941 matches
-
pretutindeni, ca de o umbră, de „anormalul” Pulca, zis Pulca Animănui, întrucât, idiot, nu știe cine l-a adus pe lume și unde s-a născut. În alt așa-zis „hotel” stă o ibovnică a hoțului, Creața. Într-o cafenea sordidă apare și un personaj dintr-o lume diferită, avocat și scriitor excentric, în căutare de subiecte. După un timp „hotelul” Maidan ajunge în „mâna de fier” a unui ins care deschide aici o „academie de pungășie” și, în calitate de rector și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
cursul anului 2007, o altă informație îngrozitoare s-a regăsit în paginile informative: moartea unei fetițe devorată de câini de luptă în propriul apartament. Oribilul vinde bine, asta e. De ce avem oare o coardă gata să vibreze pentru faptul divers sordid? De ce suferința nu ne pune întotdeauna pe fugă? De ce o „consumăm” uneori? Majoritatea oamenilor întrebați în legătură cu acest subiect mărturisesc că întrebările li se par atroce. Ei primesc astfel o parte din suferința victimelor și ar fi fals să spunem că
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
Cyberpunk: Cultures of Technological Embodiment, Londra, Sage. Povall, Richard (2000Ă, „Making Emotional Spaces in The Secret Project: Building Emotional Interactive Spaces”, în Roy Ascott (ed.Ă, Art, Technology, Consciousness: Mind @ Large, Bristol, Intellect Books. Prophet, Jane și Hamlett, Sian (2000Ă, „Sordid Sites: The Internal Organs of a Cyborg”, în Cutting Edge (ed.Ă, Digital Desire: Language, Identity and New Technologies, Londra și New York, I.B. Tauris Publishers. Punt, Michael (2000Ă, „Not Science, or History: Post Digital Biological Art and a Distant Cousin
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
însă din lumea reală ori naturală anumite tipuri ce ar izbuti să atingă cel mai înalt numitor comun; ei caută individualul. A studia natură în tot ceea ce are ea anormal, excepțional, uneori periferic, dar mai ales in aspectele sale sumbre, sordide (desigur, ne-tipice) e o pasiune a naturaliștilor" [Husar, p.119]. În comparație cu "monomaniile" personajelor balzaciene, românele din jumătate a doua a secolului al XIX-lea sunt mai puțin tipizate și mai complexe. Vom constata în literatura perioadei cercetate o individualizare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
bărbații s-au preocupat îndeaproape de cultivarea idealului feminin care le era convenabil. Excluderea femeilor din viața activă a dus la preocuparea lor pentru lucruri superficiale. E.Roy-Reverzy [1998, p.107] chiar consideră că femeia este preocupată doar de detaliile sordide ale vietii cotidiene sau de împodobirea corpului pentru a masca vidul sau existențial. Această viziune masculină asupra modei și femeii transpare în Conseil à une Parisienne de Musset: "Je voudrais n'avoir de souci au monde Que mă taille ronde
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
-i face plăcere, are loc în bucătărie, între o farfurie cu ridichi și un român de George Sand, André, după ce ea este obosită de lectură. Astfel, autorul stabilește un raport între cauza (lectură românului sentimental) și efect (adulterul), un aspect sordid al actului sexual comis fără dragoste (lăudată în românul sandian) și fără plăcere, într-un cadru banal. 288 "Comme ces romanș mentaient! Elle avait bien raison de ne jamais en lire. C'était des fables bonnes pour leș têtes vides
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
e folosită de autor ca materie poetică de mâna a doua, adică prin intermediul unui travesti epic parodic. Personajele și poveștile lor, desfășurate într-un Iași carnavalesc, au o savoare deosebită, poeziei îi priește de minune ancorarea într-un real concret, sordid, în materia stufoasă a realității, pe care știe să o ridice, prin întortocheate volute simbolice ori prin incizii bruște, violente, la rangul unei viziuni intens tulburătoare și în zona tragicului absurd. Culegerile de articole și eseuri Apocalipsa de carton (1993
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
6, când legea o face planul mediu, aparent „inutile”, constituie un contrapunct tăcut, realist și sarcastic la replicile „corecte politic”. De obicei, discutarea misiunilor și planurilor comuniștilor din rețeaua ilegală se făcea în interioare conspirative, mai mult sau mai puțin sordide. Pintilie o scoate în aer liber, de fapt nu liber, sunt spații largi, exploatări miniere de suprafață, șantiere pustii, poduri de cale ferată, dar apăsate de o atmosferă încărcată de griuri, superb fotografiată de operatorul Sergiu Huzum. În astfel de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
