956 matches
-
Mamaia (1965). Valoarea sa artistică a determinat includerea filmului în programele de vizionare a peste 120 de cinemateci din lume, precum și în fondul documentar al mai multor instituții de pe toate continentele. Aprecierile critice la adresa filmului sunt în majoritate superlative. "Pădurea spânzuraților" este considerat unul dintre cele mai bune filme românești realizate vreodată, una dintre „acele opere exemplare cu dimensiuni universale și etern valabile” (după cum scria istoricul de film Manuela Cernat în volumul "Filmul și armele"), fiind comparat cu capodoperele europene ce
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Spectacolul a avut șase episoade, ce au fost difuzate în premieră în perioada 6-11 decembrie 1971. Compozitoarea Carmen Petra Basacopol a compus în perioada 1988-1990 o operă în două acte intitulată "Apostol Bologa, op. 58" și inspirată din romanul "Pădurea spânzuraților" de Liviu Rebreanu.
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Pădurea spânzuraților este o ecranizare din 1964 a romanului omonim al scriitorului român Liviu Rebreanu. Regizat de Liviu Ciulei, a fost primul film românesc care a obținut o largă recunoaștere internațională. În anul 1966 a câștigat categoria „Première Oeuvre” a festivalului de
Pădurea spânzuraților (film) () [Corola-website/Science/302637_a_303966]
-
producă filme în conformitate cu preceptele noii revoluții culturale. Dar, mai presus de toate, filmul scotea în evidență capacitatea lui Ciulei de a gândi și în termeni cinematografici, de a produce valori deosebite care puteau să facă față exigențelor circuitului internațional. "Pădurea spânzuraților" a reprezentat apogeul experienței regizorale filmice a lui Liviu Ciulei, după ce acesta mai realizase și alte filme ca regizor principal, așa cum au fost, "Erupția" și "Valurile Dunării", respectiv în calitate de regizor secund al lui Victor Iliu în filmul "Moara cu noroc
Pădurea spânzuraților (film) () [Corola-website/Science/302637_a_303966]
-
Liviu Ciulei, filmul românesc a făcut un "salt cuatic" de anvergură, concurând nu numai romanul remarcabil a lui Liviu Rebreanu, dar și stabilind un alt set de valori la care filmul românesc era perfect capabil de a ajunge. Prin "Pădurea spânzuraților", filmul artistic românesc se face cunoscut în lume. În anul 1965, participând la la "Festivalul Internațional al Filmului de la Cannes", Franța, regizorul Liviu Ciulei a fost recompensat cu "Premiul pentru regie". "" ... perfect capabil să susțină confruntarea internațională"" (Ecaterina Oproiu - Revista
Pădurea spânzuraților (film) () [Corola-website/Science/302637_a_303966]
-
Ciuleandra este un roman scris de Liviu Rebreanu. Preocuparea pentru analiză și pentru explorarea în profunzime a psihicului uman se adâncește în romanul “Ciuleandra” (1927), pe care canonul critic îl plasează de obicei în umbra capodoperei “Pădurea spânzuraților”, deși sunt comparabile prin insolitul abordării. Receptarea critică din epocă a privilegiat ”Pădurea spânzuraților” din mai multe motive: tema nouă a războiului, problematica majoră (drama națională), complexitatea personajului și deplasarea accentului de la creație spre analiză. Perspectiva temporară descoperă în romanul
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
și pentru explorarea în profunzime a psihicului uman se adâncește în romanul “Ciuleandra” (1927), pe care canonul critic îl plasează de obicei în umbra capodoperei “Pădurea spânzuraților”, deși sunt comparabile prin insolitul abordării. Receptarea critică din epocă a privilegiat ”Pădurea spânzuraților” din mai multe motive: tema nouă a războiului, problematica majoră (drama națională), complexitatea personajului și deplasarea accentului de la creație spre analiză. Perspectiva temporară descoperă în romanul Ciuleandra suficiente motive pentru o nouă interpretare și o reconsiderare a cărții în ierarhia
