6,553 matches
-
obținut un grad de sulfonare ce variază în intervalul 1,0-4,0 grupe SO3H pe unitatea structurală. În cazul unui grad de sulfonare mai mare de 1,0, polimerii sulfonați care conțin și grupe SO2 în unitatea structurală au fost solubili în apă. Homopolimerii sulfonați conținând grupe C(CF3)2 au prezentat insolubilitate în apă chiar și la un grad de sulfonare de 2,0. În schimb, solubilitatea foarte bună în solvenți polari cum ar fi N,Ndimetilacetamidă a permis obținerea
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
grupelor eterice. Absorbțiile caracteristice vibrațiilor =C-O-C= din ciclul 1,3,4-oxadiazol s-au identificat la 1020 cm-1 și 950 cm-1. Benzile de absorbție de la 1348 cm-1 și 1315 cm-1 au fost atribuite ciclurilor fenilchinoxalinice. Polimerii 93 și 94 au fost solubili în cloroform datorită prezenței legăturilor eterice flexibile și unităților voluminoase fenilchinoxalinice, care creează o distanță între lanțurile macromoleculare perturbând împachetarea densă a catenelor și favorizând astfel difuzia moleculelor mici de solvent. Filme subțiri, cu grosimi în domeniul zecilor de microni
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
3.9. Prepararea 2,2-bis[4-(pfluorbenzoil)fenil]hexafluorpropanului, 95. 2,5- Bis(p-hidroxifenil)-1,3,4-oxadiazol, 96, a fost preparat prin reacția acidului phidroxibenzoic cu hidrat de hidrazină în acid polifosforic (Schema 3.10) [94]. Toți polimerii au fost solubili în N,Ndimetilformamidă, piridină, tetrahidrofuran și cloroform. Solubilitatea bună a polimerilor se poate explica, pe de o parte, prin flexibilitatea relativ înaltă a catenelor macromoleculare indusă de prezența grupelor eter și cetonă în unitatea structurală. Pe de altă parte, unitățile
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
de tranziție sticloasă în domeniul 230-315°C și temperatură de descompunere în domeniul 480-500° C. S-au obținut polimeri cu mase moleculare mari, viscozitatea intrinsecă fiind în domeniul 0,44-1,45 dL/g, la 25°C. Acești compuși au fost solubili în solvenți organici polari (Nmetilpirolidonă) permițând obținerea de filme subțiri, flexibile. Filmele de polimeri au prezentat proprietăți mecanice bune: tensiunea la rupere în domeniul 80-128 MPa și modulul inițial în intervalul 2,3-2,86 GPa. Alt monomer difluorurat care conține
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
de tranziție sticloasă de 251-321°C. Ei au avut stabilitate termică bună, cu pierderi de 10% din greutate la temperaturi de peste 480°C. Reziduul rămas după încălzirea polimerului până la 1000°C a fost de 55-80%. În general, polimerii au fost solubili în solvenți organici polari ca Nmetilpirolidonă, iar vâscozitatea la 25°C în N,Ndimetilacetamidă, a avut valori de până la 2,46 dL/g. Din unii polimeri au fost obținute filme flexibile cu bune proprietăți mecanice pe care le păstrează la
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
2,5-bis(4'-fluorfenil)- oxazol cu diferiți dioli aromatici. Acești compuși s-au caracterizat prin solubilitate bună în solvenți organici ca N-metilpirolidonă, N,Ndimetilacetamidă și chiar toluen. S-a constatat faptul că polimerii care conțin acest heterociclu au fost mai solubili și au avut temperatura de tranziție sticloasă ceva mai redusă, în domeniul 154-205°C, în comparație cu polimerii cu structuri similare ce conțin ciclurile oxadiazol sau triazol. Temperatura de descompunere a fost de peste 430°C [10]. Poli-1,3,4-triazin-eteri 112 au fost
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
drept materiale la obținerea de diode emițătoare de lumină [11]. Politiantren-eterii 113 s-au obținut prin reacția 2,7- difluortiantrenului cu dioli aromatici, cum ar fi bisfenol A, 4,4'- difenol sau 4,4'-(hexafluorizopropiliden)difenol [12]. Polimerii au fost solubili în tetrahidrofuran și în solvenți clorurați cum este cloroformul. Temperatura de tranziție sticloasă a variat în domeniul 138-181°C, în funcție de structura bisfenolului utilizat. Așa cum s-a observat din curbele ATG, stabilitatea termică a polimerilor este excepțională, temperatura la care ei