detașează pe tineri și povestirile lor din fața posibilității unei condamnări morale.”137 Se poate vedea în rama cărții „o alegorie a zborului de la insuportabila realitate spre confortul oferit de artă: crearea unei lumi proprii ca un refugiu departe de condițiile sordide ale lumii reale a experienței. Dacă există o astfel de alegorie trebuie să remarcăm că lumea în care tinerii își găsesc loc mai apoi, din turnul lor de fildeș pe aripile propriei lor fantezii, nu este o utopie sau un
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în femeia iubită, Laguna, se poate recunoaște o versiune a doamnei T. din Patul lui Procust de Camil Petrescu. Pe lângă temele principale - armata și dragostea -, rețin atenția și alte teme ori motive: moartea și frica de moarte, violența, oroarea de sordid și derizoriu, prietenia, solidaritatea ș.a. Să crești într-un an cât alții într-o zi, tot un roman de actualitate și despre tineri, pare mai puțin consistent, dar face loc modalității picarești și umorului, iar Sfârșitul bahic, cu acțiunea plasată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
plachetei Din confesiunile distinsei doamne M. în colecția underground „Carmen” (2001), debutul editorial propriu-zis are loc în 2002 cu volumul Pagini. Poezia publicată de V. i-a șocat ori i-a scandalizat pe unii observatori ai fenomenului literar prin duritatea, sordidul sau dramatismul „referinței” și prin libertatea expresiei, de o impudoare afișată. Dar discursul poetei e „mânios din prea mare sete de puritate”, după cum a observat Octavian Soviany. Simplificând lucrurile, se poate spune că lirica ei se definește de la început printr-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
a observat Octavian Soviany. Simplificând lucrurile, se poate spune că lirica ei se definește de la început printr-un inedit amestec de cinism și candoare, rostirea fiind „cântecul unei femei nefericite, care simte cu acuitate lumea în care trăiește” (Bogdan-Alexandru Stănescu). Sordidul existenței cotidiene e mobilizat pentru a produce, prin ricoșeu, evocarea unui vis de frumusețe. Deloc brută și deloc naiv-neutră, poezia este elaborată în subtext prin selecție și omisiune, prin dozarea intensității expresive. Dacă s-ar căuta filiații sau afinități, s-
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
text de frontieră, omolog autoficțiunilor în proză: un fel de jurnal, o corespondență prin internet, comentarii la acestea, pretins livrate (fragmentar și alternat) ca atare, de fapt atent „lucrate”, cu obținerea aparenței de expresivitate involuntară. Și aici se abordează decomplexat sordidul existenței zilnice, fervoarea erotismului neinhibat, anecdoticul, frustrările și inflamările jubilatorii ale cotidianului, reveria și sentimentalitatea (toate rostite în chip violent), iar în ultimă analiză, deși bine ascunse sub carapacea de vitalism agresiv ori de platitudine căutată, marile chestionări existențiale, „partea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290604_a_291933]
-
cele două curente, vorbind nediferențiat de „realiști și naturaliști” sau substituindu-i pe unii altora. V.S. Bielinski grupează realiștii ruși sub genericul „școala naturală”. La noi, C. Dobrogeanu-Gherea prezintă „realismul și naturalismul artistic” drept un singur curent, stigmatizând însă reliefarea sordidului de către Zola și adepții săi ca „realism scârbos”. Criticii români de seamă, de la Titu Maiorescu și C. Dobrogeanu-Gherea la Tudor Vianu, G. Călinescu și cei de după al doilea război mondial, sprijină în fond r., însă terminologic acest concept mai circulă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289156_a_290485]
-
Gaulle făcând pe patriotul sub ochii americanilor și ai englezilor, după mascarada lui Petain-Laval sub privirile germanilor - e prea puțin pentru mine. Sigur, moartea violentă ar fi o bună purificare ori o sublimare. Dar pretextele pentru asta ar fi total sordide, și moartea ar semăna atât de puțin cu Încoronarea relativ ascetică și mistică pe care sunt pe cale s-o Întrezăresc În studiile mele religioase. Ultimii doi ani În care Drieu la Rochelle scrie jurnal abundă În mărturisiri pline de violență
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și ea, mereu, foarte puternică. O revistă de provincie, făcută în special de poeți tineri, consacră un număr întreg Veneției (Euphorion, 4/1995). El exprimă, în subtext, toate frustrările, legitime, ale izolării și claustrării într-un infern concentraționar, urât și sordid, refugiul magnific, în decor venețian fastuos, al unei întregi generații. Dar ce gândește ea efectiv despre contextul imediat, putem cel mult deduce. O astfel de preocupare este total absurdă, neimportantă, deci neglijabilă, chiar și conștiinței poetice? Cel puțin acești apolitici
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în orice caz îndeajuns de ridicate la o idee unică spre a depăși documentul. În Foc în Hanul cu tei tratarea caracterologică e mai accentuată. Micu Braun e un cuceritor, un fel de bancher balzacian, care speculează un mare han sordid, azil al epavelor evreie, și asigură pe mari sume Hanul cu tei în scopul de a-i da foc. Însă Hanul cu tei e incendiat când nu mai era asigurat, provocând ruina și moartea lui Micu. Celelalte romane nu mai