Ciuleandra (roman) () [Corola-website/Science/302634_a_303963]
-
clasei de mijloc a Rusiei conform căreia situația în țară era în continuă deteriorare, iar înfrângerea militară ar fi fost un dezastru pentru țară, pentru mândria și onoarea ei. El a afirmat că „Lenin și spionii lui germani” ar trebui spânzurați, sovietele desființate, disciplina militară reinstaurată, iar guvernul provizoriu „restructurat”. Kerenski l-a demis pe Kornilov din funcția de comandant suprem al armatei pe 9 septembrie, pretinzând că generalul ar fi intenționat să se proclame dictator militar al țării. Kornilov a
Afacerea Kornilov () [Corola-website/Science/303371_a_304700]
-
expozitie personală la Galeria Simeza. Participa la Salonul de Pictură și Sculptură al Municipiului București și la expozițiile de pictură românească din Lüdenscheid / Germania, Orly / Franța, Viena / Austria și Watts-Art Gallery New York / UȘA. Face proiectele de costume la filmul Pădurea spânzuraților după Liviu Rebreanu în regia lui Liviu Ciulei. Pictează în Sibiu și Sighișoara. 1971 - Participa la salonul pictorilor și sculptorilor din București organizat la Ateneul Român. 1972 - Face scenografia la spectacolele "Patru oameni fără nume" de Radu Bădilă și "Povestiri
George Ștefănescu () [Corola-website/Science/303533_a_304862]
-
Carol a fost înconjurat de un adevărat harem iar moravurile curtenilor le-au imitat pe cele ale regelui. El a lăsat întreaga putere sfetnicului său din exil, Edward Hyde. Trupul lui Cromwell și a încă câțiva regicizi au fost dezgropate, spânzurate și apoi îngropate la piciorul spânzurătorii. La scurt timp după încoronare se formează al doilea parlament englez. Nevoia de libertate este atât de puternică încât chiar și acest parlament nu îngăduie regelui nici armată permanentă, nici resurse suficiente pentru a
Carol al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/304330_a_305659]
-
de întuneric, Vasile ucide gărzile și îi eliberează, iar oștenii îl iau ca ostatic pe Iusuf Pașa și pleacă spre țară. Intrați pe teritoriul țării, Costea fuge cu căruța unde se afla lada, însoțit de Ioana, și este găsit apoi spânzurat. Oștenii ajung la ruinele unei cetăți, păzite de un roșior pe nume Mohor (Alexandru Dobrescu). Ei așază pe cel mai înalt bastion steagul Unirii, iar Dumitru este trimis la București pentru a discuta cu domnitorul. Dumitru se întoarce din capitală
Nemuritorii () [Corola-website/Science/311357_a_312686]
-
împotriva statului, din cauza costurilor economice pe care le implica. Un decret penal emis de Ludovic al XIV-lea al Franței în 1670 prevedea pedepse cu mult mai severe: corpul neînsuflețit era târât pe străzi, cu fața în jos, iar apoi spânzurat sau aruncat la groapa de gunoi. În plus, toate bunurile persoanei respective erau confiscate. În trecut, biserica creștină excomunica persoanele care încercaseră să se sinucidă, în timp ce sinucigașii erau înmormântați în afara cimitirelor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în Marea Britanie, tentativa
Sinucidere () [Corola-website/Science/311390_a_312719]
-
măsuri pentru a spânzura în piețele publice un număr de evrei și comuniști suspecți”. În ziua următoare, la 23 octombrie 1941, militari români au ucis alți 19 000 evrei civili, femei, bătrâni și copii, familii întregi din orașul Odesa, împușcați, spânzurați, explodați, sau arși de vii. Alți aproximativ 45 000 de evrei au fost trimiși de la Odesa în lagărul de concentrare Bogdanovka, unde au fost asasinați aproximativ două luni mai târziu. Marea ofensivă a armatei române, cu sprijin și indicații tactice
