6,537 matches
-
A scuturat jugul dominației spaniole, care era pe atunci monarhia cea mai solidă din Europa. Comerțul olandezilor se desfășoară în lumea întreagă, în timp de război, țara poate întreține o armată de 50.000 de oameni, fără a pune la socoteală flota numeroasă și bine întreținută. Să privim acum Rusia: o țară imensă, care seamănă cu universul ieșit din haosul primordial. Ea se mărginește într-o parte cu Imperiul tătarilor și cu Indiile, iar în cealaltă cu Marea Neagră și Ungaria. Frontierele
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
economiile acumulate anterior reducându-le astfel ponderea. Natura cheltuielilor de consum se modifică, și ea, cu vârsta: cumpărăm bunuri casnice când suntem tineri, folosim mai curând ajutoare la domiciliu când vârsta impune starea de dependență; fără a mai pune la socoteală că, modul de viață variind de la o tranșă de vârstă la următoarea și de la o generație la alta, cheltuielile de consum depind și de un efect de generație (astăzi călătorim mai mult decât ieri, la o vârstă dată). În acest
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
o traistă cu cele trebuincioase vieții de zi cu zi și o cergă de Învelit. Vor veni jandarmii și-i vor Însoți la tren și În tren pînă la destinație. — Ați Înțeles tot? — Da. — Aveți Întrebări? — Nu. Atîta doar că socotelile flăcăilor se băteau cap În cap cu noul program. Au decis să refuze Înrolarea În brigăzile de muncă și, odată ieșiți În ceată din reședința de comună, s-au pornit să cînte Pe-al nostru steag e scris Unire și
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
vapoarele cu fînul imigrației de prin toate văgăunile lumii. Putem vorbi acum, i-am spus cu Încîntare Sandei, de atestarea istorică a aventurii americane a Floarei Pomeanului din Pișcari, fosta Floarea Nodului din Giungi. Dar trebuie, am adăugat, să refacem socotelile cu vîrsta ei... Se pare că era mai tînără decît pretindea În fața noastră... — Păi, dacă e adevăr istoric, să facă alții calcule, a conchis ea. Am mai studiat o dată situl organizației care se ocupa de insula Ellis. O descoperisem acolo
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
la oameni: „SÎnteți slobozi! Tot pămîntul Siberiei e al vostru!“ Al lor fusese și pînă atunci. Lumea era atît de rară, la fel și satele, că oamenii semănau În fiecare an În altă parte. Nu-i Întreba nimeni, nu dădeau socoteală nici unui vătaf, nu știau de vreun stăpîn. Îl duseseră acolo rușii. Se dăduse prins la ei În ziua de Crăciun a anului 1914. Regimentul lui se Împrăș tiase prin Galiția, iar el, cu o mînă de ardeleni, se as cunsese
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
În jurul planetei. A doua poveste Însă ținură s-o preschimbe neapărat, pentru că Împăratul, cît era el de Împărat, nu putea fi de aur greu, dar aur avea din belșug și pentru acea comoară Îl omorîseră roșii. Nu le venea la socoteală Însă deloc istoria cu cerul cuprins de luminile și culorile Raiului În plină noapte. Susțineau, gata să se sfădească rău, că una ca asta nu poate fi cît Îi lumea lume. Că soarele nopții e o vedenie precum focurile tot
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
atîrnarea de alții. Împreună ori fiecare cu norocul lui, bătuseră pămînturile a nouă țări și a trei continente. Vorbeau românește, ungurește, englezește, iar Gheorghe și rusește. Nu-i mîncaseră nici peștii Atlanticului, nici lupii Cercului Polar. Floare mai avea la socoteală față de bărbatu-său două traversări ale oceanului și cinci ani de Americă, iar el față de ea, un an de militărie, patru luni de război și șapte ani de Siberie. Trăiseră spulberarea a două Împărății și Întregirea unui regat. Trecuseră peste
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de scris și de citit, ca dovadă că nu Înțelesese rostul adresei bărbatului, Însemnată pe un petec de hîrtie. Văzuse numai utilitatea hîrtiei, nu și a cernelii. Numai că nevoia pornirii și sporirii afacerii cu pensiunea o silise să țină socoteli, așa că-și Însușise mai Întîi cifrele, apoi și literele. Scria Însă extrem de greu ori Îi punea pe alții s-o facă În locul ei. Sigur e că citea, cel puțin etichetele de pe mărfuri. Evoca apoi scrisorile pri mite de acasă la