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și Mateiu I. Caragiale, al cărui urmaș se dovedește a fi și prin viziune, și prin stil. Este un pictor al Bucureștiului, oraș pe care-l iubește cu frenezie, al anotimpurilor și topografiei urbei, marcată de somptuoase restaurante și cârciumi sordide, unde eroul povestitor se „cufundă în lafuri și palavre”. E o lume de sibariți, atinsă de o anume morbiditate, situată, ca și la Mateiu I. Caragiale, între rafinamentul culturii occidentale și farmecul frust răsăritean, în evocarea căruia se infiltrează pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
invariabile ale psihologiei eroului lovinescian). Timidul Bizu preferă să iubească "de la distanță" doar anumite femei (imaginea lor "ideală", mai exact), nu înainte de a cunoaște "taina" amorului carnal prin bunăvoința unei servitoare vulgare, ce acceptă "târgul" fără prea multe fasoane. Experiența sordidă ("Da' iute ai mai fost, cuconașule!", atât găsește de cuviință să spună femeia, înainte de a-și primi cuvenita răsplată) îl vindecă de iluzii, adâncind în conștiința sa prăpastia dintre aspirațiile nobile ale sufletului și mizeria trupului torturat de atracția sexuală
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
carne, Cartea despre vin, Cartea despre suflet), romanul Pensiunea doamnei Pipersberg întregește transcrierea sensibilității ciudatului personaj. Eșecul în căsnicie, o sexualitate „cravașantă”, simțită ca grea povară moștenită, îl împing în vârtejul autodistrugerii: bestialele acuplări de care sunt burdușite romanele, decorul sordid, impregnat de moarte, paralelismul om-animal, țicneala generală exprimă exasperarea în fața deriziunii existenței. Intenția se vede clar doar prin întreg. Izolate, secvențele, în ciuda suculenței lor plastice, nu pot decât să șocheze. Metoda narativă e aceea de a prinde pe un fir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285811_a_287140]
-
i �i explicau �n 1940 unui ziarist american: �Evreii erau prea importan? i �n via? a economic? a Rom�niei că s? fie lichidă? i imediat. Rom�nul nu are niciodat? �ncredere �n alt rom�n. El �? i poate �ncredin? a micile g? în? rîi sordide doar unui evreu�32 ? i mai era ceva: statul tradi? ional rom�n ? i modul de via?? rom�nesc se transformau inevitabil ? i dureros �ntr? o economie capitalist? guvernat? de rela? îi impersonale patron? angajat, �nlocuindu? le pe cele care (cel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
cuceriri. Astfel c? nimeni nu poate explica mai bine sau avertiza asupra evenimentelor ce urmau s? se produc? dec�ț istoricul. Acesta coboar? din trecut �n prezent. Spre deosebire de politicieni, istoricul veritabil nu este animat de pasiuni ? i interese meschine ? i sordide. �n ceea ce prive? te literatura, el trebuie s??? i foloseasc? glasul �mpotriva �modelelor� lansate de imitarea dezastruoas? a modei scriitorilor care urmeaz? exemple ce nu?? i au r? d?cină �n mediul natal. Istoricul trebuie s? le aminteasc? permanent tuturor c? artă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
spunea c? dore? te că evreii �s? între �n fort? rea? a spiritual? a rom�nilor�, viziunea s? m?n? torist? fantezist? a lui Iorga asupra realit?? îi rom�ne? ți. Evreii din Rom�nia avuseser? diferite experien? e �n cadrul acestor realit?? i sordide. Dar chiar dac? realitatea rom�neasc? ar fi respectat cele mai bune exemple ale tradi? iei cre? ține, sioni? ții nu puteau accepta renun? area la istoria, tradi? ia ? i realiz? rile evreilor ? i la marile servicii f? cute de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
pensie alimentar? pentru �ntre? inerea copilului. Toate acestea constituiau �bombă zilei� pentru ziarele pariziene. Ur�nd din inim? tot ce era german sau prusac, acestea publicau editoriale sub titlul Madame De Hohenzollern, neezit�nd s? men? ioneze orice am? nunt sordid 194. Pe vremea aceea, asemenea lucruri ? ocau, ast? zi situa? ia s? a schimbat. �n ciuda �nf?? i??rîi, a farmecului ? i a inteligen? ei sale, Carol era un om bolnav. Boală de care suferea el era at�ț de natur? psihic
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
to? i ace? ți ani, s? a l? udat deschis fă?? de numero? i rom�ni demni de crezare (care mi? au relatat vorbele sale) c? el a fost cel care a comandat echipa mor? îi, d�nd toate detaliile sordide ale asasin? rîi lui Iorga, ca ? i pe cele ale asasin? rîi lui Virgil Madgearu. Dar toate acestea au fost evocate ? i de Sima, care �? i amintea ziua aceea memorabil? ? i cum �i g? sise pe Traian Boeru ? i pe cei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]