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]
-
și împușcați la grămadă, după care magaziile au fost incendiate. Parte dintre victime au fost arși de vii.. În zilele de 22 - 24 octombrie 1941, militari români au ucis între 25 000 - 34 000 de evrei din orașul Odesa, împușcați, spânzurați, explodați, sau arși de vii). Alți aproximativ 45 000 de evrei au fost trimiși de la Odesa în lagărul de concentrare Bogdanovca, unde au fost uciși aproximativ două luni mai târziu. Atât Antonescu, cât și Iacobici foloseau sintagma „represalii” („...Ca represalii
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție au respins definitiv cererea de revizuire a sentinței din 1946. "Domnule Mareșal, m’am trezit dimineața (23 oct. 1941) având în față o scenă îngrozitoare și anume: pe toate străzile și pe la colțuri stăteau spânzurați câte patru, cinci oameni, iar populația înspăimântată fugea prin oraș în toate părțile. Revoltat, am întrebat cine a făcut această barbarie, această rușine de care noi nu ne vom spăla niciodată în fața lumii civilizate. Cei în drept mi-au spus
Masacrul de la Odesa () [Corola-website/Science/312881_a_314210]
-
pitorești (evrei, turci, tătari, "arapi" și țigani), îndreptându-se spre scaunul judecății. Iadul descris în amănunțime se prelungește până la jumătatea peretelui nordic, unde apare capul de reptilă al monstrului Leviathan, cu gura căscată, din care țâșnesc flăcări. Se descifrează "mincinosul spânzurat de limbă", cea care a descântat vacile ("mana vacilor"). Biserica „Sf. Cuvioasă Paraschiva” din Poienile Izei are un patrimoniu bogat, constând în clopote, icoane, cărți și obiecte de cult. Clopotele: În foișorul din turn sunt amplasate trei clopote, armonizate, care
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
carnavalului", "Elisabeta I", "Victimele datoriei", "Puricele în ureche", "Azilul de noapte", "Hedda Gabler", "Interviu", "Amintiri", "Dimineață pierdută", "Hamlet", etc. În film, actrița și-a făcut debutul, remarcabil, alături de Victor Rebengiuc, în lungmetrajul realizat de Liviu Ciulei după cunoscutul roman "Pădurea spânzuraților" de Liviu Rebreanu (1964). A creat de asemenea nenumărate personaje memorabile la teatrul radiofonic, jucând în peste 150 de piese transmise pe calea undelor hertziene. Gina Patrichi a fost căsătorită cu avocatul Victor Anagnoste (1928 - 2011), din 1959 până la dispariția
Gina Patrichi () [Corola-website/Science/310528_a_311857]
-
Dacă ar fi ales să fie judecat, nu ar fi avut nicio șansă de scăpare, iar familia lui ar fi fost executată odată cu el. Stülpnagel a încercat de asemenea să se sinucidă, dar a supraviețuit și a fost mai târziu spânzurat. Câțiva complotiști au încercat să fugă sau să nege participarea la complot. Celor care au supraviețuit interogatoriilor li s-a organizat procese rapide la Tribunalul Poporului. În total, aproximativ 50000 de oameni au fost arestați, și cam 200 dintre ei
Atentatul de la 20 iulie 1944 împotriva lui Hitler () [Corola-website/Science/310615_a_311944]
-
vandalism și să fie temuți de oricine li se împotrivea, știind că sunt protejați de basileu. Într-o încăierare, au fost capturați de gărzile imperiale mai mulți insurgenți, dintre care doi au rămas neeliberați și care au fost mai apoi spânzurați. Unul din aceștia aparținea Verzilor, iar celălalt Albaștrilor, astfel că cele două facțiuni s-au văzut deopotrivă amenințate și au creat o alianță. În aceasta a intrat întreaga populație din Constantinopol, cerând abdicarea lui Iustinian și arzând aproape un sfert
Răscoala Nika () [Corola-website/Science/306095_a_307424]