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
3,4-oxadiazol și 9,10-dihidro- oxa10-fosfafenantren-10-oxid. Unitatea difeniloxadiazol este cunoscută pentru transportul electronilor, iar monomerul bisfenol cu fosfor constituie un cromofor. Polimerii au fost stabili termic până la 450°C. Aceștia au manifestat solubilitate bună în Nmetilpirolidonă și au fost parțial solubili în cloroform sau tetrahidrofuran. Temperatura de tranziție sticloasă a variat în domeniul 220260°C, iar temperatura de descompunere a fost mai mare de 480°C. Toți polimerii emit lumină în domeniul albastru, maximul lungimii de undă variind între 377-467 nm
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
structurală polimerii prezintă rezistență crescută la flacără [13]. Polieteri aromatici care conțin grupe acide fosfonice s-au sintetizat printr-o reacție de policondensare în soluție a 4,4'difluordifenilsulfonei cu un diol aromatic ce conține grupa fosfonică. Polimerii au fost solubili în solvenți organici polari ca N,Ndimetilformamidă, N-metilpirolidonă, dimetilsulfoxid și au prezentat proprietatea de a forma filme flexibile și rezistente. Ei au avut temperaturi de tranziție sticloasă de până la 315°C și rezistență termică înaltă. Polimerii nu pierd din greutate
POLIETERI HETEROCICLICI TERMOSTABILI by Corneliu HAMCIUC, Elena HAMCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/91504_a_92977]
-
si C5a), care conduce la eliberarea histaminei, creșterea fluxului sanguin local și imobilizarea antigenelor. Citokinele sunt polipeptide secretate în cea mai mare parte de limfocite, dar și de alte celule (fibroblaști, celule endoteliale), sub influența unor antigene, complexe imune, factori solubili (alte citokine) sau factori fizici. Interferonii (α, β, γ) sunt glicopeptide cu rol antiviral, antiproliferativ și imunomodulator. Fibronectina este o glicoproteină cu rol în aderența intercelulară, și fagocitoză. 1.5.3 Factori celulari nespecifici Fagocitoza este cel mai puternic și
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
și complementului și prin secreția unor citokine, de exemplu gama-interferon. Fig. 1.1 Sistemul complement ETIOPATOGENIA ȘI DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECȚIOASE 17 1.6 Apărarea specifică 1.6.1 Apărarea specifică umorală (imunitatea umorală) Apărarea specifică umorală este asigurată de anticorpi solubili sau fixați pe suprafața celulară. Anticorpii sunt secretați de către plasmocite, diferențiate din limfocitele B. Anticorpii, numiți și imunoglobuline (Ig), sunt componente ale sistemului imun de tip glicoproteic. Fiecare unitate monomerică de imunoglobulină este formată din patru polipetide, unite între ele
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
fungilor din culturi, după condițiile de cultură, proprietățile enzimatice și biochimice; Vizualizarea efectului citopatic din culturile virale pe medii celulare, confirmat de testul cu anticorpi specifici; Evidențierea unor antigene microbiene prin imunofluorescență directă (B. pertusis, Chlamidia, virusul gripal); Evidențierea antigenelor solubile din lichide biologice; Evidențierea genomului microbian prin tehnici de biologie moleculara: hibridizarea genică, amplificarea genică (PCR). Metodele de diagnostic indirect (seodiagnostic) detectează anticorpii specifici pentru un anumit agent infecțios, adică reacția imună a organismului față de prezența acestuia. Principalele metode de
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
-se acizi variați: acid lactic, acid acetic, acid propionic, acid butiric, acid glutamic, acid aspartic. Coborârea pH-ului sub valoarea 5 face ca rețeaua cristalină de apatită a smalțului să se transforme în fosfat tricalcic și apoi în fosfat acid solubil, care dezmembrează fibrele de apatită și permit apariția cariei de smalț necavitare. În acest stadiu organismul are capacitatea de remineralizare a smalțului cariat prin precipitarea ionilor de calciu și fosfat din lichidul bucal sub forma unor fosfați de calciu insolubili
