetare - dezvoltare. Marketing și auditul în marketing 9.3. Factori care afectează decizia privind stabilirea prețului În luarea deciziilor strategice care privesc stabilirea prețului se ține seama de existența factorilor interni și externi din mediul de afaceri și socioeconomic. Figura 9.1. Factori de influență la stabilirea prețurilor Obiectivele de marketing La stabilirea prețului se va ține seama de misiunea și scopul urmărit de organizație. Cu cât o organizație își stabilește mai clar misiunea, politica și obiectivele, cu atât
MARKETING şi AUDITUL în MARKETING by Costel MIRONEASA () [Corola-publishinghouse/Science/1601_a_2941]
-
unor sate, îndeosebi din Transilvania, în Moldova și Bucovina, ca și din Moldova, în Basarabia (aici sunt și cazuri când procesul a fost invers). Ca și în alte regiuni ale țării, și în Valea Trotușului, din cauze determinate istoric și socioeconomic (uneori și religioase), pot fi menționate mai multe sate sau comune care au dispărut de pe harta geografică și administrativă a regiunii. În unele cazuri, dezafectarea unor sate mici sau schimbarea numelui, în altele, a fost impusă pe cale oficială, în urma unor
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Cost and Life Expectancy Impacts of Changes in Cigarette Sales", în Preventive Medicine, 19, 1990, pp. 524-525. Lynch, J. W. et al, "Why Do Poor People Behave Poorly? Variation in Adult Health Behaviors and Psychosocial Characteristics by Stages of the Socioeconomic Lifecourse", în Social Science and Medicine, 44 (6), 1997, pp. 809-819. Manning, Willard G. et al, "The Taxes of Sin. Do Smokers and Drinkers Pay Their Way?", în Journal of American Medical Association, 261, 11, 1989, pp. 1604-1609. Manning, Willard
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
influenței statutului socio-economic asupra deciziilor de a urma stiluri de viață nesănătoase a se vedea, de pildă, J. W. Lynch et al, "Why Do Poor People Behave Poorly? Variation in Adult Health Behaviors and Psychosocial Characteristics by Stages of the Socioeconomic Lifecourse", în Social Science and Medicine, 44 (6), 1997, pp. 809-819 sau Sarah Marchand et al, "Class, Health, and Justice", în The Milbank Quarterly, 76 (3), 1998, pp. 449-467. 52 Susținătorii ideii că toți fumătorii sau alcoolicii sunt responsabili pentru
Dreptate distributivă şi sănătate în filosofia contemporană by Loredana Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/1416_a_2658]
-
-lea, iar Ministerul Justiției organiza, în aceeași perioada "Serviciul de reintegrare sociala si supraveghere" al minorilor implicați în fapte antisociale, sancționați prin pedepse neprivative de libertate. Copiii dezavantajați din punct de vedere cultural sunt elevi care provin dintr-un mediu socioeconomic cu caracteristici speciale. Precaritatea mijloacelor de trai se asociază cel mai adesea cu disfuncții educaționale, atât la nivelul comunității în care trăiesc cat si în cadrul familiei de origine. Problema cea mai perceptibila a acestor elevi este handicapul lingvistic, realitate pe
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3140]
-
un nivel adecvat de informații și pentru a crea sprijinul public pentru politica de adaptare la schimbările climatice, în continuare sunt necesare eforturi pentru a crește gradul de conștientizare a populației. Cetățenii trebuie să fie cât mai informați cu privire la consecințele socioeconomice ale schimbărilor climatice. Pentru punerea în aplicare a măsurilor de adaptate la schimbările climatice, societatea în ansamblu împreună cu autoritățile publice, companiile și ONG-urile trebuie să asigure un nivel corespunzător de cunoștințe privind schimbările climatice și efectele scontate ale acestora
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
de demografie<footnote V. Trebici, Mică enciclopedie de demografie, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1975. footnote>, respectiv, „știință având ca obiect populațiile umane, pe care le studiază sub aspectul numărului și al repartizării geografice, structurii după diferite caracteristici demografice și socioeconomice, evoluției lor, precum și al factorilor ce determină schimbările numărului și structurii, pentru a pune în evidență regularitățile după care se produc fenomenele demografice”. Demografia este, după alți autori<footnote T. Rotariu, Demografie și sociologia populației, Editura Polirom, Iași, 2003, p.