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de alabastru plin cu parfum de mare preț. Ea îl varsă, atenție!, peste capul lui Isus, în timp ce Acesta șade la masă în casa lui Simon Leprosul, cum menționează și textul din Proloage. În urma gestului, ucenicii se enervează și-I cer socoteală, dar Isus, așa cum ne amintim, ia apărarea femeii, spunându-le că ea a făcut ce-a făcut ca semn al apropiatei Sale îmbălsămări și înmormântări. Marcu (14,3-9) aduce câteva amănunte inedite. De la el aflăm că parfumul a fost obținut
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
de idei eretice, păgâne, chiar dacă sunt propuse de multe ori sub formă ipotetică. Îmbinarea a tot felul de contradicții nereconciliate face din ea o adevărată harababură”214. Publicând de la Ambigua, Stăniloae împușcă doi iepuri dintr-o lovitură: mai întâi, reglează socotelile cu Alexandrinul fără a avea aerul că se ia de Patriarhul Iustin, autorul primei monografii moderne despre Evagrie Ponticul și admirator al tradiției origeniste; apoi, el reînnoadă proiectul traducerii operelor lui Maxim, pe care îl demarase înainte de război: Mistagogia, apărută
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
și al respectului privind nivelul profesional la care se află fiecare din cei implicați - absolut Întâmplător - În acest dialog... ― Nu-ți permit să apreciezi competențele mele profesionale! Sper să pricepi că eu sunt cel care hotărăște cine și cui dă socoteală! ― Asta pe baza propriei dumitale gândiri și hotărâri privind desfășurarea evenimentelor... Ceea ce v-am spus adineauri rămâne În picioare. E treaba dumitale ce crezi și cum apreciezi răspunsul meu la imixtiunea În obligațiunile profesionale ale directorului spitalului și ale unui
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
sfârșite. Până la urmă, riscând orice răspuns din partea medicului, a Întrebat cu vorbire sâsâită: ― Doctore! Ce Înseamnă controlul neu... neulogic, cum i-ai zis? ― Întâi. Eu nu sunt „doctore”, ci „domnul doctor”. În al doilea rând, medicul nu trebuie să dea socoteală pacientului pentru prescripțiile pe care le consideră necesare. Sper să fie limpede pentru totdeauna. Ține cont că te afli Într-o secție a spitalului unde se găsesc cei care trebuie readuși la viață după accidente sau post-operator. Și dumneata ești
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
La aceștia mai adăugăm pe Maria, soția lui Gruia, pe tatăl meu, pe Despi și, pe soția mea, plus soția ta. În total ar fi nouă oameni. La aceștia, să-l adăugăm și pe nenea Mitru. Deci, zece - a făcut socotelile profesorul. ― Eu gândesc să comandăm de mâncare la un restaurant. De ce nu mai viază „Hanul lui Topor” așa ca pe vremuri? - s-a Întrebat Petrică cu nostalgie. ― Întrebarea e cine să le aducă? - a vorbit Gruia. ― Nenea Mitru. Cine altul
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
a atenționat gândul de veghe. „Adică?” - a Întrebat Gruia, așteptând ca cel care a bătut la ușă să intre... „Se vede treaba că, dacă profesorul n-a apucat să-ți spună că a fost chemat de căpitanul Vătrai să dea socoteală... tu ai uitat că pe lumea asta există și <omul din umbrăă. Așa că, acum ai să-ți amintești”... În clipa următoare, ușa s-a deschis. Cu figură spășită, a intrat „doctorașul”. ― Să trăiți! „Hopaaa! Cine te-a mai salutat așa
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
cineva că securiștii și alții de teapa lor sunt doar o adunătură de neisprăviți, care nu știu alta decât să-ți arunce În spate tot felul de Învinuiri. ― În numele liniei politice a partidului comuniștilor, taie și spânzură fără să dea socoteală nimănui - l-a completat profesorul. ― Dacă ați ști ce am avut de tras din cauza aistora... - a intervenit tata Toader. ― Uite că nu știu, frate - a sărit Petrică de la locul lui. ― Apoi, când să ți-o mai spun și pe aiasta
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
se lămuri de ce venise, se învioră și, fără să lungească vorba, îl întrebă de preț. Dar întrevederea se termină în coadă de pește, fiindcă față de suma cerută de Stelian directorul școlii oferi mai puțin de jumătate, declarându-i că, după socotelile sale și cu tot respectul pe care i-l purta, casa nu valora mai mult era doar o casă veche, bătrânească, lipsită de confort, care trebuia să fie renovată radical ori dărâmată, pentru a fi construită altă casă în loc... Oricum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