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
tractul gastro-intestinal, de pe tegumente sau care sunt introduse direct in sânge (cateter). Mecanismele de apărare sunt reprezentate de barierele naturale, apărarea imună nespecifică, Infecțiile sistemice 146 asigurată de celule (macrofage tisulare, celule dendritice, leucocite, macrofage tisulare sau fixe) și factori solubili (complement, citokine) și apărarea imună specifică (adaptativă), realizată de anticorpi. Evenimentele patogenice ale sepsisului sunt consecința eliberării mediatorilor inflamației (TNF) și cu activarea în cascadă a diferitelor mecanisme patogene: (1) Cascada inflamației (SIRS) prin activarea excesivă a citokinelor pro-inflamatorii, prostaglandine
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
nu poate fi folosit cu umectare și trecere prin presa de gravură, întrucât cerneala diluată a printului va compromite imaginea (Fig. 8, 9). Dimpotrivă, un print realizat în procedeul laser poate primi intervenții în gravură tradițională, fiindcă cerneala nu este solubilă în apă. Desigur, ar fi de luat în calcul și repere ale materialității cernelii, precum suprafața mată sau lucioasă, dar și o consistență diferită, nuanțată, determinată de solvenții folosiți. Din acest punct de vedere, este bine de știut că aceste
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
rafinat - alcool brut din care au fost îndepărtate impuritățile prin rectificare. 5. Alcool sanitar - alcool colorat cu albastru de metilen și denaturat cu salicilat de metil, întrebuințat ca dezinfectant extern. 6. Alcool solidificat polimer al acetaldehidei, insolubil în apă, greu solubil în alcool și eter, întrebuințat drept combustibil solid. - Din fr. alcool. APĂ, ape Lichid incolor, fără gust și fără miros, compus hidrogenat al oxigenului. - Lat. aqua. APLICATIV (despre unele științe, domenii sau metode de cercetare) Aspect al unui domeniu care
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
în timpul expunerii, o țesătură cu ochiuri fine, realizând primul raster și totodată prima similigravură. RĂȘINĂ, rășini Nume generic dat unor substanțe lipicioase, inflamabile, secretate de diferite plante, mai ales conifere, sau produse pe cale sintetică. SARE, săruri 1. Substanță cristalină, sfărâmicioasă, solubilă în apă și cu gust specific, care constituie un condiment de bază în alimentație și este folosită în industria conservelor, în tăbăcărie, în industria chimică etc.; clorură de sodiu. 2. Substanță chimică formată de obicei prin reacția unui acid cu
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
și o anume lejeritate de excavare, mai ales de-a lungul fibrei, dar și semne plastice, trasee mai economice, datorită faptului că tăieturile perpendiculare pe fibră sunt mai dificile, creează rupturi. ZAHĂR Specie de zaharoză de culoare albă, cristalizată, ușor solubilă în apă, cu gust dulce și plăcut, obținută mai ales din sfecla de zahăr sau din trestia de zahăr și constituind unul dintre produsele alimentare de bază. Membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România din 1994 Conf. univ. dr. din
Tehnici şi maniere în gravură by Florin Stoiciu () [Corola-publishinghouse/Science/618_a_1363]
-
receptorul pentru EGF. Membrii familiei EGF sunt exemple de factori care se leagă de receptori membranari. Ei sunt sintetizați ca precursori cu greutate moleculară mai mare și care se acumulează pe suprafața celulei și pot participa în semnalizarea intercelulară. Formele solubile ale acestor factori sunt eliberate prin clivajul proteolitic al proteinelor precursoare. TGF-α a fost identificat în diferite tipuri de celule transformate. Supraexpresia TGF-α induce tumori în șoarecii transgenici. El este exprimat frecvent în carcinoame umane care exprimă totodată nivele înalte