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
populația medie pe acest interval. De exemplu, rata natalității se calculează prin raportarea numărului de născuți vii înregistrat într-un interval calendaristic, la efectivul mediu al populației, pentru acest interval. 2.2. Indicatorii numărului și structurii populației Considerente de ordin socioeconomic, politic și demografic impun cunoașterea permanentă a numărului și structurii populației, condiție absolut necesară a descifrării legităților care guvernează evoluția demografică și a influenței acesteia asupra dezvoltării social-economice. Populația reprezintă elementul de bază al potențialului economic al unei țări, cunoașterea
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
un anumit sex corespund la 100 de persoane de sex opus. Structura populației pe sexe, favorabilă populației de sex feminin - în cazul României -, se caracterizează printr-o relativă stabilitate în timp; ea trebuie însă analizată, corelat cu alte caracteristici demografice, socioeconomice, pe medii etc. Structura populației pe vârste Vârsta este o caracteristică demografică importantă, aceasta influențând toate aspectele activității economice, sociale, culturale etc. Analiza structurii populației pe vârste presupune repartiția statistică a populației după trăsătura cantitativă continuă „vârsta”; ea are ca
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
persoane cu școală absolvită nedeclarată. Analiza structurii populației după nivelul școlii absolvite poate fi adâncită prin urmărirea repartiției acestor categorii pe specialități și profiluri de pregătire profesională; de asemenea, se recomandă corelarea aspectelor menționate cu alte caracteristici demografice (sex, vârstă), socioeconomice (ramuri de activitate, mediul urban-rural) și teritoriale (pe județe). Structura populației pe naționalități (etnie) a suferit în țara noastră unele modificări, atât ca urmare a unei natalități diferite pe etnii, cât și a manifestării fenomenului de migrație în cazul unora
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
șomajul, incertitudinea în găsirea unui loc de muncă și stresul sunt factori specifici perioadei de tranziție, care au influențat reducerea fertilității. Legat de factorii amintiți anterior, dar și de alte influențe de natură mult mai complexă, chiar într-un context socioeconomic mai favorabil, scăderea fertilității are la bază două tipuri de decizie și de comportament: − amânarea nașterii copilului, indiferent de rangul acestuia; − decizia fermă de a nu mai avea deloc copii sau de a nu mai avea alt copil. Ca o
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_489]
-
FMI... Altfel spus România, poporul român, Întregul Sistem socio economic român au devenit un Mijloc care produce bani pentru Marii Bancheri Internaționalei, jefuind și ruinând În același timp Economia românească, și resursele pe care le mai avem. De aceea Sistemul socioeconomic românesc se va afla mereu În starea de involuție, (el trebuie să se afle mereu În stare de involuție) stare În care consumă mai mult decât produce. În situația aceasta cu cât ne vom Împrumuta mai mult la Marile Bănci
ADEVĂRATA PROBLEMĂ A IEȘIRII ROMÂNIEI ȘI A POPORULUI ROMÂN DIN ACEASTĂ CRIZĂ FINANCIARĂ ȘI BUGETARĂ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Ştefan Dumitrescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1541]
-
său cu piața. Cu toate acestea, originile economice ale proiectului european nu au fost eliminate complet. Dar este adevărat că asimilarea resortisanților țărilor membre cu naționalii, pentru exercițiul drepturilor politice municipale, constituie o extindere a drepturilor cetățenești, care depășește sfera socioeconomică, intrînd în domeniul pur politic. Pe de altă parte însă, libertatea de circulație și de sejur, pe care tratatul o acordă "fiecărui cetățean", rămîne limitată la statutul economic: numai cetățenii care dispun de un "venit suficient" și de o asigurare
Europa politică: cetăţenie, constituţie, democraţie by Paul Magnette () [Corola-publishinghouse/Science/1437_a_2679]
-
răspundă este: în ce măsură analiza producției legislative timp pe 4 legislaturi și 7 cabinete pune în evidență variații ce pot fi explicate pe baza opțiunilor partidelor politice? Principala concluzie este că adoptarea politicilor publice este mult mai puternic corelată cu situația socioeconomică și cu eforturile de integrare euroatlantică decât cu schimbările în compoziția politică a formulelor de guvernare sau cu opțiunile doctrinare ale partidelor politice. Acestea determină mai curând ritmul adoptării legislației sau atenția acordată diverselor politici sectoriale în anumite momente, influența
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