-
fost creat "Centrul de producție cinematografică Buftea". Filmele realizate trebuiau să răspundă cerințelor ideologiei comuniste. Dar acest lucru nu a împiedicat ca unii realizatori să „ocolească” acele „mărețe dizerente” și să creeze opere de artă cinematografică. Amintim printre altele Pădurea spânzuraților în regia reputatului Liviu Ciulei, Moara cu noroc în regia lui Victor Iliu, Dacii în regia lui Sergiu Nicolaescu și multe altele. Producțiile cinematografice interne, cele din cinematografiile țărilor socialiste prietene și chiar și producții occidentale care nu au deranjat
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
mult și variat, fiind supranumit "„actorul celor 300 de roluri”". Nu a neglijat nici domeniul literar, scriind poezie până în ultimele clipe ale vieții. În 1959 a jucat în "Desfășurarea, Brigada lui Ionuț, Valurile Dunării, Telegrame", în "Mândrie" (1960), în "Pădurea spânzuraților" (1964), film regizat de Liviu Ciulei și premiat cu premiul pentru regie la Festivalul Internațional de Film de la Cannes din 1965; în "Războiul domnițelor" (1969) în regia lui Virgil Calotescu, în "Columna" (1969) în regia lui Mircea Drăgan, film premiat
Ștefan Ciubotărașu () [Corola-website/Science/305822_a_307151]
-
în România, iar astăzi în Bulgaria). A absolvit Institutul Unional de Tehnică Cinematografică din Leningrad, devenind inginer de sunet. A contribuit la realizarea coloanei sonore la un număr mare de filme printre care "S-a furat o bombă" (1962), "Pădurea spânzuraților" (1964), "Străinul" (1964), "Dacii" (1967), "Columna" (1968), "Mihai Viteazul" (1971), majoritatea filmelor lui Sergiu Nicolaescu, "Frații Jderi" (1974), "Ștefan cel Mare - Vaslui 1475" (1975), "Nea Mărin miliardar" (1979), "Burebista" (1980), "Glissando" (1985) ș.a. A scris, în colaborare cu Sergiu Nicolaescu
Anușavan Salamanian () [Corola-website/Science/313281_a_314610]
-
Savu (membră a trupei lui Constantin Tănase și prima artistă emerită din trupa băimăreană), Ion Săsăran. Semnificativ este faptul că marele actor și regizor Liviu Ciulei (distins, în 1965, cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes, pentru pelicula Pădurea spânzuraților) a montat două piese de teatru în Baia Mare - Clipe de viață și Somnul rațiunii de Antonio Buero Vallejo. A fost singura colaborare a regizorului cu un teatru de provincie din România. Pe scena teatrului din Baia Mare au mai interpretat, de-
Teatrul Municipal din Baia Mare () [Corola-website/Science/314131_a_315460]
-
agonia lui să atragă și să distreze publicul. Ministrul adjunct al educației și culturii, Myriam Taasa Glazer, reprezentantă a Partidului National Religios, a declarat în Knesset că statul nu trebuie să finanțeze un teatru în care „un bărbat e văzut spânzurat vreme de douăzeci de minute, cu membrul atârnat în vânt". Piesa „Marea prostituată din Babilon” a produs împotrivire nu numai în public dar și în rândurile unora dintre actorii de la Teatrul Kameri, în frunte cu Yossi Yadin. Ca urmare a
Hanoch Levin () [Corola-website/Science/319910_a_321239]
-
ruinele unui avanpost vechi cu vedere la râul Argeș. Vlad Țepeș a ajuns curând faimos din cauza metodelor sale brutale de pedepsire. Conform detractorilor sași din Transilvania, el ordona deseori ca osândiții să fie jupuiți de piele, fierți, decapitați, orbiți, strangulați, spânzurați, arși, fripți, ciopârțiți, bătuți în cuie, îngropați de vii etc. De asemenea, punea să li se taie victimelor nasul, urechile, organele genitale și limba. Însă supliciul favorit era trasul în țeapă, de la care provine porecla "Țepeș", "cel care trage în
Vlad Țepeș () [Corola-website/Science/297239_a_298568]