plată pentru consumație. Ticu luă nota de plată și se uită lung la ea. Unde-s scobitorile, șervețelele și japonezele alea, pe care văd că le-ai trecut aici, meștere?... îl interogă el, după ce studie bine bucata de hârtie cu socotelile făcute de ospătar. Ospătarul îndrugă ceva în legătură cu faptul că așa cerea nu se știe ce dispoziție emisă de mai marii alimentației publice, ceva atât de pueril și de ridicol, că Ticu renunță să-i mai ceară socoteală și îi depuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
de hârtie cu socotelile făcute de ospătar. Ospătarul îndrugă ceva în legătură cu faptul că așa cerea nu se știe ce dispoziție emisă de mai marii alimentației publice, ceva atât de pueril și de ridicol, că Ticu renunță să-i mai ceară socoteală și îi depuse pe masă banii pentru nota de plată umflată, ba și un leu pe deasupra, drept bacșiș. Ospătarul înhăță banii și îi băgă repede în buzunar fără să mulțumească, după care se grăbi să se ducă cu nota de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și el, mă, o meserie, că nu știe să facă nimic!... E revoluționar de profesie! Ciubotă, cizmă!... Nando Rossi îl ascultă pe demnitar mai întâi mirat, apoi începu să zâmbească. Dar vezi tu, Ghiță, continuă bărbatul cel jovial, cum vine socoteala: omul nostru se mângâie cu gândul că ar fi putut să ajungă mare savant, dacă nu i-ai fi pus tu mereu bețe-n roate!... Gheorghiu-Dej râse cu poftă, își puse ochelarii în buzunarul de la piept și își strânse hârtiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
când într-una din zilele lui decembrie, poștașul îi aduse la serviciu, împreună cu ziarul la care era abonat, un plic albastru de la tatăl său, el se bucură copilărește, crezând că lucrurile erau pe cale să se aranjeze, așa cum își tot făcuse socoteala. Spre surprinderea și dezamăgirea sa, scrisoarea nu conținea nici un fel de referire la chestiunea cu transferul. În cuprinsul ei, cu un scris foarte îngrijit, cu litere de tipar, pe care-l adoptase nu de mult, Stelian îi dădea de veste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
auzite de el la oraș, în piața Obor. Deodată însă veselia aceasta îl părăsi și, uitându-se grijuliu în jur, omul se aplecă peste masă spre ginerele său, cu un aer grav și misterios. Eu, ginere, mi-am făcut niște socoteli..., se apucă el să-i destăinuiască lucrul care se pare că-i stătuse pe inimă și pe limbă, glăsuind în șoaptă, de parcă prin preajmă un dușman nevăzut ar fi stat să-i asculte. Uite cum vine tărășenia... Eu mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
câte nu făcuse și nici cu gândul nu gândise. Că făcuse și că dresese, că sucise și că-nvârtise, mă rog, tot felul de clevetiri și de scorniri, ba și morții din groapă-i dezgropase și i-i pusese la socoteală, ca să-i fie păcatele mai grele, spre bucuria maicilor care-o pârâseră și-ar fi vrut s-o vadă ajunsă cât de rău. Așa că-i ajunsese până peste cap, hotărâse să plece de la mănăstire, cu toate că își petrecuse acolo toată viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
însărcinată cu Ștefănel, de tihna și de relativul confort din casa mănăstirească a maicii Agripina. Ar fi fost, de altfel, și problematic, chiar dacă mătușa sa n-ar fi plecat la București, pentru că trebuia să aibă grijă și de Ștefănel. După socotelile ei, nașterea trebuia să aibă, totuși, loc ceva mai târziu. Brusc, la un sfârșit de săptămână, Virgil se pomeni chemat grabnic acasă, unde o găsi pe Mariana plângând, întinsă pe un pat. Înțelegând imediat cum stăteau lucrurile, Virgil dădu fuga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
o simplă vizită, tresări mirat. Ticu vorbi mai departe: Băiatul ar avea nevoie de cineva care să-l mai pregătească puțin la matematică... Eu la matematică, îți dai seama, nu mă pricep decât atât cât îmi trebuie ca să-mi fac socotelile la frizerie... Am priceput, răspunse Sever, fără să se grăbească să spună nici da, nici ba. De undeva, din altă încăpere, se auzi glasul Anicuței, care-și striga mama. Norica se grăbi să iasă, lăsându-l pe Sever singur cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
noapte se făcuse răcoare și începuse să plouă ca în plină toamnă sau ca la munte. Sever își luă câteva zile libere de la cimitir și urmări îndeaproape desfășurarea examenelor. După fiecare probă, el îl puse pe Victor să-i dea socoteală amănunțit despre tot ce făcuse, verificând fiecare problemă care se dăduse și constatând cu satisfacție că rezultatele la care discipolul său afirma că ajunsese erau cele corecte, ceea ce îi prilejuia o mare și legitimă satisfacție. Sever se găsi astfel în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]