1,260 matches
-
de stat, care au folosit orice ocazie pentru a pune sub acuzare membri ai celeilalte fracțiuni de la curte. Wang Gen a fost în măsură să facă prelegeri filozofice oamenilor obișnuiți din diferite regiuni, deoarece, în urma trendului deja evident în Dinastia Song, comunitățile din societatea Ming au devenit din ce în ce mai puțin izolate, deoarece distanța dintre târguri era în scădere. Școlile, grupurile de persoane înrudite, asociații religioase și alte organizații de voluntariat locale au devenit tot mai numeroase și au permis mai multe contacte
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
proprietari de pământ bogați și arendași, au fost, în medie, mult mai mulți cultivatori-proprietari la nord de râul Huai, datorită climei mai aspre, trăind nu cu mult peste nivelul de subzistență. Comparativ cu înflorirea științifică și tehnologică din timpul dinastiei Song, dinastiei Ming a văzut, probabil, mai puține progrese în domeniul științei și tehnologiei, în comparație cu ritmul descoperirilor din lumea occidentală. De fapt, progresele importante în știința chineză în perioada târzie Ming, au fost stimulate de contactul cu europenii. În 1626 Johann
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
palatul dinastiei Yuan, din Khanbaliq - cum ar fi fantâni cu bile plutitoare în jeturi lor, un tigru automat, dispozitive cu cap de dragon care pulverizau vapori de parfum, și ceasuri mecanice, inspirate după modelurile lui Yi Xing (683-727) și Su Song (1020 - 101) - a asociat toate acestea cu decadența statului mongol și le-au distrus. Acestea au fost relatate în totalitate decătre Directorul divizionar al Ministerului Lucrărilor, Xiao Xun, care, de asemenea, a păstrat cu grijă detalii privind arhitectura și aspectul
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
ca de apă.” (chineză: 沙漏) Consemnările chineze, și anume Yuan Shi (chineză: 元史), descriu un „ceas cu cinci angrenaje mișcate de nisip”, un mecanism inițiat de Zhan Xiyuan (cca. 1360 - 1380), care avea caracteristicile a ceasului astronomic al lui Su Song. Acest ceas a fost îmbunătățit de către Zhou Shuxue (fl. 1530-1558), care a adaugat o a patra roată mare, schimbând raporturile de diametru; lărgind apoi orificiul de colectare al nisipului, el criticând modelul anterior pentru faptul că se înfunda prea des
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
faptul că velele erau de mătase - în timp ce Gerardus Mercator (1512-1594) le-a prezentat în atlasul său, John Milton (1608-1674), într-una din poeziile sale celebre și Andreas Everardus van Braam Houckgeest (1739-1801) în jurnalul său de călătorie în China. Enciclopedistul Song Yingxing (1587-1666) a documentat o gamă largă de tehnologii, metalurgii și procese industriale în enciclopedia Tiangong Kaiwu (chinezesc: 天工 开 物) din 1637. Aceasta includea dispozitive mecanice și hidraulice pentru agricultură și irigații, tehnologii marine, cum ar fi tipuri de
Dinastia Ming () [Corola-website/Science/309369_a_310698]
-
prima creație Phoenix scoasă pe CD. Conține piese mai vechi, reînregistrate și reorchestrate, dar și compoziții noi („Timișoara”, „Anotimpul 5”, „Jocul”, „Running” - până atunci neapărută pe vreun album). Orchestrația a fost completată de Orchestra Filarmonică Radio din București și corurile „Song” (dirijat de Ioan Luchian-Mihalea) și „Grupul de popi”. Coperta CD-ului și a ediției Genius (care preia aceeași imagine) sunt singurele care nu conțin canarul în colivie, aflat pe vioară. Muzica: Nicolae Covaci Textele: Mircea Florian, Nicolae Covaci (1), John
SymPhoenix/Timișoara () [Corola-website/Science/305042_a_306371]
-
percuție, G. Reininger - percutie, clopote. O nouă versiune a fost înregistrată în 1992 pentru albumul „SymPhoenix/Timișoara”, în formula N. Covaci - chitară solo, double-six, M. Baniciu - solist vocal, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, Ulli Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”, Orchestra Filarmonicii Radio din București. Prelucrare folclorică din 1971 a lui Nicolae Covaci; apărută în 1972 în debutul albumului „Cei ce ne-au dat nume” (reeditat în 1999 pe CD). A fost interpretată la chitară solo
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
în 1990? de Nicolae Covaci (muzica și textul) a apărut pe albumul „SymPhoenix/Timișoara” din 1992. Înregistrată în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, M. Neumann - vioară, M. Baniciu - voce, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, percuție, corul „Song” și „Grupul de popi”. Prelucrare folclorică de Nicolae Covaci. Apărută pe discul „Cei ce ne-au dat nume” (1972, reeditat în 1999); înregistrată în componența N. Covaci - chitară solo, J. Kappl - chitară bas, C. Petrescu - baterie, V. Sepi - percuție; apărută