totalitatea legilor adoptate de Parlament (mai 1990 decembrie 2004) considerate efectiv relevante pentru politicile publice 3. În al doilea rând, date privind compoziția politică și dinamica formulelor de guvernare și a câmpului opoziției. În al treilea rând, date privind contextul socioeconomic, obiectivele guvernelor în materie de politici publice, cerințele organismelor internaționale în procesul tranziției postcomuniste (FMI, Banca Mondială) sau al integrării euro-atlantice (UE, NATO). Toate acestea sunt extrase atât din surse primare, cât și secundare. Baza de date cu legile adoptate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
vedere plasarea ei în perioada postcomunistă. Mai exact, sunt două fenomene care se desfășoară aproape în paralel, deși cu o oarecare defazare: tranziția postcomunistă și integrarea euroatlantică. Ambele influențează atât întregul sistem politic (partide, instituții, etc.), cât și pe cel socioeconomic. Orice decizie referitoare la politicile publice este afectată direct de tranziție sau integrare, fie pentru a umple vidul legislativ, fie pentru a reforma profund diverse domenii. În consecință, simpla plasare în context a acestei cercetări introduce o nouă dimensiune pe lângă
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
2000, ceea ce anulează posibilitatea unei explicații bazate exclusiv pe schimbarea în plan politic. Acesta este probabil unul din cele mai bune contraexemple pentru relevanța schimbărilor politice pentru crearea politicilor publice în România postcomunistă. Este mult mai probabil ca presiunea contextului (socioeconomic, postcomunist sau legat de integrarea europeană) să fi generat o asemenea tendință, decât opțiunea politică. Deși, în ultimă instanță presiunea contextului trebuie să se traducă într-o decizie politică pentru a fi observabilă, acest gen de politici nu derivă direct
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
legislativ nu sugerează decât parțial schimbările politice care au avut loc atât în 1996, cât și ulterior în 2000 când stânga revine la putere. Variațiile înregistrate în tabloul politicilor publice sunt mult mai puternic corelate cu cele de la nivelul contextului socioeconomic și cu eforturile de integrare euroatlantică decât cu opțiunile doctrinare ale partidelor aflate la guvernare. Acestea din urmă determină mai curând ritmul adoptării legislației care stă la baza politicilor publice sau atenția acordată diverselor politici sectoriale la un moment dat
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
in Advanced Industrial Democracies" in Russell J. Dalton și Martin P. Wattenberg. eds. Parties Without Partisans. Political Change in Advanced Industrial Democracies. Oxford: Oxford University Press, 3-16. Dickson, Bruce J. și Maria Rost Rublee. 2000. "Membership has its Privileges: The Socioeconomic Characteristics of Communist Party Members in Urban China". Comparative Political Studies 33(1): 87-112. Duverger, Maurice. 1963. Political Parties: Their Organization and Activity in the Modern State. London: Lowe and Brydone. Elster, Jon, Claus Offe și Ulrich K. Preuss. 1998
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
dans la création des politiques publiques en Roumanie postcommuniste", susținută la Universitatea din București (2010). 2 Concluzia cercetării care stă la baza acestui capitol a pus în evidență că trăsăturile producției legislative au fost cel mai adesea influențate de contextul socioeconomic intern sau de cerințele organismelor internaționale, plasând factorii politici pe un plan secund. Prezentul capitol își propune să pună în evidență acele instanțe în care aceștia din urmă ies în evidentă și în care oferă pistele cele mai pertinente pentru
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
și bibliografia circumscrisă domeniului economic, ne propunem să evidențiem specificul economiei urbane, dezvoltarea principalelor sectoare - industria, comerțul, meșteșugurile, agricultura -, hărțile etnice pentru fiecare din ramurile dominante ale economiei locale, condițiile igienico-sanitare din principalele unități de producție, implicațiile industrializării asupra structurilor socioeconomice tradiționale (problema Țarinei orașului), evoluția prețurilor pe piața locală, dar și modalitățile în care era realizată îndestularea (aprovizionarea) populației cu alimente de primă necesitate. Foarte utile demersului nostru vor fi hărțile etnoocupaționale, care, suprapuse hărții așezării locuitorilor în teritoriu și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de alimentare cu apă a orașului. Prin aceeași ordonanță, patronii au fost obligați „să trimită în fiecare zi de sâmbătă la vizită medicală pe brutari, pentru a vedea dacă nu sunt atinși de vreo boală contagioasă”. Odată cu declanșarea Primului Război Mondial, viața socioeconomică a orașelor din vechiul Regat a cunoscut primele semne ale deprecierii. Creșterea prețurilor la produsele de bază, inflația galopantă, lipsa alimentelor, fenomenul de speculă, închiderea anumitor unități productive etc. au fost doar câteva din elementele ce au afectat profund traiul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]