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sunt slabe imunogene. Tumorile care apar spontan la animale și la om sunt puțin antigenice și induc un răspuns imun de mică intensitate. Antigenele asociate celulelor tumorale sunt recunoscute ca nonself de sistemul imunitar al gazdei, dar tumorile secretă antigene solubile, care tind să producă fenomenul de inundare antigenică și „paralizie” imunitară. Răspunsul imun antitumoral este deopotrivă umoral și celular. De cele mai multe ori, anticorpii specifici nu au eficiență antitumorală. Cel mai adesea, celulele tumorale supraviețuiesc acțiunii factorilor umorali și se multiplică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
K. Ele se activează și lizează celula țintă prin fenomenul ADCC. Activitatea celulelor NK și K din sânge, testată in vitro, scade odată cu progresia tumorii. La contactul cu celula malignă, direct sau mediat de anticorpi, celula efectoare eliberează factori citotoxici solubili: perforina, proteaze, TNF-alfa, TNF-beta (limfotoxina). Mecanismul eliberării factorilor litici este același care a fost descris pentru limfocitulTc. Celulele NK, activate in vitro de IFN-gamma și de IL-2, se numesc LAK (de la Lymfokine Activated Killer cells = celule killer activate de limfokine
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Activitatea sa citotoxică este independentă de moleculele CMH, dar este dependentă de factori genetici. Macrofagul se activează în următoarele situații: - după ce prin receptorul pentru Fc, leagă moleculele de imunoglobulină fixate pe determinanții antigenici ai celulei maligne sau complexele Ig-Ag tumoral solubil; - sub acțiunea factorilor eliberați de celulele T sensibilizate (IFN gamma); - sub acțiunea endotoxinelor bacteriene; - sub acțiunea antigenelor de Mycobacterium, Listeria, Toxoplasma sau după infecția cu aceste microorganisme intracelulare. Activarea constă în amplificarea ratei metabolice prin care macrofagul devine „killer” potențial
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
experimentale, macrofagele activate s-au dovedit a fi foarte eficiente în reducerea incidenței metastazelor unor tumori. 29.5. IMUNITATEA MEDIATĂ DE CELULELE T (IMCT) Celula tumorală expune pe suprafața ei antigene asociate cu moleculele CMH I, dar elimină și molecule solubile, care sunt preluate de CPA și prezentate limfocitelor Th. Acestea secretă IL-2, activatoare pentru toate tipurile de celule cu funcție imunitară, specifică sau nespecifică. Antigenele exprimate pe suprafața celulelor tumorale activează răspunsul IMC, iar antigenele solubile stimulează sinteza anticorpilor. Imunitatea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
dar elimină și molecule solubile, care sunt preluate de CPA și prezentate limfocitelor Th. Acestea secretă IL-2, activatoare pentru toate tipurile de celule cu funcție imunitară, specifică sau nespecifică. Antigenele exprimate pe suprafața celulelor tumorale activează răspunsul IMC, iar antigenele solubile stimulează sinteza anticorpilor. Imunitatea antitumorală mediată de celulele T este analoagă ca mecanism răspunsului imun față de alți antigene T-dependente (de exemplu, antigenele CMH). Experiențele in vitro au evidențiat că antigenele tumorale stimulează, în grade diferite, proliferarea tuturor subpopulațiilor de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
evidențiat că antigenele tumorale stimulează, în grade diferite, proliferarea tuturor subpopulațiilor de limfocite T (Th, Ts, Tc). Funcțiile efectoare ale limfocitelor T sunt stimulate de limfokine și monokine (IL-1 și TNF-alfa), sintetizate și secretate de macrofagele care prezintă antigenele tumorale solubile. Limfocitele TCD4 secretă citokine stimulatoare ale celulelor citotoxice efectoare: - IL-2, cu efect stimulator asupra celulelor care o secretă; - IFN γ activează macrofagele și celulele NK, având efect antitumoral direct, dar este și imunomodulator, prin efectul stimulator asupra nivelului de exprimare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]