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
baterie, I. Kopilović - voce, S. Dumbrăveanu - violoncel. O altă înregistrare s-a facut în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, M. Neumann - vioară, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, percuție, M. Baniciu - solist vocal, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”, și a apărut pe discul „SymPhoenix/Timișoara” (1992). În 1990 s-a înregistrat din nou, în componența N. Covaci - double-six, voce, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
și pe compilația „Evergreens” (1993). În 1991 sau 1992 a fost din nou înregistrată, în formula N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, O. Lipan - baterie, percuție (bongos), V. Vaessen - chitară bas, M. Neumann - fluier, vioară, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”. Aceasta a apărut pe discul „SymPhoenix/Timișoara” (1992). Are două videoclipuri: unul făcut pe Semenic în 1975 și unul mai nou (montaj făcut de TVR cu imagini mai vechi și mai noi). Melodie compusă în 1973
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
cu titlul „Fata verde”, înregistrată în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, M. Neumann - vioară, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, V. Vaessen - chitară bas, U. Brand - chitară acustică, Adrian Petrescu - oboi, împreună cu Orchestra Filarmonicii Radio din București, corul „Song” și „Grupul de popi”. Compoziție a lui Edmond Deda pe versuri de Sașa Georgescu (prima parte) și probabil a lui Günther Reininger (a doua), reprezintă o piesă din filmul „Agentul straniu” (regia: Savel Stiopul, 1974) interpretată de Nicolae Covaci - chitară
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Jellis (în limba engleză). Aparținea operei rock „Empire of vampires” - proiect din anii ’80. A apărut pe discul „Timișoara” (1992), înregistrată în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, V. Vaessen - chitară bas, M. Neumann - vioară, O. Lipan - baterie, corul „Song” și „Grupul de popi”. O altă versiune a fost înregistrată în 1990 în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, un fragment din piesă aparând într-un colaj împreună cu
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
în Germania în 1981 sub titulatura Transsylvania-Phoenix; formula care o înregistrase era N. Covaci - solist vocal, chitară acustice, M. Neumann - vioară, voce, S. Dumbrăveanu - violoncel, I. Kopilović - voce. O altă înregistrare, din aceeași perioadă, se află pe discul „Folk, Lied, Song - Nachwuchs Festival '80”, disc colectiv apărut în 1981 în Germania; O a treia înregistrare a fost făcută pentru albumul „Timișoara” (1992) în formula N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, Orchestra Filarmonicii Radio din București, corul „Song” și „Grupul de popi
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
pe discul „Folk, Lied, Song - Nachwuchs Festival '80”, disc colectiv apărut în 1981 în Germania; O a treia înregistrare a fost făcută pentru albumul „Timișoara” (1992) în formula N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, Orchestra Filarmonicii Radio din București, corul „Song” și „Grupul de popi”, A. Petrescu - oboi , M. Neumann - vioară. A patra înregistrare există însă din 1990 și a fost făcută de N. Covaci - solist vocal, double-six, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, M. Neumann - vioară, voce, Herb
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
A fost înregistrată și pentru discul „Symphoenix/Timișoara” (1992), în componența: N. Covaci - solist vocal, chitară acustică, M. Neumann - vioară, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, M. Baniciu - voce , U. Brand - chitară acustică, Orchestra Filarmonicii Radio din București, corul „Song” și „Grupul de popi”. O altă înregistrare datează din 1990 și a fost facută de N. Covaci - solist vocal, double-six, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, C. Petrescu - percuție; un fragment
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
vioară, voce, O. Lipan - baterie, percuție, S. Dumbrăveanu - violoncel, I. Kopilović - voce. A fost înregistrată și pentru albumul „SymPhoenix/Timișoara” (1992) în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, M. Neumann - vioară, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, corul „Song” și „Grupul de popi”, U. Brand - chitară acustică. Anterior, în 1990, a fost reînregistrată de N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, M. Baniciu - voce, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioară, voce, H. Quick - percuție. Această
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
1991) și „Evergreens” (1993). A fost înregistrată și pentru discul „Timișoara” (1992), în formula N. Covaci - chitară acustică, voce, V. Vaessen - chitară bas, M. Baniciu - solist vocal, O. Lipan - baterie, percuție (bongos), M. Neumann - vioară, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”. Nume sub care a apărut piesa „Ciocârlia” pe discul single editat în Germania în 1987 și pe maxi-single-ul „Tuareg”. Vezi Ciocârlia. Piesa compusă de Nicolae Covaci în anii 80. Textul în limba engleză aparține lui Paul
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
1992. A fost înregistrată de N. Covaci - solist vocal, chitară solo, chitară acustică, M. Baniciu - solist vocal, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, M. Neumann - vioara, U. Brand - chitară acustică, A. Petrescu - oboi, Orchestra Filarmonicii Radio din București, corul „Song” și „Grupul de popi”. Intitulată inițial „Suddenly”, piesa și textul au fost compuse de Nicolae Covaci, în anii 80. A apărut pe albumul „Baba Novak” (2005), fiind înregistrată în formula N. Covaci - chitară solo, chitară acustică, solist vocal; J. Kappl
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
a fost făcută pentru albumul „SymPhoenix/Timișoara” (1992), în componența N. Covaci - chitară solo, chitară acustică, M. Baniciu - solist vocal, V. Vaessen - chitară bas, M. Neumann - vioară, O. Lipan - baterie, percuție (bongos), U. Brand - chitară acustică, A. Petrescu - oboi, corul „Song” și „Grupul de popi”, Orchestra Filarmonicii Radio din București. Compoziție a lui Josef Kappl (1974-75) pe versuri de Șerban Foarță și Andrei Ujică. A apărut pe albumul „Cantafabule” (1975; reeditat în 1996), fiind înregistrată de N. Covaci - chitară solo, double-six
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
baterie, percuție, S. Dumbrăveanu - violoncel, I. Kopilović - voce. Înregistrată și pentru albumul „Timișoara” (1992), în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, M. Neumann - vioară, V. Vaessen - chitară bas, O. Lipan - baterie, M. Baniciu - voce, U. Brand - chitară acustică, corul „Song” și „Grupul de popi”. O altă versiune datează din 1990, în formula N. Covaci - solist vocal, chitară solo, J. Kappl - chitară bas, voce, O. Lipan - baterie, M. Baniciu - voce, M. Neumann - vioară, voce, și a apărut sub numele „Would you
Indicele cântecelor de Phoenix () [Corola-website/Science/305008_a_306337]
-
Folk, Lied, Song - Nachwuchs Festival Pop '80 este un disc colectiv apărut în 1980 în Germania, realizat de Deutsche Phono Akademie și scos la casa de discuri CBS. Conține piese în stilul rock progresiv. Pe acest disc, a apărut și piesa „Stars Dance
Folk, Lied, Song – Nachwuchs Festival '80 () [Corola-website/Science/304832_a_306161]
-
o armă de foc din 1326 în Italia, și din 1418 în Anglia. În limba română substantivul "tun" (la plural "tunuri") provine din latinescul "tonus" („tunet”). Descoperirea prafului de pușcă este motivul pentru descoperirea și perfecționarea tunului. Chinezii din dinastia Song (960 - 1279) au folosit după izvoarele istorice țevi de bambus, care erau umplute cu praf de pușcă pentru a exploda, cu acestea nu se putea trage, fiind numite "lănci de foc". În dinastia Yuan (1271 - 1368), o dinastie mongolă, pentru
Tun () [Corola-website/Science/305862_a_307191]
-
în top 20 în noi teritorii ca Franța, Portugalia, Spania și Italia. În septembrie 2008, au câștigat primul MTV Video Music Award (VMA) pentru Best New Artist. În octombrie 2008 trupa a câștigat patru premii, inclusiv, Best International Artist și Song of the year la Los Premios MTV Latinoamérica (MTV Video Music Awards Latin America) din Mexic. Tokio Hotel a devenit prima formație germană care a câștigat vreodată un premiu la MTV VMA și de asemenea la MTV Latin America Awards
Tokio Hotel () [Corola-website/Science/305849_a_307178]
-
Noni Ene Răzvan (n. 17 aprilie 1992 - București) este un tânăr artist și fost jurat TV în cadrul emisiunii Fresh Mânia difuzată de Național TV. Este cunoscut datorită participării sale la festivalul european de muzică pentru copii “Eurovision Junior Song Contest 2004” din Lillehammer, Norvegia, cu piesa “Îți mulțumesc” (Thank you), piesa care a plasat România pe locul al IV lea, acesta fiind cel mai bun loc pe care l-a ocupat țara noastră în acest concurs până în prezent. În
Noni Răzvan Ene () [Corola-website/Science/305891_a_307220]
-
Liechtenstein nu a participat deloc până acum la Concursul Muzical Eurovision, deși țara a încercat să participe pentru prima oara în anul 1969. Liechtenstein nu a participat la Eurovision Song Contest, insă concursul a avut o istorie lungă în țară, cu cel puțin o încercare de a participa . Liechtenstein nu a luat parte la Eurovision Song Contest înainte. Țară a avut două încercări de a participa la concurs, în trecut
Liechtenstein la Concursul Muzical Eurovision () [Corola-website/Science/305282_a_306611]